Aşchia nu sare departe de trunchi.

Ai carte, ai parte. 

A ajuns de râsul curcilor.

A căuta acul în carul cu fân.

A bate apa-n piuă.

A despica firul în patru.

A fi domn e o-ntâmplare, a fi om e lucru mare.

Apa trece, pietrele rămân.

A pune beţe-n roate.

1
A rămâne ca boul la poarta nouă. 

A se face oale şi ulcele. 

A scoate apă din piatră-seacă.

Are o gură cât o şură.

A căra apa cu ciurul.

A se lăsa pe-o ureche.

A avea un cui la inimă.

A pune piciorul în prag.

Albina are şi miere, are şi fiere.

Bate fierul cât e cald.

Brânză bună în burduf de câine.

2
Bine faci, bine găseşti. 

Bate fierul cât e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.

Bate şaua să priceapă iapa.

Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Câinii latră, caravana trece.

Cine nu riscă nimic, nici nu câştigă nimic.

Ce poţi face astăzi, nu lăsa pe mâine.

Cu răbdarea, treci şi marea. 

Cine n-are bătrâni, să-i cumpere!

Cine se aseamănă, se adună. 

Cum e turcul şi pistolul. 

3
Cine seămană vânt, culege furtună.

Călătorului îi şade bine cu drumul.

Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.

Cine învaţă la tinereţe, se odihneşte la bătrâneţe.

Calul de dar nu se caută la dinţi. 

Cine se ia dupa muscă, ajunge la bălegar.

Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.

Cine se trezeste de dimineaţă, departe ajunge.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea.

Cu o floare nu se face primavară.

Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.

4
Cine fuge după doi iepuri, nu prinde niciunul.

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! 

Ce face un nebun, se chinuie să desfacă nouă deştepţi!

Ce poţi face singur, nu aştepta de la alţii.

Dacă prostia ar durea, mulţi s-ar tăvăli pe jos! 

După faptă şi răsplată.

Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci.

Dumnezeu iţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă.

Decât 10 treburi şi rele, mai bine una şi bună.

Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.

Deşteptăciunea are limite, prostia n-are margini.

5
E lesne a povăţui şi anevoie a se povăţui.

E greu să îndrepţi un pom şi să ciopleşti un om.

E mai greu a păstra decât a caştiga.

Fapta bună este pentru om cunună. 

Fudulia e soră bună cu prostia.

Fapta bună nu are laudă.

Faptele grăiesc mai apăsat decât vorbele.

Graba strică treaba.

Groaza e adesea mai mare decât primejdia. 

6
Greşeala recunoscută e pe jumătate iertată.

Greu la deal cu boii mici.

Hoţul neprins e negustor cinstit. 

Hoţul zice c-a glumit, când vede că l-ai zarit.

Hărnicia este cea mai de preţ comoară a omului.

Învăţătura e mama înţelepciunii. 

În împărăţia Orbilor, chiorul este împărat. 

În vremea necazului se cunosc prietenii.

În casa leneşului întodeauna este sărbătoare.

Înţeleptul învaţă din păţania altuia.

La omul sarac, nici boii nu trag 

7
Lauda de sine nu miroase-a bine. 

Lăcomia strică omenia.

Lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba!

La plăcinte înainte, la război înapoi. 

Masoară de şapte ori şi taie o dată.

Mai întâi să-ţi fie milă de tine şi apoi de alţii. 

Mic la stat, dar mare la sfat.

Munca e brăţară de aur. 

Mulţi încep, dar puţini sfârşesc.

Minciuna are picioare scurte.

8
Nu-i ajungi nici cu prăjina la nas. 

Nu aduce anul ce aduce ceasul. 

Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard. 

Norocu-i după cum şi-l face omul.

Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi! 

Nu judeca o carte după copertă.

Nu tot ce zboară se şi mănâncă. 

Omul gospodar îşi cumpără vara sanie şi iarna car.

Ochii sunt poarta către suflet.

Omul muncitor e ca pomul roditor.  

9
Ochii înţeleptului văd mai departe.

Omul sfinţeşte locul.

Pomul după roade se cunoaşte, iar omul după fapte.

Prietenul la nevoie se cunoaşte. 

Prostul nu e prost destul, până nu e şi fudul. 

Prietenia este cel mai de preţ lucru. 

Prostul întâi o croieşte, apoi o gândeşte.

Paza bună trece primejdia rea. 

Repetiţia este mama învăţării! 

Răzbunarea e arma prostului.

Râde ciob de oală spartă.

10
Rădăcina e amară, dar roadele dulci.

Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti. 

Ţara arde şi baba se piaptănă. 

Sare din lac în puţ.

Ştie carte până la genunchiul broaştei.

Toamna se numără bobocii. 

Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni.

Unde-s doi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte.  

Unde este miere acolo şi muşte. 

Unde nu e cap, vai de picioare.

Unde nu e pisică, şoarecii steag ridică.

11
Vorba multă, sărăcia omului. 

Vorba dulce mult aduce. 

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. 

Degeaba ai trăit, dacă nimic n-ai citit.

12
13