INVESTIGATII IN GINECOLOGIE

A. Examen citologic cervico-vaginal Babes-Papanicolau

- se recolteaza din
o fundul de sac vaginal posterior
o din endocol ( daca orif. cervic. ext. e intredeschis )
o de la nivelul jonctiunii exocol-endocol ( epiteliu pavimentos
pluristratificat – epiteliu cilindric unistratificat )
- se fixeaza prin
o introducerea lamelor in amestec alcool – eter 1:1 ( pentru
coloratia Papanicolau )
o uscare la temperatura camerei ( coloratia Giemsa / H – E )
Modificari observate : anizocitoza, polimorfism nuclear (nr + dimens
nuclei), modificari de colorabilitate, prezenta mitozelor si a celulelor
multinucleate, modificarea raportului nucleu/citoplasma
Frotiurile au fost impartite in 5 clase
I. CI – celule absolut normale
II. CII – celule cu modificari minime exclusiv benigne – adesea de tip
inflamator
III. CIII – pot aparea celule anormale, a caror caracter benign / malign nu
poate fi certificat citologic
IV. CIV – prezenta a catorva celule cu caracter malign clar
V. CV – numeroase celule maligne, izolate / grupate

B. Testul Lahm – Schiller ( testul Lugol )

- e folosit in decelarea starilor precanceroase ale colului
- se bazeaza pe proprietatea epiteliului pavimentos pluristratificat
(Malpighian) de a se colora brun-acaju in prezenta unei solutii de iod
Rezultatul testului este
 POZITIV – daca mucoasa exocervicala se coloreaza brun
  NEGATIV – zone care nu se coloreaza  ZIN = zone iod-negative. Aceste
zone corespund diferitelor leziuni: eroziuni, ulceratii, displazii, neoplazii

C. Colposcopia
- metoda de investigare a colului uterin
Aspectul colposcopic al mucoasei colului
Exocolul = epiteliu roz, neted
Endocolul = epiteliu mai rosu
Dupa badijonarea cu acid acetic 5%
Exocolul = devine roz stralucitor; prin transparenta se vad vase cu un calibru
uniform, dispuse regulat, radiar
Endocolul = devine de o culoare roz mai palida. Datorita edemului celular
secundar badijonarii cu acid acetic, relieful papilar devine vizibi
Zona de tranzitie apare ca un lizereu albicios cu un discret relief
Epiteliul displazic apare alb-mat ( e bogat in substante proteice care
coaguleaza in contact cu acidul acetic )

D. Chiuretajul bioptic
- are valoare diagnostica functionala si lezionala si semnificatie
diagnostica in raport cu functia hormonala ovariana
- biopsia de endometru este indicata in
o metroragii disfunctionale
o sterilitate de origine hormonala
o TBC genital
o tumori uterine ( fibrom, adenomioza, cancer de corp uterin )

E. HSG ( Histerosalpingografia )
- metoda care permite investigarea Rx a organelor genitale interne
- indicata in
o diag. malformatii uterine ( sterilitati de cauza uterina, tubara )
 o decelarea tumorilor endocavitare, corpi straini, noduli interstitiali
cu dezvoltare submucoasa
o TBC genital
o diagnosticul patologiei tubare ( hidrosalpinx, endometrioze, SEU )
- este CONTRAINDICATA in sarcina normala, infectii acute, hemoragii
uterine, la ovulatie !!
Momentul optim de efectuare este in prima parte a ciclului menstrual, intre
zilele 7 si 11 !
F. Celioscopia
- metoda de investigare directa a organelor cavitatii pelvine, cu ajutorul
unui instrument optic, dupa instituirea in prealabil a unui
pneumoperitoneu
- poate fi practicata pe cale
o transparietala
o transvaginala
- in timpul celioscopiei pot fi practicate:
a. punctia formatiunilor ovariene ( chisturi distrofice )
b. biopsii
c. electrocoagulari – pt sectionarea de bride/ hemostaza in patul de
biopsie
Scopul diagnostic:
 sterilitatea tubara
 dureri pelvine
o excluderea unor leziuni organice
o decelarea unor cauze de durere care nu au putut fi depistate clinic
(scleroza retractila a ligamentelor utero-sacrate, aderente,
sindromul Masters-Allen)
 diagnosticul amenoreei
 confimarea unor tumori anexiale a caror natura nu e bine precizata