Izotopii sunt specii nucleare cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași

proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite).

Este bine cunoscut că majoritatea elementelor în stare naturală sunt compuse dintr-un amestec de doi
sau mai mulți izotopi. Printre excepții se găsește și beriliu (Be), aluminiul (Al), fosforul (P), și sodiu (Na).

Aproximativ 280 de izotopi stabili găsiți (neradioactivi) sunt cunoscuți. Izotopii radioactivi artificiali,
cunoscuți de asemenea ca radioizotopi, au fost produși pentru prima dată în 1933 de fizicienii francezi
Marie și Pierre Joliot-Curie. Radioizotopii sunt produși pentru bombardarea naturală găsită a atomilor cu
particulele nucleare, de asemenea ca neutronii, electronii, protonii, și particulele alfa, folosind particule
acceleratorii.

Descoperire

Fizicianul de origine britanică Joseph Thomson a demonstrat în 1912 existența unor izotopi stabili care,
la trecerea completă a neonului are loc o descărcare într-un tub și o ricoșare a ionilor de neon în
apropierea mijloacelor câmpurilor magnetice și electrice; aceasta arată că elementul stabil de neon
există în mai multe forme. Thomson găsește doi izotopi de neon, unul cu masa de 20 și celălalt cu masa
de 22. Următoarele experimente arată că întâmplarea naturală a neonului conține 90% din izotopul de
neon cu masa de 20, 9,73% din izotopul cu masa de 22, și 0,27% din izotopul cu masa de 21. Cercetările
despre izotopi au fost continuate de mulți oameni de știință, mai ales de către fizicianul englez, Francis
William Aston; în munca lor au descoperit și au studiat izotopi care sunt accelerați de dezvoltarea
spectografică a masei.

Metode de separare

Difuzie gazoasă

Termodifuziune

Centrifugare

Electroliză

Reacții chimice de schimb izotopic

Metoda electromagnetică

Separarea izotopica cu laser

Exemple de izotopi ai atomului de hidrogen

izotopul cu niciun neutron se numește Protiu (stabil)(H)

izotopul cu 1 neutron se numește Deuteriu (stabil)(D)

izotopul cu 2 neutroni se numește Tritiu (radioactiv)(T)

Importanta unor izotopi:

Îmbogățirea uraniului pentru utilizare în reactoarele nucleare.

Obținerea apei grele.

Izotopii pot servi diferitor scopuri prin marcare izotopică.

Agricultură - Îngrășămintele etichetate cu izotopi radioactivi precum fosfor-32 sau izotopi stabili precum
azot-15 ajută la determinarea cantității de îngrășământ absorbite.

Medicină - Izotopii radioactivi pot fi injectați în pacient, iar energia emisă este captata pe o peliculă.
Imaginea rezultată este folosită la diagnosticare.

Sursa https://ro.wikipedia.org/wiki/Izotop

Importanta unor izotopi:

Izotopii radioactivi artificiali si naturali constituie un instrument eficient si de mare finețe pentru crearea
unor procedee extrem de sensibile de analiza si control in industrie, un mijloc unicde diagnoza medicala
si de terapie a diferitelor boli, o unealta uimitoare cu care se poate acționa asupra diferitelor substanțe.

In metalurgie - izotopii sunt utilizați la elaborarea fontelor, a otelurilor si pentru studiulferoaliajelor;

In industria constructoare de masini - se pot controla sudurile; se pot descoperi defecte aleunor
materiale;

In domeniul chimiei - care utilizeaza izotopii radioactivi - vulcanizarea cauciucurilor -obtinerea unor
polimeri cu calitati deosebite, obtinerea unor materiale speciale prin tratarealemnului si a unor
materiale plastice cu izpotopii radioactivi, descompunerea grasimilor, prelucrarea petrolului, etc.

In agricultura - ca metoda de cercetare stiintifica in selectia plantelor si pentru crestereaproductivitatii

acestora, pentru masurareaumiditatii si a densitatii solurilor si terenurilor.

In medicina - pentru diagnosticarea si pentru terapia duferitelor boli, obtinandu-senumeroase preparate

In arheologie - pentru datarea diferitelor materiale se utilizeaza izotopul carbonului.

Sursa https://ro.scribd.com/document/362783913/Referat-Importanta-izotopilor

Reconstruirea formării Terrei cu izotopi de argint

Izotopii de argint sugereazăca nucleul Terrei s-a format cu circa 5-10 milioane de ani după nașterea
sistemului solar, adicămai devreme decât indicau observațiile făcute anterior asupra altor elemente
chimice. Totuși, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceste observații contradictorii pot fi aduse la un
numitor comun daca se accepta ipoteza ca procesul de acrețiune a Terrei a început cu material lipsite de
elemente volatile pana la atingerea a 855 din masafinala; acestea au fost apoi asimilate in stadiile
succesive de formare, la circa 26 milioane de ani după crearea sistemului solar, cel mai probabil in
decursul unui singur eveniment. Poate ca gigantica coliziune intre proto-Terra si un obiect de
dimensiunile planetei Marte a proiectat pe orbita ei suficient material din care sa se formeze Luna.

Rezultatele unui studiu susțin un model de formare terestra vechi de 40 de ani, denumit „acrețiune
eterogenă”, potrivit căruia componentele elementare ale Terrei si-au schimbat compoziția pe măsură ce
planeta s-a format. In opinia oamenilor de știință, ar fi fost de ajuns o cantitate mica de materiale bogate
in elemente volatile similare meteoriților primitivi, adăugată pe parcursul stadiilor succesive de
acrețiune ale Terrei, pentru a explica toate elementele volatile, inclusiv apa, existente acum pe planeta
noastră.

Sursa https://www.descopera.ro/dnews/6130556-a-fost-reconstruita-formarea-terrei-cu-izotopi-de-
argint