UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ PENTRU OBȚINEREA

GRADULUI DIDACTIC I

DEZVOLTAREA ABILITĂȚII DE ANALIZĂ GRAMATICALĂ LA

CLASA A III-A /A IV-A

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr. Larisa Ileana Casangiu

Candidată:

Ferariu (Tacu) Marinela Mihaela

Școala Gimnazială George Coșbuc, 23 August

CONSTANŢA

2022
1
Page
 STRUCTURA LUCRĂRII

ARGUMENT
CAPITOLUL I
1.1. I. SPECIFICUL PREDĂRII GRAMATICII ÎN CICLUL PRIMAR

CAPITOLUL II
2.1 NOTIUNILE TEORETICE PRIVIND STUDIUL PĂRŢILOR DE
VORBIRE ÎN CLASELE a III-a /a IV-a ,

Capitolul III:

Cercetare experimentală privind “DEZVOLTAREA ABILITĂȚII DE

ANALIZĂ GRAMATICALĂ LA CLASA A III-A /A IV-A”, în
învăţământul primar.

 Ipoteza cercetării
 Obiectivele cercetării
 Testarea iniţială
 Interpretarea rezultatelor
 Etapa formativă
 Testarea finală
 Interpretarea rezultatelor

Concluzii
Bibliografie
2
Page

Anexe
 ARGUMENT

IMPORTANŢA STUDIERII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Studierea limbii şi literaturii române în şcoală are o importanţă

inestimabilă, pentru că însuşirea corectă a acesteia de către elevi devine
condiţia de bază în vederea realizării obiectivului fundamental al
învăţământului de cultură generală, şi anume formarea omului în perspectiva
integrării lui rapide în societate. Astfel, limba română contribuie la
dezvoltarea tuturor laturilor conştiinţei elevilor şi la cultivarea
disponibilităţilor de a colabora cu semenii, de a întreţine relaţii interumane
eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categoric al dezvoltării
vieţii moderne.
Limba română presupune o serie de componente: fonetică, vocabular,
gramatică (sintaxă şi morfologie), ortografie, punctuaţie şi stilistică.
Implementarea unor strategii şi metode activ participative, în conformitate
cu noul curriculum, duce spre crearea unor capacităţi de comunicare a
elevilor- superioare, atât pe cale orală cât şi pe cale scrisă.
În prezenta lucrare voi viza modelul comunicativ funcţional, prin care
vreau să îmbunătăţesc perceperea gramaticii de către elevii mei. Limba
română predată celor din ciclul primar implică utilizarea ei pe etape
succesive sau care pot fi utilizate concomitent ( la nivelul clasei pregătitoare,
I şi a II - a, noţiunile de gramatică sunt utilizate fără să fie numite şi definite,
urmând ca în clasele a III- a şi a IV- a noţiunile să fie definite ştiinţific)
Ipoteza de la care am pornit în conceperea acestei lucrări este cea
potrivit căreia dacă voi utiliza o strategie de abordare integrată a elementelor
3
Page
de morfologie în cadrul procesului de predare- învăţare vor creşte
competenţele de comunicare – conţinutul morfologic devenind operaţional.

CAPITOLUL I
I. SPECIFICUL PREDĂRII GRAMATICII ÎN CICLUL PRIMAR
Specificul predării noţiunilor gramaticale ţine de cele două etape:
 etapa pregramaticală bazată pe abordarea problemelor de gramatică în
mod oral-practic, prin exerciţii de limbă, fără definiţii, pentru
familiarizarea cu noţiuni de limbă şi corespunde claselor P-I-II;
 etapa gramaticală face apel la reguli şi definiţii pentru formarea primelor
noţiuni propriu-zise de limbă şi corespunde claselor III-IV.
Un rol important în predarea noţiunilor gramaticale îl au manualele
şcolare cu conţinut amplu, variat, adecvat scopului disciplinei şi ţinând
seama de cerinţele programei.
Curriculum-ul integrat presupune o anumită modalitate de predare şi o
anumită modalitate de organizare şi planificare a instruirii şi produce o inter-
relaţionare a disciplinelor sau obiectelor de studiu, astfel încât să se răspundă
nevoilor de dezvoltare ale elevilor.
Curriculum-ul integrat comportă patru nivele ale integrării
disciplinelor:
1) Monodisciplinaritatea, axată pe disciplinele de studiu independente,
abordează un proiect sau rezolvă o problemă prin limitarea la datele unei
singure discipline.
2) Multidisciplinaritatea are în vedere folosirea cunoştinţelor de la mai multe
discipline care nu sunt înrudite, dar care au legături între ele astfel încât o
4
Page
temă/problemă ce aparţine unui anumit domeniu este supusă analizei din
perspectiva mai multor discipline.
3) Interdisciplinaritatea este definită ca interacţiune care există între
două sau mai multe discipline.
4)Transdisciplinaritatea, privită ca o formă superioară a învăţării
integrate şi presupune concepte, metodologie şi limbaj care tind să devină
universale.

CAPITOLUL al II-lea
NOTIUNILE TEORETICE PRIVIND STUDIUL PĂRŢILOR DE
VORBIRE ÎN CLASELE a III-a şi a IV-a
Cuprinde aspecte urmărite în predarea noţiunilor morfologice (a
părţilor de vorbire), pornind de la observarea cuvântului ca semn lingvistic.
Învăţătorul trebuie să orienteze atenţia şi observaţia elevilor spre distingerea
conţinutului cuvintelor: - conţinut lexical; - conţinut gramatical conţinut
gramatical (clase şi categorii gramaticale).
Sistemul concentric presupune eşalonarea (repartizarea) şi reluarea pe
un plan superior a cunoştinţelor de limbă însuşite în anii precedenţi. Se
revine, deci, la materia predată pe parcursul unei clase paralel cu lărgirea
cercului de noţiuni.
Elevii îşi însuşesc noţiunile gramaticale şi îşi dezvoltă capacitatea de a
se exprima corect oral şi scris, în mod gradat, adăugând mereu la ceea ce
cunosc, noi elemente de limbă.
5
Page
 Capitolul al III-lea

CERCETARE EXPERIMENTALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA

ABILITĂȚII DE ANALIZĂ GRAMATICALĂ LA CLASA A III-A /A
IV-A

COORDONATELE CERCETĂRII EXPERIMENTALE

Grupele investigate vor fi alcătuite din colectivele de elevi ale claselor a

III-a B - 22 elevi (11 băieţi şi 11fete), reprezentând lotul experimental şi
clasa a III-a A- 16 elevi (8 băieţi şi 8 fete), reprezentând lotul martor, clase
care aparţin Şcolii Gimnaziale George Coșbuc, 23 August, județul
Constanța. Vârstele elevilor sunt cuprinse între 9 şi 10 ani având domiciliul
în comuna 23 August- sat Moșneni și sat Dulcești.
Apartenenţa socio-materială a acestor elevi este una medie.
Majoritatea elevilor provin din familii de muncitori, cu sau fără studii medii,
șomeri, casnice, liber profesioniști.

IPOTEZA
Gramatica se învaţă în procesul exprimării, deci prin mijlocirea limbii,
iar odată învăţate, noţiunile de limbă devin un instrument valoros în
dezvoltarea vorbirii corecte a elevilor. Cunoştinţele teoretice de limbă sunt
înţelese şi asimilate temeinic atunci când devin operante, adică sunt folosite
în practica exprimării, producându-şi astfel efectul. Programele şcolare şi
manualele conţin cunoştinţele, stabilite în funcţie de particularităţile de
vârstă, pe care fiecare elev trebuie să le dobândească.
6
Page
Ipoteza de la care am pornit în conceperea acestei lucrări este cea potrivit
căreia dacă voi utiliza o strategie de abordare integrată a elementelor de
morfologie în cadrul procesului de predare- învăţare vor creşte competenţele
de comunicare – conţinutul morfologic devenind operaţional.

OBIECTIVELE CERCETĂRII
• sporirea eficienţei formative a învăţării comunicării (gramaticii) la clasele I
– IV şi stimularea interesului elevilor pentru acest obiect prin aplicarea
metodelor active, împletite cu cele tradiţionale;
• scoaterea în evidenţă a modului cum şi-au însuşit elevii materialul teoretic;
• rezolvarea unor exerciţii şi alcătuirea unor teme gradate din punct de
vedere al dificultăţii în raport cu vârsta şi cu nivelul însuşirii cunoştinţelor
anterioare.
Am mai avut în vedere şi obiectivele:
• dezvoltarea la elevi a capacităţilor intelectuale, afective şi
comportamentale prin dobândirea unor cunoştinţe de mare operaţionalitate;
• înarmarea elevilor cu tehnici de învăţare pentru o asimilare ritmică
permanentă şi sistematică a cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor;
• descoperirea celor mai eficiente modalităţi de corelare a problemelor
gramaticale cu situaţii întâlnite în întreaga practică.
Toate acestea converg către un obiectiv general urmărit la catedră:
prevenirea insuccesului şcolar şi asigurarea integrării rapide a tuturor
subiecţilor în raport cu exigenţele muncii şcolare.
Pentru a îndeplini obiectivele propuse în această lucrare am căutat să
7
Page

folosesc metode şi procedee adecvate în scopul însuşirii conştiente a

noţiunilor gramaticale ce sunt prevăzute în programa pentru clasele P-I–IV,
cât şi al respectării principiilor didactice, în special principiul caracterului
activ şi conştient al învăţământului.

LOTUL/LOTURILE DE SUBIECŢI ŞI STRUCTURA LUI/LOR

Grupele investigate vor fi alcătuite din colectivele de elevi ale claselor

a III-a B - 22 elevi (11 băieţi şi 11fete), reprezentând lotul experimental şi
clasa a III-a A- 16 elevi (8 băieţi şi 8 fete), reprezentând lotul martor, clase
care aparţin Şcolii Gimnaziale George Coșbuc, 23 August, județul
Constanța. Vârstele elevilor sunt cuprinse între 9 şi 10 ani având domiciliul
în comuna 23 August- sat Moșneni și sat Dulcești.
Apartenenţa socio-materială a acestor elevi este una medie.
Majoritatea elevilor provin din familii de muncitori, cu sau fără studii medii,
șomeri, casnice, liber profesioniști.

METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE

1. studiul bibliografic,
2. observaţia ştiinţifică,
3. experimentul pedagogic,
4. studiul produselor activităţii,
5. metode statistico-matematice de colectare și prelucrare a datelor.
8
Page
TESTAREA INIŢIALĂ
- se va aplica la începutul experimentului pentru a stabili/măsura
nivelul achizițiilor inițiale ale elevilor/preșcolarilor
- se precizează baremul

Rezultatele testării iniţiale

- vor fi redate pentru fiecare subiect, apoi analizate și intepretate
- se vor realiza histograme și grafice/ poligoane de frecvență

ETAPA FORMATIVĂ
Conținuturi
1. Proopoziția/Cuvântul/ Silaba
2. Substantivul. Numărul și genul
3. Adjectivul. Numărul și genul
4. Pronumele. Numărul pronumelui personal
5. Verbul. Numărul verbului

TESTAREA FINALĂ
- se va aplica după etapa formativă a experimentului pedagogic, pentru a
stabili/măsura nivelul achizițiilor finale ale elevilor (pentru a înregistra
progresul acestora)
- se precizează baremul

Rezultatele testării finale

9
Page

- vor fi redate pentru fiecare subiect, apoi analizate și interpretate

- se vor realiza histograme și grafice/ poligoane de frecvență.

BIBLIOGRAFIE
1. Casangiu, Larisa Ileana (coord.), Badea, Camelia, Captarea şi
menţinerea atenţiei. Ghid practic pentru învăţământul primar, Ed. Ex
Ponto, Constanţa, 2006
2. Casangiu, Larisa Ileana, Literatură română şi literatură pentru copii.
Note de curs şi sugestii de lecturi plurale ale unor opere, Ed. NAUTICA,
Constanţa, 2007
3. Casangiu, Larisa Ileana, Repere în organizarea procesului didactic la
disciplina Limba şi literatura română, în învăţământul primar, ediția a
II-a, Ed. Nautica, Constanţa, 2009
4. Casangiu, Larisa Ileana, Elemente de metodologia cercetării în didactica
Limbii și literaturii române/comunicare în limba română/ Comunicare în
limba română, în vol. Repere în metodologia cercetării educaționale.
Teorie. Modele. Aplicații (coord. Ioan Neacșu și Daniela Căprioară), Ed.
Sitech, Craiova, 2016, pp.174-188;
5. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită,
Ed. Polirom, Iaşi, 2006
6. Costea, Octavian, Didactica lecturii – o abordare funcţională,
INSTITUTUL EUROPEAN, Iaşi, 2006
7. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
8. Cucoş, Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare şi grade didactice, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
10

9. Damşa, Ioan; Toma-Damşa, Maria; Ivănuş Zoe, Dezvoltarea vorbirii în

Page

grădiniţa de copii şi în clasele I şi a II-a, EDP, Bucureşti, 1999

10.Dragu, Anca, Cristea Sorin, Psihologie şi pedagogie şcolară, Ed. Ovidius
University Press, Constanţa, 2003
11.Dragu, Anca, Psihologia şi pedagogia şcolară, Ed. Ovidius University
Press, Constanţa, 2004
12.Dumitru, Alexandrina; Beşliu, Daniela, O călătorie în lumea cărţilor –
texte literare pentru clasele I-IV, Ed.METEOR PRESS, Bucureşti, 2002
13.Duţu, Olga, Dezvoltarea comunicării orale la copii, Ed. Europolis,
Constanţa, 1997
14.Duţu, Olga, Didactica limbii române şi comunicării în ciclul primar, Ed.
Europolis, Constanţa, 2002
15.Farcaş, Domnica; Nicola, Ioan, Teoria educaţiei şi noţiuni de cercetare
pedagogică, EDP, Bucureşti, 1991
16.Gavrilă, Camelia; Doboş, Mihaela, Compendiu de teorie şi critică
literară, Ed. POLIROM, Iaşi, 2003
17.Gheorge, Alexandru; Sârbu, Melania; Simionică, Elena; Năpruiu, Maria,
Metodica predării teoriei literare la ciclul primar – clasele a III-a şi a
IV-a, Ed. „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2004
18.Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare – clasa a II-a,
Ed. CARMINIS, Piteşti, 1999
19.Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare – clasa a III-
a, Ed. CARMINIS, Piteşti, 1997
20.Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare - clasa a III-
a, Ed. CARMINIS, Piteşti, 2002
21.Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare – clasa a IV-
a, Ed. CARMINIS, Piteşti, 2002
11

22.Jercea, Valentina, Carte de lectură – clasele V-VIII, EDP, Bucureşti,

Page

2002
23.Logel, Dumitru, Popescu, Elena, Stroescu-Logel,Elena, Sinteze de
metodică a predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar,
Editura CARMINIS, Piteşti, 2006
24.Meyer, Genevieve, De ce şi cum evaluăm, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
25.Muster, Dumitru, Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, Ed.
Litera, Bucureşti, 1985
26.Muster, D.; Moldoveanu, M., Gradul I în învăţământ, Ghid practic, EDP,
Bucureşti, 1998
27.Neacșu, Ioan; Căprioară, Daniela (coord.), Cercetarea în științele
educației. Ghid metodologic-operațional. Aplicații, Ed. Universitară,
București, 2015
28.Nuţă, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I,
Ed. Aramis, Bucureşti, 2000
29.Stancu, Ilie, Copilul şi cartea, EDP, Bucureşti, 1968
30.Şerdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul
primar, Ed. CORINT, Bucureşti, 2005
31.Vasile, Marian, Noţiuni de teoria literaturii, Ed. Fundaţiei ROMÂNIA
DE MÂINE, Bucureşti, 2000
32.Vlădescu, Andreea; Ilinca, Ştefan, Teorie şi lectură literară în gimnaziu,
Ed. LOGOS, Bucureşti, 2002
12
Page