Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Unitatea IV

    Încărcat de

    Grigor Bianca Larisa
    210 vizualizări18 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    210 vizualizări18 pagini

    Unitatea IV

    Încărcat de

    Grigor Bianca Larisa

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 18
    Popasuri cu talc Unitate aly Unitatea IV. Popasuri cu talc Textul narativ literar in versuri 1. Citeste fragmentul de mai jos, extras din Renart vulpoiu,o colectie de povestiri medieval redattate f vocsuri inlimbs froncesd veche, despre peripetile prin care trece un vulpoi foarte Viel si inventiv, capabil si-i pacaleasca pe multi, inclusiv pe oameni. : Renart si negustorii de peste Tarziu, cdnd frunza se usucd $i dulcea vara e pe duci, CAnd iarna se intoarce iar, Veni acasi si Renart. Dar era trist din cale-afara, C8-i sufla vantul prin cémara. Nici pe-o masea n-avea merinde, Nici ce lua, si nici ce vinde. Deci trebuia sé facd rost, a si nu piard de-atat post. ‘Asa cum stie, pe furis, S-a strecurat prin papuris, Pe lang rau, dinspre padure, Doar de-o gasi ceva si fure. Se uita-n jos, se uita-n sus: vVanatul pare-aiurea dus. Lang-un hatis, ingrijorat, Renart se pune pe-asteptat. “J $i iaté-acuma ca zareste Céruta care-aduce peste, ‘Aunor negustori cu stare. Se intorcea, cred, dinspre mare, De peste proaspat incircata. Nimic de zis, marfa bogat’: scrumbii, fipari, peste de soi, C&ci pescuitul eran toi. Bétuse vantul priincios. Se pescuise cu folos. [.-.] Renart, vicleanul, cumpaneste Cum sa ajungé el la peste. 0 ia-nainte vicleneste, Cand sare, cfnd se mai taraste. De nimenea n-a fost zarit. in drum, pe iarba, s-a trantit $gicde mort s-a prefacut ‘Aga hof nu s-a mai vazut! [..] Un negustor tarziu il vede, Jar celuilalt nu-i vine-a crede: —_—_ »— Vulpoi si fie sau dulau? $i celélalt: ,—Vulpoi e, ziu. Cihaidem si l-om ridica. Oricata istetime-avea, ‘Acuma nu poate scpa ard ca blana si ne-o deal"... ‘Apoi Ja drum iar au pornit $i tare mult s-au veselit. [..] Renart radea si el, ticut: CS de la spus pan-la facut E multigor! Asa, intins, Un cos cu dintii a deschis $i treizeci de scrumbii a luat Pe care-ndati le-a madncat. Nu le-a pus sare, nici mustar, CA se grabea jupan Renart. Dar asta nu I-a mulfumit. Mai are el de pescuit. De-alt cos acuma s~a legat, Cu botul mi I-a dezlegat, Si-acolo de tipari a dat: Peste-n siraguri insirat. A tras vreo trei numaidecat, Le-a petrecut pe dup gat, Le-a agezat bine-n spinare. Si-acum e gata de plecare! Cu grija-apoi facdndu-si vant, $-a pomenit iar pe pamént, Cu spatele-nearcat de peste. $i negustorilor vorbeste: y— Vlas cu bine, mulfumesc. Ce-a mai ramas va daruiesc! Aceia, cand il auzir’, anus ain Lear deRenart rat alot mats Fans irmatia este adevarata, { drumului. ee preface mort in milocl fica ransporta dove cosuri cu peste: e pegistrtse auc l2 targul de peste. a .oamenivor si-Lmanance pe wulpoi. a o o g.Renart duce pestele furat acasa. cand sre din carug,Renart nu sPUne ni imic. 8,"Transcrie versurile am trebuie cit citit numel le ; avand i personajului, avand in vedere rima cand iarna se §ntoarce iar, [ver Popasuri cu tale seu > nsta inselatoria Jui Renart* 7. ince co e vulpoi. tivul pentru care ne! orii sunt bucuro i c& -au gasit P i nt re negustorii sun ucurosi ca i 8. Scrie mot oan efrut? Renart, odata ajuns jn caruta‘ 9. Ce face astorii cand inteleg ce a facut Renart. 410, Precizeaza cum reactioneaza n° jntamplare asemanatoare? : a+ of areanit of ¢ literar narativ din literatura romans al intalnit 0 11. ince tex pestele furat si povesteste familiei sale peripetiile pring rsoana I, in care s& relatezi intamplarea, acasd cu Serie un text scurt la pe 412. Imagineazi-ti cd Renart ajuunge cA mancare. a trecut ca sa le adu t, ci isi bate joc de negustor 'e ce crezi ci Renart nu se multumeste sa fure pestele in mod discret adresandu-li-se cu obraznicie? 18. De 14. incercuieste literele corespunzatoare raspunsurilor corecte. A. Figura de stil din versul ,$i dulcea vara e pe duca" este: a. comparatia; ia; i L e paratia; b. enumeratia; c. epitetul; d. personificarea. . Figura de stil din versul ,Scrumbii, tipari, peste de soi" este: a. comparatia; beni _ itetul, it geome jumeratia; c. epitetul; d. personificarea. le stil din versul ,Renart radea si el, tacut" este: a. comparatia; b, enumerati : \ tia; eratia; c.epitetul; i om | ti . epitetul; d. personificarea. name veri »Renart se pune pe-asteptat." este de: , . ilabe; b. opt silabe; U3 a ; ' 7 ©. noua silabe; i £ Masura versului ,lar celuilalt nu-i vine-a crede este de: i a @. sapte silabe; il : : b. opt silabe; . noua silabe; d.zece silabe. y tain prima strofa este: . . tale 'p. incrucigatas c. imperecheata. tanga cu aspectele care-I umanizeazi e din stanga anizeaza pe Re 4 ti talc Pe Renart, trecute in dreapta. Ia ca | prin céimaré ufla vantul Pr’ ; {seg se-apropie de asd nci $i negustorii-l lasa jicleanul, cumpaneste Renan jung ella peste! enart radea $i el tacut: Cade la spus pan-la facut £ multisor!” a es ~ grai omenesc Gs ju le-a pus sare, nici mustar, "case grabea jupan Renart sitreizeci de scrumbii a luat "be care-ndata le-a mancat." © preccp umane wi negustorilor vorbeste: 2 "ti as cu bine, multumesc. — ce-a mai rémas va daruiesc!" Nici pe-o masea n-avea merinde, u ee z ral iad an ms Nici ce lua si nici ce vinde. 2 : He casa nu piard de-atat post" 1.Aifvatat in aceast unitate cd uneori, in fabule sau in povestirile cu tale, Siva personajelor aflate in opozitie se schimba complet la sfarsitul eve~ sinetelornarate: personajul care parea dezavantajat se afla intr-o situatie favorbilé si invers. Scrie in spatiile libere explicatiile tale pentru transfor- 6 Situatia initial © Situatia finala aly 17. Noteaza pe siluetele de pesti de mai jos trasaturile personajelor indicate, Renart: Negustorii de peste: $e ait punctate. 18. Completeaza spatiile rovoacd simpatie, pentru cd . Renart este un personaj care imi pI pentru ca Renart este un personaj care imi provoacd antipatie, 19. incercuieste litera corespunzatoare moralei pe care 0 consideri potrivita pentru aceasta istori, a. Cand iti este foame, mananci orice gasesti. b. Nu foloseste la nimic sa te enervezi cand e prea tarziu. c. Siretenia este un defect. d. Nu te increde in aparente! raspuns corect la exercitii, completeaza urmatoarele cui 20. Daca ai citit cu atentie textul si ai 1 incrucigate: Orizontal 2. Ce transportau negustorii in cdruta? 4. Numele personajului principal din text. 7. Starea negustorilor dupa ce descopera paguba. 9. Sinonim cu ,truc’. 40. Ce vor negustorii sa ia dela vulpoi? é Vertical 1. Pestii pe care vulpoiul i-a furat. 3.1n ce anotimp se petrece actiunea? 5. Cate scrumbii a mancat vulpoiul? 6. Modul in care vulpoiul scapa de urmaritori. 8. Sinonim al expresiei ,a trage pe sfoara". 10 —d pit - ON Jimba franceza, cuvantul renard inseamna in i enart, povestite oral in secolele XII-XIII nvulpe“, Dar - Dar nu a fost mereu aga: , aU avut un asemenea succes, incat stile vulpe ‘ului a devenit de atunci substantiv comun, inlocuind i gone) 3, Noteaza doua substantive care au evoluat asemiistor felen : sue daa y substantir Pp mole fran Ey f ch mun, in limba romana. iv propriu y i ulpoiul i il ath fragmentul din Renart vulpoiul cu fabula Uleul si gdinile de Grigore Alexandrescu. oo . , , y - ~asemanari ll ‘ ea intamplarilor Asemanari pherene Diferente Asemanari ul preferat a ears Uni : sonal de politete (actualizare) 1 si pronumele pe! Pronumele personal $ lica, intr-un enunt, de ce pronumele personale se numesc astfel. G le personal 1. Explicd, in in enunturile de mai jos, substantivele scrise italic cu pronumele personale Cores unay * otra cei incase © Veverita aduna nuci si alune. © Elevii au plecat in tabard cu dirigintele. © Ana si Mircea sunt la stadion. © Castigitoarele concursului sunt Alexandra si Oana. © Ma duc pana la Robert! © Familia Gabrielei este numeroasa. © Educatoarea le-a oferit copiilor bomboane de 1 tunie. ~ Stefan, vino sa te joci cu noi! 8. Subliniaz’ cu verde pronum le personale de de mai jos. Noteaza cazuril le lor in casete. @. — Dumneavoastra ce Credeti despre aceasta situatie? b.— Maiestatea Voastra, sunteti asteptat! Politete si cu violet formulele Teverentioase din ens © Pe Domnia Sa nu l-am mai intalnit de atunci, " ~ Ce spui matale de asta, vecine? ©-Sotia dumneatui se numeste Florentina, fla danstinu putem apeta, 4. Priveste imay Binea de mai jos, si subliniag: a o flstratie anonimé la fab S i i “'Pronumele personale din replicile personajelon ool de ean dean r pier CO ISE!:*;C mele igentificate la exercitiul precedent, mentionand Persoana, numérul, genul sicazu pronu! pe gnenumi fragmentul de la paginile 90-91, fo- inind pronume personale si pronume personale eplitete. Subliniazd-le cu doua culori diferite. Posibilitati combinatorii ale pronumelui 1. incercuieste pronumele personale din fragmentul de mai jos cu diferite culori, in functie de cele cinci cazuri. Renart ajunse cu prada furata la castelul Cociobel, unde il asteptau copii gi sotia lui, Ei luara tipari i fi pusera in frigare. Lupul Ysengrin, flamand, simi furnul gi veni Langa castel. —Tu, cumetre, deschide usa, ci am adus 0 veste pentru tine! — Nu pot sa-ti deschid, spuse Renart, avem oaspeti de seama | acum! wn pé-mi mécar 0 buciticd de pestel.. Le roman de Renart, se mi macar o bucatica de peste! detaliu din recall, manus tabelul de mai jos pronumele identificate la exercitiul anterior si completears_\q, lg 2. Noteaza in cerintelor. i r | Caml | Forma ae 3. Transforma propozitiile urmatoare, dup’ model. la un bilet. inchide ferestrele. Manénca supa. Tale copasi Nu-l lua! tall Sibiei erence eee ee eee enene cnet eaceneeenneenes as lua 44. Incercuieste formele neaccentuate de pronume personale in cazurile acuzativ $i dativ din enunl™ de mai jos, conform indicatiilor urmatoare: cu verde pe cele care anticipeaz’ complementele directe; (@ cu galben pe cele care reiau complementele directe; cu albastru pe cele care anticipeaz complemente indirecte; @ cu mov pe cele care reiau complemente indirecte. a. Eu te ajut pe tine, iar tu ma ajuti pe mine, d. Pe voi v-a oprit paznicul? bb. Lam spus Andrei buna dimineata, e. Bucurestiul il cunosc foarte bine. c.Am rugat-o eri pe sora mea si vind la bunici. f.Le-ai adus fetelor revistele? pe | vazut acolo. i. Ne-a oferit numai noua invita tam 9 ae rat un joc. ri ia cumpal we yalorile morfologice ale cuvintelor scrise italic in tabel 4 . Jam certat pentru ce au ficut. senoteds | & f Mama nu-i acasa! | -a cerut colegului caietul, Prdjitura-i foarte gustoasa! J. Voua va marturiseste Secretele luiz Ainflorit o singurd zambilé, Pe Nina am Crezut-o pe cuvant. M-aatras o carte din raft, gpeiveazi cazurile si functile sintactice ale pronumelor personale din fragmentul urmitor: vival Jjce natarau, Raspunsa racul fiu, Si-apoi, eu dupa tine ‘ainapoi se 63! Cum mergi tu inainte Voi merge foarte bine Aun ac pe ful sSu Ma iartd c& nu stiu, Seen teak cera dati ocara. Si dar, te rog, ma-nvata; -0,bunul meu parinte! Da-mi pilda drept povaté “Gore silueta racului conform indicatiilor: @ albastru-deschis - pronumele personale in cazul nominativ; _{Patocaliu- pronumele personale la persoana a lll-a, numérul singular si plural, cazul genitiy; © rosu ~formele centuate si neaccentuate de pronume personal in acuzatiy, la persoana a Il-a, numarul singular si plural; #812 formele neaccentuate de pronume personale in cazul acuzativ, persoana a lll-a, numSrul singular, Phouimele personae in cazul vocativ; © galben - formele accentuate si neaccentuate de pronume per- Cazul dativ, persoana | sia ll-a, numérul singular si plural. gr . 2 VAL Popasuri cu talc ateayy xiV Pronumele refle: reflexive se numesc astfel. de ce pronumele 1. Explicd, intr-un enunt, i din imagine, folosind pronume reflexive, saci bil 2. Noteaz’ cat mai multe acfiun! ale maimuts 8. Subliniaz3 cu rosu pronumele reflexive din fragmentul de mai jos si cu verde pe cele personaly, »Zarindu-se maimuta-ntr-o oglinda, De-as semana cat He payin cu ea, Care-ajungea pe podind din grindé, Numaidecat m-as spanzura. [..] iVinghionti pe urs a zeflemea: a / — O vezi? Parcé-i cumatra-mea. ‘Sa se cunoasca, nimeni nu vrea si n-are preget. Cum sare si se stramba, asa schimonosita, Si noi, ca si maimuta, ne-ascundem dupa deget* Cumatré-mea-i leita. 1A Krilov, Oglinda si maimuta, traducere de Tudor A 4. incercuieste litera A, daca afirmatia este adevaratd, sau litera F, dac& este fals3. a. in enuntul ,yi-am reparat umbrela cea veche-, exist un pronume reflexiv. AF b. in enuntul ,Vara, ma spal si cu apa rece“, exist un pronume reflexiv. AF €.Pronumele reflexiv din enuntul ,£i se ajuta unii pe alti” este in cazul acuzativ. ar 4. Pronumele reflexiv din enuntul ,Ne incaltam cu adidasi la ora de sport." este in cazul dativ. ar e.in enuntul: ,Statele din zona aceea si-au dectarat razboi, Pronumele reflexiv este in cazul dativ. A F f. Pronumele reflexiv din enuntul: ,Ti-ai cumparat bluza roz?“ este in cazul acuzativ. ar g.in enuntul: ,Cei doi si-au promis si- si spund adevarul sis se sprijine intre eis! exist doar doua pronume reflexive i in cazul dativ, Af iin enuntut: a spalati bine pe maini, va stergeti si apoi va invit aI" exista trei i apoi vi I" reflexive in cazul acuvatiy, $tergeti si apoi va invit la masa!" exist’ trei pronume At 5. Analizeaza pronumele reflexive di . Cumpard ceva pentru sine, ‘din enunturile date, precizindu-le persoana, numarul, coaul sf dar si pentru familie, b. La plecare, j isi spune mereuo tugaciune in gand. © Uneori, fratii se mai Cearta, dar intotdeauna st fe impaca. sgaesaiie secretele pe rand. if seed pe sagetile din imagine cifra enunturilor de mai jos, stiind ca: ‘eenuntul care contine un pronume personal in cazul dativ nu se va zari, fiindca poti vedea doar spatele placutei respunzatoares ‘eenuntul care contine doar o forma neaccentuata de pronume reflexiv la persoana a Iil-a este al treilea, de asin joss ‘oenuntul care contine doud pronume personale in cazul acuzativ este penultimul, de sus in jos; ‘odintre enunturile ramase, acelea care contin pronume reflexive sunt orientate spre dreapta, iar cel care contine pronume personale indica stanga; " ‘eenuntul care contine si pronume reflexiv de forma accentuata este ultimul. 1. Ajubicte singur! 2, Team pregitit multe surprise, 3. Pe aici, céibiitorul se ua piigi de primejdit mari. 4. Drumetul be intreabas re sine dacé. acesta e drumub cel ur, 5. Je indeamni spre o. capeand. 6. Accasta este calea ce te cheami: pe tine. fescue compunere descriptiva, obiceiurile animalului tau de casa sau ale celui pe care ai, Foloseste pronume reflexive si subliniaza-le. Numeralul 1. Scrie cateva date importante ale lunii in care ne aflam: zile de na: stere Si alte anivers: ici igi ile ‘iale pentru tine. etsary oficiale/religioase, evenimente sau zile speciale pi . . i 2. Completeazi calendarul de mai jos cu cdteva sarbatori sau activititi nastrusnice, Martie 8. Noteazi cuvintele pe care le recunosti in urmatoarele numerale: saptesprezece >. cinci sute >. gaizecisiunu optzeci de miitrei_ — 44. Completeaza tabelul de la pagina 103 cu numeralele din textele date. a. ,Doua broaste intr-un lac Petrecura pe-al lor plac Ct fu apa si noroi, Cat fu umezeala, ploi:" Nicolae T. Orasanu, Cele doud broaste b. ,Veverita stie si numere Numai pana la trei, Desi are nuci si alune Cate vrei" . Alexandru Musina, Problema veverite! ay) Std la us cea mai mica Si-au plecat de-acasi noua Tudor Argheri, Zece mate umeral identificat la exercitiul precedent cate un numeral ordinal, atat pentru dela fiecare ml oo or in cat spent genul ferninin. cu litere numeralele din enunturile de mai jos, conform regulilor de pronuntare corecta. Pot ‘sista doua forme corecte. qari sunt 12 grade. eNeintalnim pe 22 mait egomenulsetine laora 14. ..-.- ‘amide colege in clasd. ....- ¢Ziua mea e pe 2 iunie. 1.Sbliniand numeralele din fragmentul de mai jos $i analizeazi-le, mentionand felul, genul (daca este atl) svaloarea lor morfologic’. sleniré toti. Si Leul fi socoti pe gheare iniin patru, pe loc, intreaga prada. irte - nu e de mirare - int se cade s-o iau eu mnea originals, eaizat de Grandville en pentru vers Dosen (8a =1838) Jean de La Fontaine, Dreptatea leului, traducere de Aurel Tita gj asociat, pitas. *OPpasuri Cu tale a a » Valoarea Morfologic3 a numeralelor din enunturile de Mai jos, @. Ati citit volumul altreilea? ». Esti primut care intarzie, © Cartea are douszeci Sicinci de capitole, d. Exercitiut Propune patry Cerinte, & Fa poartd masura 36 la pantofi, f. Ai rezolvat cele o suti de Probleme? 10. Citeste informatiile de maj Jos i rig punde Cerintelor date, 4 Fabulistul latin Fedru ar § trait intre anij 10 siso Pentru 0 vreme, in anut 31 Se intoarce la Rom i Secolului |. Wascut in Tracia, Fedru devine iclav unde isipoate Publica versurile, petal la Roma, dar va A eliberat de ‘imparatut le cinci Volume publicate insumeazi inte Augustus, asa ate ata din prima ga segere de gi aan de fabule versificate ins mutte din cei fabute,inttuta Fabulele eso ice ale lui Feary, sale s-auy Pierdut. Uitat o veeme Fedrya fst a at lui Augustus, Chiar dac 2 imprumutat Coperit in HecclUalXVi-ea, datorita unui mans rou Ae la sop, Tele datum gone £08 Inetitite maderne ort cuprince conduc 'a viata py litics ee es siuna de fabule, cartea a doua = opt a UNC de aceea a fase ‘rimisinexi, trig’ Slouazeci, carteaa patra douzeci site 5 . Cartea a cincea ~2ece, ee hn a agile’ | yoit™ wn ces ciel romane se sriv Pestrua cium ie in att sade. De exemplu oom eae ot altura pnd la te fet atten tte a) =a (20) cand oct este mal cee are ven unc © cade De exempl resi) az lncercuiest jn text numeralele scrise cu cifre romane. p,serie cu cifre romane: anit intre care se presupune caa trait Fedru; eanul jntoarcerii din exil; ‘oestimarea numarului de fabule pe care le-a versificat; ‘onumarul fabulelor din fiecare volum din editiite moderne. c Socoteste cate fabule contin in total cele cinci volume din editiile moderne $i noteaza rezultatul obtinut: vce araber veccecescseseeee ee cu cifre romane: eculitere: jos, conform modelului oferit. jin proverbele de mai eaza numeralele di ane carte ane pace ochi. . cardinal sirepls, valoare adjectivala. — numeral i se cearté, al treilea cast fntreab’ mai mutt decét pot SPU ne zece intelepti- Evaluare Unitatea, Citeste fragmentul de mai jos si raspunde apoi cerintelor date. »Nastratin Hogea-ntr-o vreme noua magari dobandind Dupé ce putin mai merse, stity Si intr-o zi toti acestia la pasune scosi fiind ‘S-a dus seara ca sa-i stranga de pe camp unde era Side sunt toti ca si vaza, incepu a-i numara. Iesind dar la numar tocma, pe unul incaleca, Lu’ pe toti dup’ urma si la casa lui pleca. Cand mergea pe cale ins’ stitu iar ai numara, $i vazu cd inaintea-i numai opt magari era; Se uit, se mira singur cu unul ce s-a facut, $i vazand 0 groap-adanca pe unde a fost trecut, Gandi ca poate intr-insa unul din ei a cdzut, Cand a privit el cu ochii aiurea si n-a vazut; Descilleca si se duse in groapi a se uita, Dar ce sa vada intr-insa, cand degeaba cauta? Se-ntoarse s~incepe iardsi magarii a~si numara, $i vazandu-i cd sunt noua, incepu a fluiera; [...] Plecdnd ins& cu-ndoial, nu se putu stamparat *astémpara (1 » pop.) ~ a astimpira, a potoll A. 60 de puncte iar a-j Si magarul enum es, Tot opt ca si pan-acuma, ceilalti la omar ap, Inte-acest timp, treeénd unul, ia igs pe Fa bine si te opreste magarii a-mi numg.t®® Ca si vaz situ ca mine tot asa lips’ ti sca, Ori cd mie mi se pare ci nu sunt la numge ta Incepu omul acela magarii a-i numira Aéténd intdi cu mana de supt el care era, Hogea ii zise (vazdndu--I cd incepe de ae), —Dar ce! ma pui si pe mine in rand, omtle n, Si necdjit de aceasta, acas& cueis-adus Si aci iar cu nevasta ca sd-i numere s-a Pus," Anton Pann, Nézdrdvanile ui Nesta 2 subt (prep. Inv.) — sub. 1, Analizeaza pronumele personale marcate cu galben in text, precizand si functia sintactica, 6 pun 2. Incercuieste cu verde cliticul pronominal care anti un complement in secventele de mai jos, nmie mi se pare" 3. Indic persoana, numarul numaral, 4, Ale&tuieste cate un enunt in care verb) @. un pronume personal in cazul acuzativ; 'b.un pronume reflexiv in cazul acuzativ, si cazul pronumelui reflexiv din versul ‘icipeazi un complement si cu mov pe cel cate! 6 put nM pui si pe mine“ »FA bine gi te opreste ia y ul @ vedea s& fie insotit de: oe pit EEE ge valrile morfolopice ale numeralelor din versutile de mai jo: s. i) ae fe _atr-o vreme noua magari dobandind.. Ro po agnor nd.

    S-ar putea să vă placă și