Scrisoarea III – Mihai Eminescu

Mihai Eminescu apartine epocii marilor clasici, o epoca reprezentativa de scriitori care au
plasat literatura noastra pentru fiecare gen in parte pe orbita universala: in critica Titu Maiorecu, in
dramaturgie I. L. Caragiale, in povestire I. Creanga si in nuvela si roman Ioan Slavici.
Eminescu este autorul unui numar de 5 scrisori, numerotate in ordine, care, initial, trebuiau
sa poarte titlul de „Satire”. sunt prezentate diferit teme de la cele filozofice, tratand probleme ale
cosmosului, ale omului de geniu, la cele incadrate temeliei si temei istorice. Cea mai cunoscuta
dintre scrisorile sale este „Scrisoarea III”, datorita faptului ca este inclusa in toate ciclurile
invatamantului preuniversitar. Este un poem de mare intindere structurat astfel: un prolog in care se
prezinta visul de marire al sultanului, partea I unde se realizeaza intalnirea dintre Mircea cel Batran
si Baiazid si e descrisa lupta de la Rovine, partea a doua care este o satira la adresa
contemporaneitatii poetului si un epilog, in care poetul apeleaza la temutul domnitor Vlad Tepes
care aplica pedepse capitale: „Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in doua cete, in smintiti si in misei,
Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i adune,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!”
Structura este una foarte exacta. In visul sultanului se prezinta cresterea imperiului otoman:
„Astfel tara dupa tara, drum de glorie deschid...”, „Pan'in Dunare ajunge futunosul Baiazid...”
Intalnirea dintre domnitorul roman si sultan, care se caracterizeaza prin stari total opuse.
discursul lui Mircea cel Batran este marcat de echilibru, de modestie, de dorinta de pace, fara sa se
intrevada vreo urma de teama. Este un discurs poetic si patriotic prin care apeleaza la istoria noastra
care nu consemneaza infrangeri. Toti cei care au incercat sa o contopeasca au fost spulberati. Se
remarca aici, in acest episod, folosirea jocului de cuvinte: „Imparati pe care lumea nu putea sa-i mai
incapa
Au venit si-n tara noastra de-au cerut parinti si apa –
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-spaimant,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamant.”
Forta pe care se bizuie Mircea este increderea in „iubirea de mosie”, in ideea de patrie. In
contrast, discursul lui Baiazid este unul hiperbolic in care pe de o parte este pusa in valoare forta
imperiului otoman incarcat de o istorie extrem de bogata, pe de alta, dispretul fata de Tara
Roamneasca si de conducatorul ei, care sunt stilistic exprimate prin cuvintele: „ciot”, „batran”.
Monologul lui Baiazid dezvaluie astfel, un insetat de putere, un infatuat, un cuceritor
orgolios, constient de forta pe care o reprezinta.
Lupta de la Rovine ofera un tablou de mare dinamism in care remarcam exceptionala forta
poetica a lui Eminescu. Numeroase sunt figurile de stil: hiperbolele, epitetele, comparatiile,
metaforele si numarul mare al onomatopeelor, care sustin imaginile somptuoase, vizuale si auditive,
repetitie etc.
Aceasta prima parte se incheie cu scrisoarea fiului de domn catre iubirea lui unde s-a
desfasurat batalia. Si stilistic si ca versificatie scrisoarea fiului de domn este o poezie de evidenta
influenta populara.
Partea a doua a poemului se inccadreaza intentiei initiale: aceea de a fi o satira. Este un
pamflet de mare violenta, in care se acumuleaza, de la punctul exploziei, intreaga ura a poetului fata
de contemporaneitatea nevrednica, accente xenofobe, dispretul fata de politicienii demagogi, fata de
superficialitatea conducatorilor, fata de folosirea fara credinta a istoriei neamului. Procentul prin
care el creaza tensiunea contra contemporaneitatii este acela al acumularilor si care dau o imagine
de ansamblu tenifianta:
 La nivelul versificatiei se observa ca rima este imperecheata, ritmul este trahaic, dar si iambic, iar
versurile sunt ample cu o masura de 15 – 16 silabe.

Baiazid sau “Fulgerul” a fost un sultan al Imperiului Otoman din 1389 până în 1402. A ajuns la tron după
asasinarea tatălui său, Murad I şi imediat a ordonat ca fratele său mai mic Yakub să fie omorât pentru a preveni
astfel o lovitură de stat. Baiazid I a fost primul sultan otoman care din sursele documentare occidentale este
numit împărat.

 Mircea cel Bătrân - unul dintre cei mai straluciti voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca. Viteaz in
razboi, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator si carmuitor de tara, putini din domnii nostri ii
pot sta alaturi. Pe vremea lui Mircea cel Batran, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din
toate timpurile.
 În afară de luptele sale stralucite cu turcii, Mircea cel Batrân mai este însemnat si prin felul cum a stiut
să gospodareasca tara , facand sa se rezolve comertul si viata economica, in general.
 Sfatul domnului la sfârşitul domniei:
“Luptaţi pentru ţară, pentru libertatea şi dreptatea ei!”
 1. FIȘĂ DE LECTURĂ

Titlul: ___________________________________________________________________________________________________________________

Autorul: ________________________________________________________________________________________________________________

Personaje: ____________________________________________________________________________________________________________

Locul și timpul acțiunii: ______________________________________________________________________________________

Povestire pe scurt: _____________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________________________

Cum credeți că s-a încheiat întâlnirea dintre sultan si domnitor?

________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce te-a impresionat în această poezie? ___________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________

Memorați versurile care vă plac.

2. Explicați înțelesul versurilor:

Versuri Explicatia versurilor

„… tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul
mi-e prieten numai mie, iar ție dușman este.”

„N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă,
Baiazid!”

3. ESEU – timp de 5 minte scrieți ce ați învățat, ce v-a impresionat, o

întrebare la care vrei să afli un răspuns.
______________________________________________________________________________________
___
______________________________________________________________________________________
___
______________________________________________________________________________________
___
______________________________________________________________________________________
___
______________________________________________________________________________________
___
______________________________________________________________________________________
___

4. REȚEA DE RERSONAJE
Scrieți în hârtiile pergament cuvinte care să exprime însușiri fizice
și morale ale personajului, iar în dreptunghiuri cuvinte din textul poeziei
care să le susțină.
MIRCEA CEL BĂTRÂN