Criza Republicii.

 
Expansiunea Romei a adus bogății nemăsurate romanilor, mai ales nobilimii și
cavalerilor. Se formează proprietăți uriașe, latifundii, ăn dauna micii proprietăți
țărănești.Crește și numărul de sclavi, folosiți peste tot,  în dauna muncitorilor din orașe.
Țărănimea sărăcește foarte mult.Serviciul militar devine obligatoriu. Apar tensiuni și conflicte
între clasele sociale.
Ca urmare, se formează două  grupări politice: popularii – adepți ai reformelor, fac
parte din noua nobilime numită cavaleri și plebei mai bogați, și  optimații –nobilii
conservatori.
În 133 îH,  Tiberius Gracchus, tribun al poporului, și fratele  său Caius în 123  îH,
propun reforme în favoarea țăranilor și chiar cetățenie pentru cei din imperiu. Sunt asasinați
de optimați împreună cu căteva mii de adepți din partidul lor.
La începutul anilor 90 îH, locuitorii Italiei se răscoală, cerând cetățenie romană. O
obțin în 88 îH. Între 73-71 îH, are loc marea răscoală a sclavilor gladiatori conduși de
Spartacus. Generalul  Crassus îi înfrânge cu greu și crucifică  3000 de-a lungul  Via Appia,
drumul care ducea la Roma.  
Generalul Caius Marius,  victorios în Africa, este proclamat dictator. Face o mare
reformă  a armatei, întroducând solda, altfel încât armata romană se treansformă  într-o armată
profesionistă. Seviciul miltar obligatoriu este de 20 de ani. 
Un alt general, care se alătură optimaților, Sylla, se proclamă dictator. El impune legi
deosebit de dure, Una din măsuri este legea proscripțiilor prin care cei care se opuneau erau
obligați să părăsească  orașul, să se sinucidă iar averile lor erau confiscate.
În 60 îH, generalii Crassus, Pompeius și Iulius Caesar se asociază și alcătuiesc primul 
triumvirat (trium=3, viri=bărbați). Ei își împart puterea între ei, și provinciile. În 53 îH
Crassus moare în luptele din orient. Între Pompeius și Cezar începe lupta pentru putere.
Pompeius este susținut de Senat și o parte a armatei. Cezar, cuceritorul  Galliei cel care l-a
învins pe  Vercingetorix, regele galilor,  este susținut de restul armatei, fiind popular și iubit
de romani. Lupta dintre cei doi se dă   la Pharsallus,  în 49 îH. Pompeius este înfrânt. Fuge în
Africa, este urmărit și ucis. Cezar ramâne stapân la Roma, se proclamă  dictator pe viață.  Dar,
la idele lui  marte,  la 15 martie 44 îH, cade victimă a unui complot, fiind ucis în Senat.
Nepotul său,  Octavianus, devine consul și  general. Întâi se răzbună pe asasinii
unchiului, apoi,  împreună  cu generalii Lepidus și Marcus Antonius, formeaza în 43 îH,  al
doilea triumvirat. Lepidus se retrage,și  intre cei doi rămași începe războiul. Marcus
Antonius se aliaza cu regina-faraon a Egiptului,  Claopatra Ptolemeu. Flota romană  și cea
egipteană sunt învinse de flota romană la Actium, în 31 îH. Antonius și Cleopatra fug la
alexandria și se sinucid. Octavianus transformă Egiptul  în provincie romană.
El preia puterea totală la Roma. Astfel se încheie Republica și se trece la o altă  formă
de stat, Imperiul.