ee ee oe oe oe ee oR/ ANS IY \NNA DOSTOIEVSKAIA AMINTIRI Traducere si note de LEONIDA TEODORESCU # 1975 EDITURA UNIVERS¢ qw wowaupo jun ad 1 aqvod 18 Hodau ad ut Heauajuy doa 1 a]2 Ro psUaudd 3SOf wD yo No ARuE wue IP no W(atasmuruast 2] Dé) o1fvaBouays 120 Hep foquirt 310 tun-aquy mposun.y 97 vs HII wv-ue Mva.a Ys BAPE HUI fequpsoiajy ap 72D aTURUDUD aj2 ww ySYH UD “a]aUE 9ID 2c af vo ‘nae jnprjos app Mpwuaser op 27972~9 PUI aunop ap apaue 195423 ysnd gm pe min(n DUE pAsD IS oUTEE juguad youal ap gw yof V 249 TINA ME JIUI-TN qopunfns wou ‘ape epee 2 vp vo}ap advosdy nv Sojap azind not ps pepf ‘puydap aanjozt O-AE PURDAL psizo OU VS O-t JafIID NI pupfuys ‘ezasai9}UT pau ps aun vaso no myn pps wwandnan Hngoun D2 dd pya oun un pout vfuazser wz ynou9 v-s “pypNdno jundap asomad ps DyD{10f isof WH “4o}4000P appiuogststit Dr pup WS aynuw ap 3p ydngov4d v-1e e4vo paved ‘n inmjos sojaado vaupape v4oH}P DUES WE SM] BS TING b ‘gpaqné row 103 WigpURS VIN? WIP “PUL “OTGT VT my 01 ap ara} tunsony 2317 dnoo wut 6 dui, vaBe pavp vgn nour “fos n imjmnnau soj4edo vosvNpe no vied 1 vimia pywor ya Raquad ‘say wu pouio ayasdy] Ru-p9 pINAr 1y03 Magee MIs DD 1@ ‘spHowae MOS RUS BINPO_HL IPB wD NN -siwa vaywnyunuy is 109 (eaprnepe FINTIPNT ENTIOAD 161 Paxson \edkevdoinyy wmnoniaowors x" omstusteneH KMHVHHINOLDO€ wpsgesouoo}r “°F + euipa eng, | si , | i | a | a { ———— | —;talentului neuitatului meu sof, doritori sa afle cum era Feodor Mihailovici in viata particulara. Din aceste amintiri, pe care 1 seris fara nici o cronologie in decursul ultimelor cinct ierni (19111916), s-au adunat citeva caiete, pe care am incercat si le pun intr-o oarecare ordine. Para si garantez ca amintirile mele vor fi captivante, pot si garantez in schimb ca vor fi veridice si obiective in relatarea faptelor: memoriile mele se bazeazd cu precddere pe insemnari si sint sustinute de referirt la scrisori si la articole din ziare si reviste. Recunose cu toaté sinceritatea ci memoriile mele suferd de multe pacate literare: povestirea treneaz capitolele sint inegale, stilul vetust ete. Dar la saptezeci de ani € greu si invefi un lucru nou side aceea rog sit mi se ierte aceste picate in numele dorintei mele sincere si profunde de a-l prezenta cititorilor pe F. M. Dostoievski cu toate calititile si lipsurile sale, asa cum a fost el in viata particulara. / Partea intii COPILARIA Sl ADOLESCENTA I VENIREA MEA PE LUME De Lavra Alexandr Nevski din Petersbury sint legate multe din amintirile importante pentru astfel, in singura biserici parohiala a acesteia (care cum este bi- ‘a mindstirii), aflataé deasupra_intrari neipale au fost cununati parintii mei. Tar eu _m-am tt chiar la 0 august, de hramul sfintului Alexandr Nevski, intr-o casi a ménastitii, binecuvintarea si boter: mindu-le de Js preotul parohiei. In cimitirul Tihvinskeoe al Lavrei Alexandr Nevski este inmormintat neuitatul meu so} si, lacii_ va binevoi destinul, imi voi gasi si eu, aldturi de el, locul odibnei vesnice. Toate pared s-au unit ca si fack a Lavra Alexandr Nevski locul cel mai scump din lume entru mine. M-am nascut la 30 august 1846, intr-una din acele zile minunate de toamna care sint cunoscute la noi sub numele de vara muierilor“. Chiar si astazi sirbatoaren sfintului Alexandr Nevski este socotita drept sirbatoarea cea mai mare a capitalei si are loc o procesiune de la catedrala Kazan pind la Lavra si imapoi, procesiune in- sotitt de 0 mare multime de oameni, liberi de treburi in ziua aceea. In vremurile acelea de demul'. insti, ziua de 0 august se sirbitorea si mai solemn: prin’ mijlocul prospectului Nevski, de-a lungul a peste trei verste, se ridica un podet larg de lemn pe care, la indljime, fara si se amestece cu multimea, mergea incet procesiunea,Cane p04 “PA ap Infos jor uo LupMIAL ap suutt{ntt Oo. rege as ase) ‘tenga Hout yesosg suum ad vaur wasttoa ylosuy ne ose) 9 audsaq, P vaigay as nour mpg 1 aadsap ayurano easy unds eg ; vault BiUaIsix9 ttp ayunU equITps e-u 1 EHOLIa] ap yqasosp HO HOLE bint 989}0908 ‘a[Rt0Ur auctions qaqeur pnsdrp aynur a: pan ys qnqedy v ep sendy 12A0) TN Suvoyfia eat e3t60e ma | aus tin 9 Ep neounel Hoy 18 eumy ad vaw vaquar yieurduigr iso} 6 uLta[os byS998 [NP UT “lanaseU-NoW vaisuID UE LMyswo} pursos ‘RISE RIZED NajUad aywaysed ‘arupd “ap aypjons 4 he “sojouureop vjussqe ap punijoud ‘irieqieg wel ypore vies ad aynays o-s 18 (epuoipaut irjnesaid ap fay un wo EN] aS Nu vaaae vOULDIA ad) EzNYD| ad a}torOy O- he-s sauueog “horunq eI so[iurKed & “reynospu_nou vareipurs uy yngq ne tog, “ommdues ap adn no gyer © inmedy w Sead ur ‘atctevouay e8mo ys indaowy ny ni YOON waWI-PIROdaU aM] ad yruaA B BIO Oo LIND Inapnape ounds wsttg ‘ny : Joytladsvo yiqioa v-9t vorung qe1ys PUNAY ‘912 y!ore [nde yo] sof B BUAE[OY!N BULLY éUdisod 9 wind j aysaumpF wraocuway toFwy | aywod as MNT calnivurepxa yrutod ne-s 18 qnzaio b-[ nu EUin|F O Yoap ayso nit Bassi wo purZasy “sII}PIa: ons purays as 9 reas ‘Souzod 1 jaumn[a e Uqasosp aly o vaaw naut jewy, weuNY hazauume | wanonq. lave Pizt90 ys Inofungensens 18 eisnzopEAT Inuwen Tour aiur 5 uzads. ‘vlasaa 9p Ounce B Heyes eur ps Box pa ‘tedseo 1S apna a.yseou ajafeaqé : uutiojos snds B ‘DoT asasnar amo > ywUDt}oula "arse sno mnoopfrece uy gad PL o-puronp ‘nou jeer yeaquE e sLesnet 1 fox} 940 nanl Up “gosvauyTpo os es ujNd = asosnds os t peers amo aidsap “yorung a] ap ima seured eny ap vluop vamtiar 1 ep ‘aanvo[d op yosmamiiord bye Indaout ne tedsvo 18 yoe.q 9 guLIa[os vatMIsa.044 ‘ajout raluaisixe P Funy ap ute “eunu waz tz) ‘ojarod seer 1g 4 p (ane "no “Brequitupsau ‘qzeise 1S wisiKe wSED » qizne nes ‘Hye[e9 Whadseo ad auioyo Cys andesut ne pusvosay Bp NBAIEIS amo 19D “RPI UIP aaPUUT foaezuy aie suuiofs ajajouns uizne nes ‘ayedioutsd aytyod und Wunjssvoad variSar no piepo “1S tora] ope aatoygUnsys alajodopa yoswma YS incasus ne “pIRApareD tp yULID[Os riysanay] jeu; e-s ‘gseut-dnp ynop Prod “ysvo ur atjouta oj) 1 aystutjau ap Tey un pu yoorod v-u yydaxse ynqattTuaas Beds" ap 8 doo ynosyu Tew w ‘eunq ayDyRUYS 9 ap EUNBApIOWUL yemong B-s PUNY “[zNI0 RatAtasE UE Béwsavau BULOSIEd dnp Rasulo od sii & 1S “farloura eB IS Tasogo PULIN US qeqoad ‘nga ius @-s ‘epadar ap yne "Inposd as YS -uautuana* vo vydarse as Nu ako ‘eure “este ‘duu onyUy HO[LAtZSNUE afLvIsnB ap wapaa v Nayuad seat BS wABUTT po PSUIAUOD ysoy eB Raum] BIO} f RMEdsIp BS TOP USL “owt un PT ‘vo naquad ‘Etgesnut ad pseosnonq vaAses TS voultid 1 ‘plasad ‘gsvorwups ‘raters re qin pepo no eunidun ‘ewueyy “gFRT INANE Og ap IZ uF 1S SOF P BSy “BINOSOUND 18 EI9s9.1 dPIAIE0s O-yUY [nduuNy 1S jada cod jp faptid ysaoe no tex ‘eaunyseoo1d autq vapas vaind 38 1S astypsap nosey as ajaysoioy ‘soumay dun eta yoep ‘soamoap snSne Og ap SuME BIINUE vata sap IU TEC cnizan voydvou urd neosanad 1 pimauiump ap worune eB] neunpe as apyredapur 1S ayeidosde ajapns atvoy 'aised op 1 UNRID ap ‘aNMuMy sopfiquiut 912 aoTpswUOUO 15 ara1seu ap aay Uf BO Jafse ‘anurasa ad op gidso inginds ur tun ureraz “udoo naar 1s mes top aaa dxjurp ‘ty ned 18 vuLned BU myueg “, erarry Pley up vierd aids evan set ‘(Ize1sh) Sanqpessyiws 1 radisoud neopep e[axisazey (aso > Ty) Seuin via jnqusumpredy “tervey izyise 1S amo aseo oun jp fer youd ep nemoop rent 1H BPA V-S VALLAN TNEBIO OI go ajosnumay vouowas o ap nojqry un vINIEo[E aunssao pHa] “oAOLLULLOD foI[LUUEF Waquiaus NP]; es avo ‘peated ap ‘aqyuine tmsen easy ta ednp aet ‘iiesoo p18 auPOptos no 1 18 ornme ayuqus Hed f fieorsqtey soponaapurta numele de Snitko. Strabunicul, dupa ce si-a vindut mogia din gubernia Poltava, s-a mutat la Petersburg, luindu-si numele de Snitkin. Tatil meu a fost educat in scoala petersburghezi a iezuililor, dar nu s-a_ facut iezuit si toatd viaja a ramas un om bun si naiv*. Tata lucra la un departament sau minister. Mama era originara din Suedia gi se tragea din onorabila familie Miltopeus Unul din stribunicii ci a fost episcop luteran, iar unchi ei savanti. Lucru demonstrat si de_adaugarea terminatiei eus, adoptata de savanti dintr-un fel de cochetarie, ceva in genul adaugirii particule: de sau von. Stramosii au trait la Abo gi sint ingropati in zidurile catedralei de wolo, Vizitind odata Abo, in_trecere prin Suedia, am incereat s& gisese in catedrala mormintele strémosilor, nestiind, ins&, nici limba finlandeza, nici suedeza, n-am putut sd capat nici un fel de informatii de la paznic. Tat&l_mamei_mele, Nikolai Miltopeus, a fost mosier in gubernia St. Michels si toata familia locuia la mosie, in afar de fiul Roman Nikolaevici, care invata la Insti- tutul de geodezie din Moseova. Dupa ce si-a terminat studiile sia cApatat o slujba la Petersburg, a vindut * Tatél meu povestea un episod ciudat din copilaria sa. Cind aavea vreo zece ani, mergea odata dis-de-dimineaja (eam pe la 7) Ia scoala pe cheiul’ Fontanka. Linga palatul Anicikov s-a apropiat ide el un domn inalt, bine imbracat, alaturi de care era o femeic imbraeata saracdcios, Domnul la oprit pe baiat si i-a spus : Dac vrei si faci o fapta ‘bund, vino cu mine si fil nasul flului meu: jar dinsa va fi cumatra ta", adauga el, aratind-o pe bairinica “Talal meu era un bait curajos si fa urmat pe domn si pe ‘DAtrinied, fra nici o ezitare. Au intrat intr-o casd bogata, unde-i astepta preotul si indata incepu bolezul. Dupa ce a fost’ botezat copilul, preotul, cumatrul si cumatra au fost serviti cut ceai si ‘dulciuti si domhul le-a dat cite zéce ruble celor dol nasi. Deoarece intirziase la coalA, tata s-a intors acas si a povestit cele fi plate, T s-a spus ¢& exist 0 credinja: daca’ toti copii. dintr-o familie mor, pentru ca noul-nascut sa tamina In viata trebuie si fie botezat de primi oamenf pe care-l_va intl copiiul, O asemenea nasa s-a intimplat s4 fie batrinien, iar nas tala, Mai tirziu tata primea de Craciun si de Paste cadouri de nul su, lar odati a fost chemat sa-si binecuvinteze finut eredinja, i, il salveaza pe prune de la moarte. Finul s-a facut’ bine. Mai tirziu tata a pierdut urma finulul, mi-a spus cum fl cheama, dar am uitat 10 mosia tatilui siu (raposat la vremea ace intreaga familie la Petersburg. Aici a murit in curind bunici-mea, Anna-Maria Miltopeus, iar impreuna cu cele doua surori, a continuat sa locuiasca la fratele ci. Mama a fost o femeie de o rara frumusete — inalt®, subtire, zvelta, cu trasaturi uimitor de regulate. Aven o voce de soprand extrem de frumoasa, care i s-a pastrat aproape pind la batrinete. S-a nascut in 1812 si la nouad- sprezece ani s-a logodit cu_un ofiter. Nu le-a fost dat si se casitorease’, deoarece el a luat parte la cepania din ) sia mutat Ungaria si a fost ucis. Mama a suferit mult si a hotarit si nu se mai marite niciodat&. Dar anii trece: incet- incet durerea s-a mai atenuat. In societatea rivsi pe care © freeventa mama erau_amatoare de petit (asta tinea de obiceiurile vremii) si intr-o zi au fost invitati anume pentru ea doi tineri pretendenti la insuraloare. Mama Je-a plicut foarte mult, dar cind a fost intrehata daca i-au plicut ei tinerii prezentati, mama rispunse : ,Nu, cel mai mult mi-a plicut batrinelul care tot timpul a povestit sia ris*. Era vorba de tatal meu. Pe vremuri oamenii care treceau de patruzeci de ani erau socotiti batrini, iar tata avea pe atunci 42 de ani (se nAscuse in 99). "Tata si-a petrecut vesel si plicut tincretea, dar sub supravegherea unei mame severe a trait [ard excese si din cauza aceasta la cei 42 de ani ai sai arata ca un barbat sanatos, bine facut, rumen, cu niste ochi albastri nunati si cu o dantura frumoasa, dar cu un pir bine ririt. Pind la moartea mamei sale tata nu se gindise s4-si intemeieze o familie si de aceea era privii in societate ca un interlocutor agreabil, dar nicidecum ca vn posibil mire. A fost si el prezentat mamei si mama i-a plicut foarte mult, dar, intrucit ea vorbea prost ruseste, iar el! prost frantuzeste, discutiile lor nu se Iungeau prea mult. Cind, insa, i-au fost transmise spusele mamei, atentia frumoasei domnigoare I-a interesat si a inceput s& viziteze intens casa unde o putea intilni. Pina la urma s-au indra- gostit unul de altul si au hotirit si se casitoreasc’. Le stitea in cale, inst, un obstacol serios : mama era lute- ana, iar, dupa conceptia familiei ortodoxe a tatei, sotiile trebuiau sa fie de o credin{a cu sotii lor. S-a ajuns pina acolo e& tata a hotiirit s& infrunte familia si sa se insoare, 1kgs nes qeanynd yqre es “unsrsap =eujoquy as wydoa enseou virus UF ‘[eceuad Uy “apadas ovjor ur ys jndaout ure ome) Bdnp ‘ezito Tua & ‘yglny rdnp iz nop y “ajouoy ut Sud ys 1S Bor yu ys na 6 indaouy ume ‘Huyd 1S paeor as voupyp |$ wuiwM: yo pulZer (emusgjeds epe.ns ad) aansorrurarg mynuwoq. 1oteN funUU ap aivoyvoRZ vUBODT e] Box PUL pS IS osasyisedu pur gs valeur snp B-ur Wind Jef osarumUe tur “Idard ad ap dna 1-100 ps uieyNyS UMD 15 fo ap wHAUIAL BUT WTO ‘NeDRIVD ys yond ne-s 1 feoard ne “Sis ut ‘co vased fo apadar reur powany Bs 1p D0] 9 ayeluagy 1 ag nan ‘aaqoutayam Ut “ole, syeny v-s ‘va ednp wer ‘Ott op BpwA BS vo ‘EztypaRUK UT yar e “ep BS Joep SPUIRE feUT ETS INdKF ap kl aD IO ‘utoyesony wu9a ny -oy B vureUE ! ayaa aizeBeUt up ‘tun ado 1S 10e op umaay puto ap Rompe “GERL 2 up aaedumur o ap eyefiay aysa aan “ANSNS IMT PaLIGey ‘emmopog wIeTEY, wpEAIs UL vapED venjsarisode] anes mise BH et rdnoo oaeo “(OUNvIsep nop. ap anf uy) yurWEd ap PrPENG éeiin o no punaadur ‘tuINdoYNS tepoAIN INTEHdS BAUTT ad pero o oseduma ys nyey ad sutauoD w+] PUIDUL Qenspadwy bes pyUEy 18 YANUE eB POIUNG ‘YZ UN Te TUT nO ‘sty pur) “PseOASUNU 1 PI[UEE no 1 BoFNG No PrMasd sup yoy NB [Ou Tuped “Tpruspo ce uR Tad Uy ‘auig o4IN0} Nadaorad os ‘aapo[e.\ ap panuryaitod atepgoasd no “ieizo1no asiaxlp (awoNUe ap atut|inuL o neIa voee aula. ad) ajaid aye 1S urxeady vleid ur eagdumo v ap 1S vingo B ap Pallaqiy : niony anBuys un auis nayted mul} -qo B 1 soanong sndns v-s TRI! PlUOA oIPUT oO ap WO un esa aed ‘wareUr ysoj ve Jartey [ndeg “atvorpuRutse ny purty ‘tWrdorde ayawoy qndur 101 soy ne 1S tue ap toto 18 foezenop ums puneadury yen ne four ited -naa8 yS0} IF IP-1Ut 18 doo ap 18 tos ap guresys yluns yy seu ‘a _raunds ‘jornte ‘eBid waU Pe-IS BO BYEpolotU IelesHer v-N “[uNIORSNa ap Ezepans antes o pdnp eHnc as 1S guoAR[s UE opTresns 9yeyIN2 Sip no ‘esut ‘vpruuse ‘easepredunt as ‘vaysod + ySeotaastq, dyuNENILE BUALT No RosPaUTdeput ys Indaouy RUT ‘pXOporo puluanaq "eUINstos ISNT V-1 PISsvADY “sla LIP jno(qey MIO NayUE ynasounse v 1S yoydo BUA vIezase ys0] vB (BIRAOYOW epeys ad ap) erEyssouoauNg worastq aumatu nated purwea ‘unmedes pnop dnp “pur roummur pearnrm mdnypur Feind EA “UIAIp wtuas un v9 70} pureur ap sajaiuy soy © (ns! “Jeride wT Aves as ys yndoour B 1 BXOPOL.IO Bolsasiq O-}UL WayUL B "I PAO] os : Str un MAP v aydeou [Seadde Up "eyMTUTEIZ oO a9 RaUNNSIyD mye) Pamvoary UL Pajozat v Ap PUT\Ip adeumapar o iderp s8 yen] v UIE] “Lo vnop op qradas reur v-s jnuott tag “Raattvs EPO] TeuTEM] & ako ‘atworoN|Eys ees o Innxigiono Radnsvap ynzea P “inde 1S-nputipit ‘eepoaq sronfe UP BUIA I-Bs M[NUIOG I-npuLtas “NNXYFonsa vey ty Wppunual uf eAnd as eum ‘amtuyop sundsea un nut InIE) Pap Bs PINGaay pul IZ NUNfe uF ‘nIZaN Poydeou © ap eIhuanyur yoy e fa voaeIOFT “HAN iar BS NYS WISIXOpor.t0 EP RORAI. BS © seUTT HT ‘ein ap ae aqnurey arpanosiptusease, dar toate bolile se tratau empiric si totul se termina eu bine. Mi-aduc aminte de copiltirie gi de tinerefe cu un sen- timent dintre cele mai plicute : mama si tata ne iubeau foarte mult pe toli si nu ne pedepseau niciodaté pe de- eaba, Viata in familia noastrA era molcoma, echilibrata, inistita, fara certuri, drame si catastrofe. Kram bine hra~ niti, scosi in fiecare zi la plimbare, iar in timpul verii stiteam de dimineafi pind seara in grédin&; iarna ne dadeam cu sania pe un derdelus facut tot acolo. Nu eram prea rasfafa{i cu jucdrii si din cauza asta le apreciam si Je pastram. Carti pentru copii nam avut deloc ; n-a incercat nimeni sé ne ,cultive*, Citeodaté, ne spunea povesti, mai ales tata; dupa ce se intorcea de la slujba, se culea pe divan, ii chema pe copii la el si se apuca 4 povesteascd. Avea o singuri poveste: despre Ivanuska cel prostut, dar erat nenumirate variante si fratele me gi cu mine ne miram intotdeauna : de ce i se spune lui Tvanuska ,cel prostut, odata ce stie si iasd atit de des- tept din tot felul de necazuri? Distractii ni se ofereau rar: de Craciun bradul, care se aprindea in fiecare seara, deghizrile pe care le faceam; de lMisata secului ne duceati la bilei si ne dadeau in cAlusei, De dow’ ori pe an, in ajun de Craciun si de Paste, mergeam la teatru, cu precidere Ia opera si la balet. Aceste distractii foarte pretuite de noi si luni intregi tra ia fermecata a spectacolelor vazute (...) I STUDULE Citeva cuvinte despre instruirea mea. De la noua la doisprezece ani am frecventat Scoala Sf. Anna (de pe strada Kirocinaia). Toate lectiile (in afara religiei) se tineau_in limba german4 si cunoasterea acestei limbi i rziu, cind am petrecut cu_soful meu citiva ani in strainatate, In anul 1858, s-a infiintat in capitala primul liceu pentru fete Mariinski) si toamna am intrat acolo in clasa a doua. Tnvatam usor si 14 cind am trecut in clasele a treia si a patra am fost pre~ miata cu c&rti, iar cind am terminat liceul in 1864. am primit o medalie mare de argint. Cu un an inainte, N. A. Vignegradski a inaugurat Cursurile pedagogice. pentru elevele care doreau sisi continue studiile. In toamna anuluj 1864, am inceput si le frecventez si eu. Pe vremea aceea lumea era pasionata de stiinfele naturii, m-am [sat si eu antrenataé de curent: fiziea, chimia, zoologia imi apareau ca o yrevelatie* si am intrat Ia sectia de fizico-matematiea. Curind insa, m-am_convins c& mi-am ales ceva ce nu corespundea inclinatiilor mele si ca studiile mele s-au incheiat Iamentabil : in timpul experientelor de cristalizare a sarurilor, de pilda, m-am ecupat mai mult de lectura romanelor ‘decit de baloane si de retorte si acestea din unm au suferit crunt; cit ni s-au finut lectiile de zoologie, m-am s ele, cind, ins’, s-a trecut la lucrarile practice si in fata mea au inceput si disece 0 pisici moarta, spre marea mea rusine am lesinat. Din acel an de studii mi s-au Intiptirit adine in minte doar lectiile deosehit de frumoase de istorie a literaturii ruse, tinute cu talent de profesorul V. V. Nikolski, la care veneau studente din amindoud sectiile. In vara anului 1865, am avut certitudines foarte trist% c& boala tatalui meu este incurabili si ci mu ica mai amas mult de trait. Atunci, fiindu-mi mili si las pe dragul meu bolnav singur ‘zile intregi, am hot&rit st renun{ pentru _o vreme la cursuri, Deoarece tata suferea de insomnie, ii citeam ore intregi romanele lui Dickens si_eram foarte mulfumita, dac& sub influenta lecturii nele monotone putea si doarma macar putin. La inceputul anului 1866, a aparut anuntul_privind je de stenografie, pe care le va tine P. M. Olhin » localul Ticeului de baieti nr. 6. Aflind e& este vorba a lectiile si se fina seara (cind dragul meu pilirinte se retragea pentru odihni), m-am hotarit si ma inscriu la cursurile de stenografie. A insistat foarte m care regreta c& din cauza boli lui am paras pedagogice. La inceput, stenografia nu-mi :eusea deloc si dupa a cincea sau a sasea lectie am ajuns la concluzia ca pentru mine asta e un fel de sarad& cdreia n-am si-i 15.at au = ,Nict mat devreme, niet mal trziu, (N. aut) 19Gane “Ny end joo up pund PS sts “oBunp Tmoisop et azajen as (es ndaou, yVdasp imiyso br Abid aUBL ws Te attnoee. 3o01ge, un PN otacneun sopeag “stedgitda ap s099e ne -[0q 1S EpHed ‘pysacioysoc inp wie “YorEMFrUa arsardxe oMThuawd fopep th ao[ioo F amnauuee seaoy "Yates -qoau ap advoide ia [NsLuy yo ese ‘MNipO vEMTApUE F purd advosde py8ayi era ‘esur “yeyNpad vlidnd “insdy jnum : Hypo ysoj ne UM w-U V9 wads seq. “SUIT URIda! 1g Engjaq WIP WppUOd VL ywosor uTINd eIYS ‘stosap-Tiit pisno UM AP Inf MAR “Idazp ayvoj Raut) as 1S s1DoI" EANQeIS ap Pag TUR ap aydes 1s 1 ap yur war EqIe ys ayeod nu RD TpuTE ure-v aun jnfEpting ad 18 ven © stypsop es Bo PAN[T joos ips ywonde ume-u OIN aU BYZIA ap yitaaaad soy ero Imurdyis Bo 1S UIT My Payted uIP quar UM Bo ndswa ute-t ‘pea es osai0p auto ad tarwortvtas naunqayer a —— navicioasé, mi s-a p&rut foarte cunoscut’, probabil dato- rita faptului c&-i vazusem portretele. Era imbracat cu o Jacheta din postay albastru, destul de uzata, dar cu o cémast de un alb imaculat. Dupa vreo cinei minute a intrat servitoarea si ne-a adus doua pahare cu ceai foarte tare, aproape negru. Pe tava erau dou chifle. Am luat un pahar, N-aveam chef de ceai, era si foarte cald, dar, ¢a si nu par o mofluroasa, am inceput sé beau. Sedeam Tinga perete, in fata masutei, iar Dostoievski ba se asez: la masa lui de lucru, ba se plimba prin camera, stingin- du-si des figara si aprinzindu-si alta, Mi-a oferit si mie tigari, Am refuzat. — Poate et refuzi numai din politete? spuse ol M-am grabit sa-l ineredinfez nu numai ef nu fumez, dar ci nici nu-mi place si vad doamne fumind Discutia era fragmentara. Dostoievski trecea tot pul de la o tema la alta. Avea o figura epuizata si bol- navicioasa. Aproape chiar de la primele fraze mi-a spus cA e bolnav de epilepsie si ci acum citeva zile a avut o criza. Sinceritatea asta m-a uluit. Despre viitoarea muncA Dostoievski nu spunea nimic clar SA vedem cum 0 s& facem, sa inceream, si vedem daca e posibil. Am inceput si ered c& e putin probabil si colaborim. M-am gindit chiar c& Dostoievski se indoieste despre posibilitatea si oportunitatea unui atare mod de lucru si, poate, e gata si renunte. Ca sa-l ajut si ia o hotarire, i-am spus — Bine, si incercam, daci ins o si va fie incomod s& lucrati cu mine, si-mi spuneti direct. Fiti sigur cA n-o sa am nici o pretentie. Dostoievski a hotarit simi dicteze ceva din Russki vesinik, cu rugimintea si-i traduc stenograma in scriere obisnuiti. A inceput sami dicteze foarte repede, dar l-am oprit si lam rugat si nu dicteze mai repede decit vorbirea obignuita. Apoi am inceput si tradue serierea stenograficd in cea obisnuit si am fcut-o destul de repede, Dostoiev- ski, insi, mi tot grébea si se ingrozea ci transcriu prea incet. 22 — Dar, I-am linistit eu, de transcris am si transeriu casi si nu aici, asa cé pentru dumneavoastra e totuna cit timp imi va lua lucrul. Citind ele transcrise, Dostoievski a giisit cA am sci- pat un punct si cA n-am seris prea clar un semn tare i mi-a fticut o observatie tiioasi. Era evident enervat si nu-si putea aduna nicicum gindurile. Ba mé_intreba cum ma cheamé, ca si uite imediat, ba incepea sé umble prin camera, umbla mult, uitind pared de prezenta mea. Sedeam fara si ma mise, de teama s& nu-i tulbur gin- ap atiseure9 snd 18 Wes IAL 43M ap ayRUL we jer go vased as tL AE-ayUy ‘Tue ap oz “TUB suIUE nazac nia "SUL “‘SINULLLE dysooy “BMUTLH [UK JOP TEA) ap seurpd nu-lut go ulens ‘a[laneread oPy as uma puyzes + Teuurepuos fott soyfusralid qnoojliur ur ‘ereysaouoTtiag vierd urumaims um “fa wounds ‘sue onpe-yY — LIQUIEKE ap THANE Tse v-s WIA! sopoa,y “ a1s#oUt BL HayMUEpUoD PIS LoL NSiaaseuod wound Ssayo ap Wusucod vs fofhnasip indy uy “wna NHS AN, aamansn 3p arjezuas eynoeid 0 qodedH 5 rysaajorsoq ad av EMNUE ap 9soUND [-kO YWpoap inayd B-8 I “JOWoAe Teur 18 qgoUIs Ut 1 Uo} UN JrEdyD B eYNsip mar ma ay veut i zouMy ys NOW UIP TMA; BU LAOLPUT 3S [nqeoo atsHe.yns UL yeFord & vIsopad ‘dusty as juny rojarauty snelo [nyo aL UL atadoas no Wsepaan aL ow uw vou te Us 38 astasasqo 0 asvyind sozy9 8 aistTT[U awomos ut posvourHUE ES asinusiqo as Ty “w}Nd RUE axe UY {njop ap surdins qnoyd ysoy v yo nM teur ystmpar BY, “yn ayreoy qnoyyd e-r vaU LoTeIZoLIAS 1S TOLACT EMI, zopoag, no tefnasip Indury uy giepoasA teopEE jiquirZ Wie-u. fort Bo patg “yeseidap qupano unasa punds we-ys tuoUU Sozeouy nut Ys eo ‘ayeYLAwETUIZ adL0 pUNLAS ‘nszanq op The -24 Tum Indsou! vl ap asariqris Bs ‘auLuI ap aynosound nd wut auvjnonaed eueosiad nnuad zaiyeiZous}s es Ngen vA pu [Nzeo UL YO aWlatA EIU ap ULOS|TRIOH “OIA “OLN Jopoagy niziy eur vandtse dnp ‘nidse dvoide ‘sotzas ‘niduts sundspa we opsteqas ayo) eT m9 ou -ea8ouays ap onde eur ys qnoey vu ao ‘yptyauy wm apun gout viumy ysndutos a auf uIp aqa.quy BUI Ys IndaouT ¥ suinu ap piuaproufoo o ap vqi0A 2 Bo snds we-] “, 1UWaDat asepacep avo ‘uppug Joydes [Ny WOTEL 1S jRAUNY no epns Rauimo sus nu goep JUqatUP U-Ur 1S nou sfaumntasd IS efauNU op now wip qsosIUL Bg “BiNsRUE EE NAL [nd0] yednoo © jaLAoTeULN Jopoagy ze noo] TequITyEs wei psdpapad W DUD [RUBUTO. vo EIEWUETE) ap INE ateJON; > puLIND ap Rshios Osasny aiwo vE vseUT BE BJoN] B ep eUNeUE a1Ieoy uns urp-ur yo osoundar Rs aIqadg, “NES vs pout Pur ery jumps oO yo pumnpupANstse ‘nddnT ap inp pseu BL zase pur es sndosd voter 18 qrumiynen vasd sop e- ‘ystTy HAOTPYTAL LOpoag “yinseUr ET ‘oop NaUF [nIYaI.. ad ye2ase fe-ur IS POLLY, Jopoag ad yenyes uty “yautquo {09.3 PS HAUL v= ‘sIOIUE B-s pur “InuIdeys ajunue ¥5 snp B-s 18 olsaeamns ur ydaxge ys Now uIP jesus vue MAIS afaumMU Ria vISIZe) wISOpag “[narutItOA~d 2 EMU wp ‘opoag aysa ty afauinuaid yo ums n{ apHiseo od aq “le [nutdyys ad eumayo [C und o-yeqaa nu ‘en stypsap v-tur advo RamOVAdas aq “UIyUOTy esta ap wrrdosde 15 put do vy ad i$ apado nan» WEY ap ‘uN ap purqioa “tySAa{orsoq] asdsap nIPL H aqemuL yur ys yndaouy ne 1 whunsotnD vou od Saray] aawar un qeysafueM ne aya atap! HISAR ISOC, PP aN BUT Rs wIDOs PUIBUO PAABAUT UT APMD0p ate> apn indu |eram aproape un copil si pe care mi vedea in ziua aceea pentru prima data in viata lui, Acest om, aparent ascuns si aspru, imi povestea trecutul su cu ‘asemenea ama nunte, atit de sincer si de intim, e& m-am mirat fara vreau. Abia mai tirziu, dupa ce i-am cunoscut situatia familial, am infeles cauza acestei inerederi si sinceritati pe atunci Feodor Mihailovici era absolut singur si incon- Jurat de oameni dusmanogi fata de el. Simtea prea mult nevoia de a-si impartasi gindurile oamenilor la care in- tuia o atitudine calda si atenta. Sinceritatea aceasta din prima zi a cunostintei noastre mi-a plicut foarte mult si mi-a lsat o amintire fermecatoare. Discutia noastra trecea de la o tema Ia alla, iar de lucrat tot nu incepeam si lucram, Asta ma nelinistea se faicea tirziu si aveam un drum lung pind acasi, I-am promis mamei ca am s& ma intore de la'Dostoievski direct acasa si-mi era team acum cA 0 s& se nelinisteascd. Mi-eraneplicut si-i reamintese lui Feodor Mihailovici de scopul pentru care am venit si m-am bucurat foarte mult cind si-a adus singur aminte si mi-a propus si inceapA si dicteze. M-am pregatit, iar Feodor Mihailovici a inceput si se plimbe destul de repede prin camera, in diagonala, de la us spre sob, si de fiecare data ci ajungea Tinga sob& ciocinea in ea de dowd ori. In acest timp fuma, aruncind des figara neterminati intr-o scrumiera asezatii la marginea mesei de scris Dupa ce a dictat o bucaté de vreme, Feodor Mihailo- vici_m-a rugat si-i citese cele scrise si m-a oprit chiar dupa primele cuvinte 1 adica_,m-am intors din Ruletenburg* ?* Am spus eu ceva de Ruletenburg ? — Da, Feodor Mihailovict, ati dictat cuvintul acesta — Nu se poate | — Fiji amabil, exist in romanul dumneavoastra oras care s& se numeasc’ asa? — Da, actiunea se petrece intr-un oras cu cazinouri, pe care I-am numit Ruletenburg. * Mai tirztu, inceputul a fost transformat si suna altfel (0 it, m-am Intors dup& 0 absen{i de doua siptimint, At nostei au de trei zile Ia Ruletenburg"). (N, aut) — Atunci, dacd exist, inseamna ci dumneavoastra ali dictat sigur acest cuvint, altfel de unde era sil iau ? — Ai dreptate, a recunoscut Feodor Mihailovici, am ineureat eu ceva. Am fost foarte multumita ei neintelegerea s-a lamurit. Cred cat Feodor Mihailovici era prea cufundat in gindurile sale sau poate prea obosit si de aici eroarea. Dealtfel, j-a dat seama si el de asta, deoarece mi-a spus ci nu nai e in stare s& dicteze si m-a rugat sii adue cele dictate a doua zi la douasprezece. I-am promis Ceasul a batut ora unsprezece si m-am preg&tit si plec. Aflind c& locuiese in Peski, Feodor Mihailovici spus ci n-a fost niciodata prin’ acea parte a orasului si ci habar n-are pe unde se gasese Peski. Daca, ins’, e departe, poate si-si trimiti servitoarea sa ma conduca. Bineinteles cA am refuzat. Feodor Mihailovici m-a condus pind la us& si i-a spus Fedosiei si-mi lumineze scara. Acasa i-am povestit cu incintare mamei cit de sincer si de bun a fost Dostoievski cu mine, dar, ca si n-o necijese, i-am ascuns impresia apiisitoare pe care mi-a aceasta zi petrecutd intr-un mod atit de neobis- Impresia a fost intr-adevar coplesitoare : pentru prima data in viata am vazut un om inteligent, bun, dar neferieit, parasit parcd de toti si in inima mea s-a cuibirit un sentiment de profunda compasiune... Eram foarte obosit&, asa ci m-am culeat, ruj tiv trezit% cit mai devreme ca si am tot_ce mi s-a dictat Mihailov nd si mp sa transeriu si-i aduc cele serise lui Feodor a ora stabilitd. IV A doua zi m-am_ sculat devreme si m-am apucat imediat de Iucru. Imi dictase relativ putin, dar am vrut si transoriu cit mai frumos si mai citet si asta mi-a Iuat destul timp. Oricit m-am grabit, am intirziat totusi cu o jumatate de ora. Pe Feodor Mihailovici Iam gasit foarte nelinistit. = Incepusem si cred, imi spuse el, c& lucrul pirut greu si c% n-ai si’ mai vii, Nu mi-am notat ni 276 aA RYS201001") ates mm aysa imdeg (ane 1 “Cigst up some “dV ap SW wwidosde nuoutiar op qsoid yoaFouays nun tnsoynte ey azajade ps njor YAPIOY R-s “JoUNUT TouaMTase foun wysnar ep alan no qatopur Meat vaav tap ‘179 SpLAO|YAN Topoagy ad azoyIZL\ I-BS JBNA BIS msI08 pp ad aoa B “UYLO “W ‘d eyeaHouas ep tnsosazoad od BIsBOUND [HO THUIUR R- AOA, ‘a “V “FeABouays mon Tnzoynfe BL azajede BS HIAOTEYLAL 1opoag od amaeys ne Huoqonid [UMIY “4 BASUPYE op BSLIVS ayes 0 szaUUUAS BS Joop auvrany aptznjdasp gpabicd Sys nes wpuoury pos Mold Bs Mtozatd : woxoUNdosd suydsa. P [pTAOTEMTN Lope Tounur pauauiase [aun apupuod UE aqenaout oper Base wosemyays Bs 1S [NuetIos azaNpar BS Top SeUEL |) Feel DU DIAoTEMAE TOpoag my! durey ey mUPUTOS aaTULOL gs nor pce qua nayed ‘rady qapIse 1S Inyo ayied o spies Ty av fa saqurp ateaat Mole lied tm poey ys sndoud nw-c ‘eangBINDUE UTP BHO [-Bs op “Te 1S g ATSOUIOBOC “D ‘1 ‘AOANUAL “a “V ‘NOH PWN“ IGA, Loposg (HL MUD TASAOTLS no yeyayOUy ‘top a|IHipuoo Bnop-areywUMN! |S BUN Duquy fydapay wap Uyenpatsodur Pzneo uIP yaodsip bao DIAOLEYEN Jopoag “PAODSOW EL SCOTT BS PUID { pysra ap ee axesony 0 afios WwUL Bs ‘vBUTEG WHO UN ‘ya yMInd fy ypu tung "Rsdvapad 16 pups T{nuRUior B round Bp wsound ino yednao aKBOy Xd FOTAOLEUTIN, AOpOAT ‘99BL Feyse ad [WUIDOL BZTUL [NSOTPI Yo WEpIAs wy varmianidod ur PuNRApIOL Rayuad y9e1 [es lojarado eidnse apramideap ynpzaid 1 ge ‘Ue 1Sp ye oraquiozap 1 PL Burd fort [nueMos paid | T0-u Eoep Vor syuuiasu epuaum 0 gosvareid vs yeBxqo 150} J Je gant py [ueWor yepasd ty TU FOLAOTEYTAT FOpoag pur jnayo uy “gogt aniquaron 1 eT Burd UeMOL TOW Buazasd Sp oriedrqo. ut *esuy ‘eystioa Yzne[> woIT TUL BAL) “D]SA! Sysoc, WT ajauwUo. NvNONA as 919 ap TNSsINs atepar nie waar goep ‘Wwuuasuyan var Bro oeyps ap imydoap ad apqnt ap tir Tom] ap fiteaet “esIMo UE epursd ¢ SSIk9 tip aL apayuautour vosrapmid ws az g@CAUND “PSST ‘r¥swasig) YoU sop }10y1zoduL09 1 ao[HoyAs PV TIqe 18 uvapIA soVWRO}dKS uN Iso] e FPPA|[oIg “LePourirUu! top uLId yysaoad B-ay BO 1S [OLAO] “RYN Jopoag my afairjod srunu ap jeid un ad yeapduina B PISO" ZO IIpeaop U-G “TYSAoT|aIg P] ROW UIP sA0qUE NV-s jueq nsaoe toy opi vAeID Ednp fPuMU yO nydvy ys0y v qnogidau ur ig vo1uTE spurRA RY NE lOTAOTeYNW Lopoag IN] TENSE 1S sopLsoppes iz vop w Tard Sos ne wTIsooe wueg “Ratoodsas vuins aejou ep Ppa sndap P HISAO[LaIg 18 G9gr (inp) [nue (Brea) uy roYyoUr v-s vesoHola\uy ‘aleriag!| ap traid wacejujuoue ap advos ys vo yeumu mjmpraios ajaznvp> ayo} ywidoo =o BIS yOH TED ateNgTs o-aUL Be IOTAOT UNL AOpoayy “uputos NOW UN 1S altos ps ‘attins ISeIAjao jnyuOD feByqo as AOTC Lopoay “NUE PY “ettMJOA tan 1 ajajdutos edo eypa ve ap [hada ajqna op rut 14} 2 vardtuina Bap vosdUNdosd no HASAOTAIS “dL. “a [N0y1pI eidajsvau ad inapde e ‘oreradsip ey sunfe B IIAOT UTA 20p0a,T IS BItLIEpEZ TpaAop Ne-s TOMpa.to no aflapaiut as ® ap a[MeoJ99UL ovo. pug “ywNZet UN TORI Prey Mp or aysad req qed & TOLAOTIEUNAL Jopoag “ajqna op tui 132) P| NROIpHE os ateuruME nearayns RUE AU 22 aL ‘o[fotuIOWep RaswostyoUy ey ayUNET 0A Ty Ja od J ound’ og "erm edna 42 yRé Spun 2c” pe ap bo = feonen uous ono. nynge = Hannu) Shop Aoruny dopant Tot pulzts ede tio) fe wusoy 9p wana ound “nayuad. wesead ere od gazes. ae “Suagerres hd Dupatt “TwHesousTe op twuyaroy we 9 ednp "We eae Cony] reuavos iseaooe yaw e WroA eyLelNaD "aL a casa pdner wezes zoqouEWe PS Hoss IO} Ue 9|ME aD Fe bosrnep “juosin yingay APATL -EyMaUeLIH. yor _Y“DIACLENY Topood sundsys e-yur"ywde ye nu "AN" gf 4204 sods eos ould Spr AN gnc ay “otong tp ys ytuonoad ot apap Sheet of Toracqtoutny fopans ows ad “agoroutp. azbe oortunt ur wp dun ‘ouosdit na ine tur snsont oy parson comp 18 PiaMA aoeol Bs ‘ayereuTENs up aoayl BS ayy £ PiTRRAPIOY tunuad ojoor gurunyt gs ‘owod “1S ‘uLesnday 1S jodoupuers =O] BT WILIO Ut ava[d RS atp : yo [an as-—t-NpUtZtyosap ‘sondoset ap juouIou uN-cUT BITE as BO snds wHIc0 DIA -OTRUTTE JOpoag “we ap Utqasoap ela pup ‘x ou ‘BUlqsodiur a soy Rattoriag ‘asndo Jo] Jo[L4aFac\U09 eznnd UIP BO pully qarsuos ‘aiunuas ys no® ap sop bp yo 18 ‘awyuayEL 1 aug ‘auasyarur aay taysaae inp ss008 WUAG P PUL somoNq ap ISOF BUD ‘yx PIOYSAOYNAS, FMO3, PUAATISEA fatUTY BUTE Nas HP Uma apmupie ap XM] No qyseA0d VRE LAO toport LINDE Pa BL AzaSTA ES Yoap wayNd nu 1S eyLANP wottorse POUL used Eu ung IS ywita|ey uO ysoo" “tunlnd o19p Biotic qwpnp vam j PISY phe Bs PAVIU NIJ ap Ic sre epee ' Piguottay i@ grow efvis 0 dour gs gods peur yor ‘oyARd MAB WY aiRa ap LOTLANZRIau O.NI -ny epnys ur ‘eo “JeFuesA (nuaeq nour to{nUaatEd sl9s Wwe-1 a[1Z RAV} uM "BuRvapyosUE JwsLA LIE UND PSE nu uyjnd [ao ‘portay RIEporste sop tPA Z V9Lag — “yonaay ysoy He und sarod the-art auiq IepY ; Musor9ueT ap youn NUE BA 29 ap “PLAC|eYNN topoaq — Teqaayay uie-p 1S autiqe inynd ute-ur nu BIEpo HOUT ‘aistaT dp {Ne nese PIAOLEYTA topoag my aptarsarod aio, GcaVMATRUL apes opp Par amar aetys nig es Tp Assy Eur TZ TEP 348 pyrisoiar (ehiquinaed-lpsonp) y8n4 ep BUAsaar ‘aMMUHY silenyis ap ‘jueq ap esdiy op ‘oles aps0yep ap vasope vai curd as Tu FOHAOTTEYTA Lopoag “aavsy 1oLoUPAl zpuExary no apoyo fo wud twp ‘oes foros lnyidos “Rania nip pae [NW ap INE noYIdsIp eM sav “yrOTUMMOM JIU yO arooyld no 7eyH We IoUNyE yO, “EeOUT © vo advoude ‘ropzoaHuy vyyae 1 ‘apmout ap ayuyeur ue un no ‘papa ~1oq AvaB puny qezod & ‘orAoTEY topoag snds wu ayo pnp ‘eieysaaqoysoq wyesodga : ynovjd w-ltt nu Mjan.iog @ (Maddod yeyae w-TU IS uP iq nd PUL up pur P my Pros po Geansuy ysoy v vo REPO snds P-L “MU ayqkOY vauT} oo LY BALISO UIP ayes aJapns aadsop ¢ [Rs STUIUMUL 1S [LOWE op ‘oEUIENS op RayUTUL Ky “Ja 19 wep Usdeapad nvasyds! 1a. WjeuUTEpUOD aacsap BUDO RE INT BAvIA atdsap veyseaod jury ‘ajiad uy pur -HO01 MesTUNWOD a.eD UL {NpoUE ‘wIEYsAopALdoned vio. “puoy UL Tuny ado ap vs wauntjuayep qunuEUe uy varsoa vod Muy “waqwyZoLIo osaDdgId NO ADeFs!wS HUM [> AEE “IMy PIeIA Wp wedumuy ajesiaatp ardsap roiaopeyrAL 20p004 ad weqaaquy yoy [J “uarartd myoea un no nes tyouN un no e-anony Wy $B UND ‘aos 1S equ [9 Nd JnosIp es Indaout hue HF ,naqajao [rsoyisos" ap uray yu ys plaouL Wy {yo FOUL THEACotd UT NROIpEI BUT varseoe SOL IENds ap vais ouiq UE zejuenyU 1s Fe. ep aesojoad naw jays ad inte [frum nu yo tmidey op PIpurUr oqavoy Uta BOUL Pats Uy | [N[BAOUE EOIPLT I-18 tote “oTPYNA topoag ad panong jt du ep eIws ty BA tnuPUIOS go 18 Burg aBseut [non] ko Rau RasoAML\uOD UID pea Bs 18 wountH zamsn es qnoeId ap INE Psa TU “doo un edvoide ‘eaguyy eyes o ep vley ‘OULU ap Ries ales Tajulon peunq [nyuos “UY vaysaor ayeoy wad nds ,E\naeAp PPUASTIOSHI euUY vUNg* “(ePPLazard ny voawyUTTY P49) « »04qn}06* vasopy voUNds IMI] “aUTUI No soUdyoLId [UI 1S ung Jur Joy exe IACTPYAL Aopoag, ‘wade a9 IZ aq apart wera qose.o ysord ap INE AY tM BAT ES IoIoTEYNAT pos, © arayjap ap if ung ap IE wo tin HD aiuo dyE0U ageEE Of oo Sm me ee lee s& se lase prins in virtejul jocului care-I captiva atit ; fie, n fine, sf se insoare pentru a doua oar si si-si fericirea si bucuria in viata de familie, Rezolvarea probleme, care trebuia sé-i schimbe radical viata, ta foarte mult pe Feodor Mihailovici si, v dinea mea prietenoasa, m-a intrebat ce L-as sfatui. Recunose ci 0 asemenea intrebare m-a pus in dificul- tate, intruett si dorinta de a pleca in Orient de a deveni jucitor, imi apareau neclare si oarecum fan tastice ; gindindu-ma ca printre cunoscutii si rudele mele sint familii fericite, lam sfatuit s se cAs&toreased peniru a doua ara si si-si caute fericirea in viata de fi — Aga crezi dumneata, m-a intrebat Feodor Mihal lovici, c& mai pot incd s4 ma cdsatoresc? Si c-o sa se gaseascd cineva care si se mirite cu mine ? Si atu: Sofie si-mi aleg — desteapta sau bun’ ? — Desteapta, desigur — Hi, nu, daci e sd-mi aleg, o sa-mi aleg o buna, care si ma pretuiasc’ si sil mA iubeasea Fiinde& venise vorba de posibila sa cAsatorie Mihailovici m-a intrebat de ce numa marit. Iam c& aveam doi pretendenti, cA amindoi erau_niste oa minunati, pe care fi respect foarte mult, dar nu iu pe nici unul si c& as vren si ma mérit din — Neapirat din dragoste. m-a sustinut cu Feodor Mihailovici, pentru o cisitorie fericit respectul mu este suficient ' VI Odata, pe la mijlocul lui octombrie, in timp_ce Luc a aparut in usa cabinetului A, N. Maikov. Ti va portretele, asa ca l-am recunoseut imediat * Faptul ci Feodar Mihailovici inten Orient este dovedit si de jona sevios sa plece tisoarea de recomandare, gas printre hirtiile sale, adresati lui A. S. Engelgardt (reprezenta misiunit imperiale ruse Ia Constantinopol) a fost dats de B. P. Kovalevski™, presedintele de atunci al Fondului literar Scrisoarea este datat4 3 funie 186(3). (N. aut) 34 — Ce viata patriarhala fi spuse in gluma lui Feodor Mihailovicl, © deschisa, servi- toarea nu-i pe nicdieri, poli sa iei totul din cast, Feodor Mihailovici 's-a bucurat vadit de venirea lui Maikoy. S-a grabit sA ne fac cumostinta, numindu-ma ‘rg mea colaboratoare*, ceea ce mi-a facut nulta plicere. Auzind cum m& cheama, Apollon Niko- -a intrebat dac& nu sint cumva ruda cu scriitorul , decedat de curind (era o Intrebare obignuiti ori te ori ma intilneam cu seriitori) si pe urma s-a grA bit si ne lase s& Iucrém mai departe. Ne-am propus sA facem 0 pauza si Feodor Mihailovici l-a condus pe Maikow ne vorbit cam vreo douazeci de mi- n care am transcris ce-mi dictase. intors in cabinet ca si-si ia rdmas bun de mine si La rugat pe Feador Mihailoviei si-mi dicteze s. Pe vremea aceea stenografia era o noutate si in teresa pe toata lumea. Feodor Mibailovici i-a satisficut nediat, eu voce tare, cele serise. Maikov privea cu atentie stenograma, repetind mereu da, nu pricep nimic Apollon Nikolaevici mi-a plécut foarte mult. IL m si inainte ca poet, iar landele Ini Feodor Mih: : spunea despre el c& e un om bun, fermecitor, mi-au rit i mult plicuta impresie. Cu cit trecea timpul, cu atit Feodor Mihailovici era captivat de Iueru, Acum nu-mi mai dicta ceea ce fn prezenta mea, ci dup insemnarile pe care le facea neaptea, Uneori, seria atit de mult, ineit trebuia stau dupa miezul noptii ca si transeriu cele dictate peste zi, In schimb, cu ce triumf fi anuntam a doua zi oul numar de pagini! Ce placere-mi facea si vid zim- betul vesel al Jui Feodor Mihailovici drept rspuns la ndoi_ in viata eroilor noului roman si e, ca si pentru Feodor Mihailovici, au aparut avorili si antipaticf. Simpatiile mele erau de partea bu nicii, care si-a pierdut averea, sia lui mister Astley, iar dispretul se rasfringea asupra Polinei si a erouae “eqeporota iN — a qeqaNUT eur { [POO] UNAsA BL BIPpODLA ISO} LY — ems ‘aawioraays BL dionind ys auru var yo 18 querngysar un ey (ee 1 sOMNTTD aiid ayAuy 1S-Ps Rata ‘nsiosmireu ating HISATIAG My Bpoud va a0 ydnp “yo snds v-rur YINUE ap Uia}xe vA TOIAOLRYTN sopoag “opinusiqo Sur IBULIOJ ‘aiIROTOD gop ad 18 pran *Aoae A) uhpuos iS pr 4109 99az ND B[RAIYA Ad Raad ‘a. ad aides ap uewtot un sitas v tt TWN topoag. ‘aU ap ases 1S [ez"nop ap sandop UT RoIpE ‘aLAquII90 Gz aq “Wwurttay ea prioqanp TuBUIOY “a4ET UNM dof IMAL BP ataqttoio ene Op ad HA 101 AYA topo Jesaapy v-s 1 vINABD (eIRODS ap Sajoo mun Staymns) murtoagt sone 9p (loypoapal 3p Fe ep a0] PLT KvpoV “a[eiorjo auvosied raun eanavUtAS Gus “yuopIAa Ap “PASAoTTAIS arsainD0{ apun. sarjoas Te avigjod ap myn.es -{uioa a1 ‘tyMaeIoOU ary ypa.d > qn wHIS v-uE vIssoV “trva}SouND [2.129 ad awoOAH UN BL ONp 23 ps eureur ad o-yeSna ue ‘gas MBdaoR UL “osataaape AS ayes affiauier goRP epuLidasut es amaamn ao zasa.o pun es sittiodd WIE-1 TS TOrAoTeYTTY topoag ad uMmadoorad Gut 3p wuaHepIH] I] -Tasommuea! osvoomwe woyaRd aznye. ys ‘osiqnagdsap ad var yund ys eo ‘18 unaia Ry PSinoar nu BS eIssoe a PUTT © TIAOTIEUTIN JOpoag 18 TySAOTIAIg ay ps Unga pup ep ‘arquarou T (huewo. urpuTunay es a lnyediouLad wyepw de ag na rasnds HH ‘[ngony wuriar WOA pup ‘Wesataluy au Bs O ~ BUZIA 1od Ba ps ue pu 1g — aquvsataruisd atvoynso[ayur aysiu utadyd va es o aun no [S PuKeUE po TROP yRMaP ua ys Hor gy —~ gateytunp breny nu a0 og de iquiyos eayse jugs teur oa 18 oIBJApOS 1 a “WRUE temong au ys o ayaPoy onp A a, (3ne “ND -pareayo. Fur wind eqasquy 402 BUL IS EIN 307 I oUNe UNG forouMe AeLOWLTLI E-TUT YRC sopoay Hunt TSS aads wqy Jaoues vy ‘nayvay By ‘aqPIaI90s uy wAapuy) — é Snq01 ‘opun aeq — i wo no Wo ayWNEp ‘aeuTHUL es ajuNut no aunUE 1s ‘eyonsy ‘ne sundspd wet ‘rao, sopoag ‘igg — 2 PRA 2} BS tod Bs WH apuy “INU a}seoy HSasdrT IuMES O hyd eaed quryo nez { euftttiay 10a 9s voqsaoe ayH0] “RUT 13 PA [NtteWOL pup “woe esvo 1S “esuade a4yseOU aTHT}Nd “sip nd yTRU ap AP yNUsIqo uM-au Iz ateoaiy UL jROTUE ap Ie unUTUT au yinut ap yHe IIdorde urE-ou op tou ‘MA {asepuyT yur ay By |. eUASMOBuD vay ‘mg — aaeso[taBuy [Seaaae IeUITLdx B-1S [LAT PUT topoag pul ‘yrEqUIDUE ap IS BEALL ap ysOF UM 419 I$ WSays PP es aiqeay amsvou apurupyur ‘omeanm upid “eo 1S 1S84ys ap atdoade as vounui yo alazsiy No mmo, HAOUVUTAL IOpoag NO Zz enop vw ap TLAlUTHUL vaaE\dayse yep WHI NU IS EsRON UeasONd pur ‘ausuL naued fou Tept oye BluaNTFUT qns ‘ye PT ap wad 99 RUNG “yexJard aur njnsojtiios gv a[PurS1I0 1s row euneap “OWT o[fIapaa no arfereduios UL 10] aTiYiNsIp neared tet apidnys ep 18 epeqiees ap 119 ‘nott jnoago Uy osoUTEUE Es Pidumjur os aavo od qrour 19P_No TIAOTeYNAL Lopoog ad weaedwio Tp ‘neara ys exyy “ZeSpr op ajadyfo ur wieyand ay aawo ad peas yeur iu jo ur aquvsadarut inosrp Jo[aoe PS Innsont_eadnse gino. yeayuaDUOD WH-W TS ex Uap <2 1 Hnosouna ad ‘aiyea8ouays ap ayiijoa, wjuaada.y wet We-U WIYIO ML Mpsosw ng -kapop je Inueyd ad ynosay ne aserquy ofPtt afIypaa 930} ‘QuNUMOD axsPoN HUN a{e upidys tay 999 Uy “MSeaypidoo advoade sjaur aptimapnt 18 olttieasasqo wynose Jomtios nqeqUs|e, advo Nd PyutOA ung ep yu eur is you, ep ‘ueMtos aidsap af! dx9 Tu-aaeo no ynfvind ap uray gut easapy wayns nay cuad puted oBusayuy tod Y-nu ys 1énqor 18 “ey wfVIA Blo} ho ansuoursp 0-8 ‘aiey o}eoy Toye UN 1B YS T}od B> vounds rary gy “Snsuy [9 yeowouy va, PLEIN UIP PIysoOE atisasduny 18 opyueUruas ur aynut D vatINds TS yIn[M -oigant™ eayind ap no R19 THAOTEUTAL Jopoag “oof ned pumned if royeisey yor turayndl emt pint Injnet— = — Dar la masa mea ai sa vii? As vrea si beat in siinftatea scumpei mele colaboratoare ! Fara ajutorul du- mitale n-as fi terminat romanul la timp. Asadar, a sa vii? I-am raspuns cé am sa-i cer pirerea mamei, in sinea mea, insi, hotarisem si nu mA duc. Cu timiditatea mea as fi parut plictisitoare si ag fi stricat veselia generali A doua zi, pe 30 oetombrie, i-am adus lui Feodor Mihailovici transcrierea dictarii din ajun, M-a primit deo- sebit de amabil si chiar a rosit cind am intrat. Ca de obicei, am numarat paginile transcrise si ne-am bucurat ca sint atit de multe, mai multe decit ne-am fi asteptat. Feodor Mihailovici mi-a spus c4 in ziua aceea va reciti romanul, va face unele corecturi si ci in dimineata ur- mitoare il va duce lui Stellovski. Tot atunei mi-a dat si cele cincizeci de ruble cuvenite, mi-a strins mina ol putere si mi-a multumit fierbinte pentru colaborare, Stiam ci 30 octombrie © ziua de nastere a lui Feodor Mihailovici si de aceea m-am hotarit si-mi schimb obis- nuita mea rochie, de pinzii, neagra, cu una de matase, mov. Feodor Mihailovici, care ma vazuse intotdeauna , dolius, a fost magulit de atentia mea, mi-a spus ci-mi sti foarte bine in mov si_ca in rochie lunga par mai inalté si mai zvelté. Imi facea mare placere sA-i ascult laudele, dar plicerea mea a fost tulburaté de vizita va- duvei fratelui lui Feodor Mihailovici, Emilia Peodorovna venita si-l felicite cu ocazia zilei de nastere. Feodor Mi hailovici ne-a facut cunostinta si t-a_explicat cumnater sale ci, muljumita ajutorului pe care i J-am dat, a reusit sa-si termine romanul la timp si si scape astfel de neno- rocirea care-L ameninta. In ciuda acestor cuvinte, Emilia Feodorovna a avut fati de mine o atitudine rece si aro- gant, ceea ce m-a mirat si m-a jignit. Lui Feodor Mih lovici' nu i-a plcut tonul lipsit de amabilitate al cum- natei sale si a inceput si se poarte cu mine si mai amabil si mai prietenos. Mi-a propus s& arunc o privire asupra unei cfirfi recent aparute, a luat-o pe Emilia Feodorovna deoparte si a inceput si-i arate nu stiu ce hirtii ‘A intrat Apollon Nikolaevici Maikov. M-a salutat, dar, probabil, nu m-a recunoscut. Apoi l-a intrebat pe Feodor Mihailovici cum ii merge romanul. Feodor Mihailovici 38 <0 ccupat cu cumnata sa, probabil ci nu Ia auzit si nu ica raspuns nimic. Atunci m-am hot&rit s& réspund cu in locul lui Feodor Mihailovici si iam spus c& romanul a fost terminat inca in ajun si cd i-am adus chiar acum ultimul capitol transcris. Maikov s-a apropiat repede de mine, mi-a intins mina si s-a seuzat ci nu m-a reeunos- cut. A explicat-o prin miopia lui ca si prin faptul cA in rochie neagra ii parusem mai scunda. A inceput s& m& intrebe despre roman si s-a interesat care e parerea mea, I-am vorbit cu entuziasm despre jucrarea aceasta nowii, pe care am indriigit-o atit de mult j-am spus cA romanul are citeva personaje neobisnuit de vii si de reusite (bunica, mister Astley si generalul indragostit). Am vorbit cam’ vreo dowazeci de minute si mi-era atit de usor si diseut cu acest om amabil si bun. Emilia Feodorovna a fost mirata si chiar oarecum socat’ de atentia pe care mi-o acorda Maikov, dar nu si-a schim- bat tonul rece, socotind, probabil, ca ¢ sub demnitatea ei sa acorde atentie unei... stenografe. Maikov a plecat repede. I-am urmat exemplul, nedo- rind s& mai suport aroganta Emiliei Feodorovna. Feodor Mihailovici a ciutat si ma conving& s& rimin sia incer- cat in fel si chip s& atenueze lipsa de delicateje a cum- natei sale. M-a condus pina in vestibul si mi-a amintit promisitnea de a-] invita la noi. Am confirmat invitatia. -— $i cind pot s& vin ? Miine ? —- Nu, miine n-am sa fiu acasa: sint invitatt la o colega de liceu. S — Poimline ? — Poimfine am lectie de stenogratie. — Atunci, pe doi noiembrie ? — Doi e miercuri si mA duc Ja teatru. — Doamne! Dar ai program in fiecare zi! Sti, Anna Grigorievna, impresia mea e cA o spui special. Pur si simplu nu vrei si te vizitez. Spune-mi adevarul ! — Dar nu e de loc asa! O s& fim foarte bucuroase sa va vedem Ia noi, Venili pe trei noiembrie, joi, seara, pe la sapte. — Tocmai joi? Aga tirziu? O sa-mi fie atit de dor de dumneata ! 39