1.

 Corpuri mate si corpuri lucioase

Se precizeaza faptul ca în cazul în care lumina cade pe un corp, acesta poate sa

o reflecte, sa o absoarba sau sa o transmita. Desi cele trei fenomene au loc
simultan în realitate, ele se realizeaza în proportii foarte diferite. Astfel sticla cu
indicele de refractie absolut n=1,5 reflecta doar 4% din lumina ce cade normal pe
ea si are o absorbtie neglijabila, transmitând practic lumina integral. Asemenea
corpuri se numesc transparente. În aceeasi clasa a corpurilor care transmit
practic lumina în întregime intra si corpurile translucide, care nu transmit lumina
dirijat, conform cu legile refractiei, ci difuz, împrastiind-o în toate directiile
323h74d

                        Corpurile absorbante, care realizeaza o absorbtie selectiva, se

numesc corpuri colorate. De exemplu, un obiect verde arata verde când este
iluminat cu lumina alba deoarece absoarbe toate lungimile de unda cu exceptia
verdelui, pe care îl reflecta.Corpul care absoarbe toata lumina ce cade pe el
poarta numele de corp negru (exemplu : negru de fum), iar corpul care reflecta
toate radiatiile este alb. Corpurile metalice lustruite sunt puternic reflectante
(exemplu : oglinzi din sticla pe suprafetele carora s-a depus o pelicula de argint)
si au un aspect foarte lucios pentru ca, practic, nu exista raze refractate sau
absorbite, ci numai reflectate.

                        Razele de lumina ce lovesc o suprafata neregulata se vor reflecta

în toate directiile 323h74d , iar razele de lumina ce ating o suprafata neteda se
reflecta sub aceleasi unghiuri de incidenta.

                   

Corpurile ude au un aspect lucios pentru ca spatiile dintre neregularitati se umplu

cu lichid, iar suprafata lichidului este dreapta, producând reflexie regulata.

                   
Reflexia totala apare la suprafata de separare a doua medii optice transparente
atunci când lumina  incidenta provine dintr-un mediu mai dens (cu indicele de
refractie absolut mai mare) si se reflecta sub un unghi mai mare decât unghiul
limita pe un mediu mai putin dens (cu indicele de refractie absolut mai mic).
Suprafata de separatie pe care se obtine reflexia totala are aspect de oglinda.

                        Cantitatea de lumina reflectata de o suprafata depinde de

cantitatea receptionata de la sursa de lumina, care la rândul sau depinde de
intensitatea iluminarii si de orientarea suprafetei fata de lumina.

                        În realitate, multe suprafete sunt lucioase. Sub anumite unghiuri

de observatie, o suprafata lucioasa reflecta o parte importanta din lumina
incidenta-aceasta se numeste reflexie speculara. Atunci când se întâmpla
aceasta, vedem o pata stralucitoare pe obiect, cu aceeasi culoare ca si lumina
incidenta.

                                

       Materialele reflective sunt considerate ca fiind extrem de lucioase.

                  

2. Stralucirile apei

            Multe fenomene optice se produc în apa, dar si pe suprafata acesteia,

cauzate de reflexia refractiei.

                        Suprafetele firelor aspre de stuf produc mici valuri în apa

reflectând lumina solara. Milioane de imagini ale Soarelui sunt create în
miniatura. Imaginile arata ca petele de lumina apar acolo unde lamele ies din
apa.    
    

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
          

3. Efectele reflexiei luminii în apa

         

                        Un efect aparent insignifiant, dar totusi interesant cum soarele se

reflecta pe suprafata unei ape cu unde, creând o dunga de lumina pe apa de la
linia orizontului pâna la observator. Daca valurile nu sunt direct perpendiculare pe
dreapta soare-observator, dunga luminoasa va parea înclinata într-o parte. Dunga
luminoasa este cel mai bine observata daca apa este aproape calma si daca
soarele se afla la un unghi de 5 grade deasupra orizontului. Valurile mari vor
împrastia dunga luminoasa pe o suprafata atât de mare încât va deveni greu de
remarcat.
    
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
        

4. De ce este zapada orbitoare?

     

Fiecare fulg de nea este unic, iar forma lui este a unei plachete, a unei stele,
al unui buton de manseta sau al unui taietel.
 Am auzit toti de expresia "zapada orbitoare". Aceasta se refera la faptul ca
zapada poate cauza orbirea. Un strat de zapada proaspat asternuta reflecta
înapoi în atmosfera 85% din razele UV. Efectele acestui fenomen asupra ochiului
se simt dupa câteva ore, iar simptomele sunt:

  -ochii devin sensibili la lumina;

  -o durere în zona ochilor si a fruntii;

   -senzatia ochlor plini de nisip.

Primul ajutor în cazul  orbirii de la zapada:

 -clatirea ochilor;

 -acoperirea ochilor cu un material gros si umed pentru a racori ochii si pentru a

nu lasa lumina sa   patrunda;

  -transportarea victimei la un centru medical.