Fişă de lucru

Familia lexicală. Derivarea

1. Formaţi familia lexicală a cuvintelor: mijloc, drum, pădure, umbră, întuneric, om, copil, şcoală,
rădăcină, poveste, a învăţa.
2. Înlocuiţi cuvintele din paranteză cu cuvinte din aceeaşi familie lexicală:
Noi am făcut o (drum) pe dealurile (pădure) din preajma satului nostru. Pe cărările (umbră) se
aşternuse (frunză) veşted. Toamna (frunză) copacilor cad una câte una. Într-un loc am găsit mere (pădure),
apoi ne-am întâlnit cu (pădure). Afară se (întuneric) devreme şi de aceea am plecat grăbiţi spre casă.
3. Completaţi punctele de suspensie cu cuvinte din familia lexicală a cuvântului copil:
Ionuţ, vecinul nostru este un......................tare nostim, iar sora lui este doar o................................
Tatăl lor îi mustră atunci când săvârşesc o faptă......................................
Când au fost ieri la carnaval, erau îmbrăcaţi.....................................,deşi sunt copii mari. Acolo au
văzut un actor cu apucături de copil.
4. În locul punctelor, adăugaţi fiecărui cuvânt anumite grupuri de sunete, pentru a obţine alte cuvinte, cu
înţeles diferit:
........................bun............................străbunic
........................pământ......................
........................trece..........................
.........................scrie.........................
.........................atent........................
.........................lega..........................

1.Arătaţi care dintre cuvintele subliniate sunt folosite cu sens propriu şi care sunt folosite cu sens figurat :

a . „ …cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase …,ţarinile cu holdele ,câmpul cu florile…”

( I.Creangă)

„ Cresc holdele mari de nouri ,cu mari neghini pe creste .”

( V.Voiculescu)
b.” Te mai ustură rana ,stăpâne?”
„…se apropiară de el şi zăriră pete de sânge…” (M.Sadoveanu)

„ Amurgul părea-n nouri o uriaşă rană

Prin care-al zilei sânge,lumina-ncet s-a scurs.” (V Voiculescu )

a ……………………………………..

…………………………………….

b …………………………………. …

………………………………………

2.Construiţi enunţuri în care cuvintele : primăvară şi sămânţă să fie folosite cu sens propriu şi cu sens figurat

primăvară : sens propriu……………………………………………………………………

sens figurat…………………………………………………………………….

sămânţă: sens propriu………………………………………………………………………

sens figurat………………………………………………………………………
 Sens propriu şi sens figurat
Fişă de lucru

1. În enunţurile de mai jos, cuvintele subliniate sunt folosite cu sens figurat.

 Construiţi enunţuri în care să apară cu sens propriu.

a. Am primit o ploaie de observaţii de la părinţii mei.

b. I-a încolţit în suflet dorinţa de se face profesor.
c. Am un munte de exerciţii pentru mîine.
2. În enunţurile de mai jos, cuvintele subliniate sunt folosite cu sens propriu.
 Construiţi enunţuri în care să apară cu sens figurat.
a. Maria are un colier scump.
b. Ne plimbăm într-o pădure de fagi.
c. Bunicul meu s-a născut în Orhei.
d. Strămoşii noştri se apărau folosind arcuri cu săgeţi.
3. Construiţi enunţuri în care cuvintul ,, inimă”, să fie folosit cu sens propriu
4. şi cu sens figurat.
1.Arătaţi care dintre cuvintele subliniate sunt folosite cu sens propriu şi care sunt
folosite cu sens figurat :

a . „ …cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase …,ţarinile cu holdele ,câmpul

cu florile…”
( I.Creangă)

„ Cresc holdele mari de nouri ,cu mari neghini pe creste .”

( V.Voiculescu)
b.” Te mai ustură rana ,stăpâne?”
„…se apropiară de el şi zăriră pete de sânge…” (M.Sadoveanu)

„ Amurgul părea-n nouri o uriaşă rană

Prin care-al zilei sânge,lumina-ncet s-a scurs.” (V Voiculescu )

2.Construiţi enunţuri în care cuvintele : primăvară şi sămânţă să fie folosite cu

sens propriu şi cu sens figurat

primăvară : sens propriu…………………………………………………………

sens figurat………………………………………………………………

sămânţă: sens propriu…………………………………………………………

sens figurat………………………………………………………………
1. Ilustrează în scurte enunţuri polisemia verbului „a descărca”.
2. Construieşte contexte în care să actualizezi următoarele sensuri ale verbului polisemantic „a creşte”:
a se dezvolta, a se regenera, a evolua, a-şi petrece copilăria, a îngriji, a se mări, a se umfla, a dospi.
3. Identifică sensuri ale verbului polisemantic „a da” din lista următoare, apoi completează cu acestea
spaţiile punctate din enunţurile de mai jos: a oferi, a izbucni, a încredinţa, a necesita, a plăti, a se împotrivi, a
vinde, a răscumpăra, a arunca, a se nimeri, a sorti, a construi, a unge, a falsifica.

A) I-a ..................... o brăţară.

B) Copilul i-a fost........................... de către părinţii lui.
C) A ............................ pe televizor mai mult decât făcea.
D) Cu cât....................... cartofii?
E) Ea a ......................... la gunoi, din greşeală, sacoşa cu haine.
F) Aşa a ...................... Dumnezeu.
G) S-a.......................pe faţă cu o cremă nepotrivită tenului ei.

4. Creează contexte pentru actualizarea sensurilor următoarelor cuvinte polisemantice: a mânca, a merge,
a
năvăli, a mişca, a nimeri.

5. Construieşte contexte prin care să actualizezi următoarele sensuri ale verbului polisemantic „a face”:
a construi, a găti, a crea, a câştiga, a pregăti, a aranja, a naşte, a se îmbolnăvi, a determina, a realiza, a săvârşi,
a greşi, a parcurge, a acţiona, a prevesti.

6. Alcătuieşte enunţuri prin care să evidenţiezi diferenţele de sens şi contextuale ale verbului
„a frământa”.
7. Găseşte sensurile următoarelor omonime şi realizează enunţuri cu ele: toc, lac, cățel, bancă, leu, arie,
care, cod, duce, general, ura.
8. Construieşte enunţuri adecvate cu omografele cuvintelor: haina, opera, zări, altoi.
9. Construieşte enunţuri în care să existe omofonele cuvintelor la, decât, nor, moi, precum şi omonimele
cuvintelor: de, o la, voi.