Formarea popoarelor medievale europene

  Perioada cuprinsă între sec.IV-VII este cunoscută sub numele de epoca marilor
migrații. Cauzele acestui fenomen sunt:
 Schimbările climatice
 Creșterea demografică
 Schimbări în structura socială
 Presiunea altor migratori
Germanii- așezați între Marea Baltică și Peninsula Scandinavă.
Slavii- între Marea Baltică, Oder, Nipru, Volga.
Turco-mongolii- între stepele Mongoliei și Munții Caucaz.
Germanii se împărțeau în 3 grupe: germanii nordici-danezii, suedezii, norvegienii-
vikingii; germanii din est- goții, vandalii, burgunzii; germanii din vest- anglii, saxonii, iuții,
suevii, bavarii, alamanii, francii. Se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor. Erau organizați
în ginți. Autoritatea supremă o avea adunarea generală.
În 375, hunii pătrund în Europa și distrug regatul ostrogot de la Marea Neagră. După
moartea lui Attila în 453, ostrogoții, conduși de Teodoric se așază în Panonnia și pradă
Balcanii. Apoi intră în Italia și-l înfrânge pe Odoacru. Devine regele Italiei(493-526). Regatul
său este cucerit de împăratul Iustinian. 
Vizigoții se așază în 376 în Imperiul Roman. Sub conducerea lui Alaric în 410
cuceresc Roma, apoi sudul Galiei și Spania. Acolo crează un regat barbar. Sunt cuceriți de
arabi în 711. 
Vandalii, alanii și suebii invadează Galia apoi, în 429, conduși de Genseric cuceresc
nordul Africii unde întemeiază un regat la Cartagina. Sunt cuceriți și de bizantini.
Longobarzii, sub presiunea avarilor, în 568 se stabilesc în Italia de nord. Regatul lor este
cucerit în secolul VIII de Carol cel Mare al francilor.
Francii. Pătrund în nord-estul Galiei la sfârșitul secolului V. Sunt de două feluri:
salieni și ripuari. Francii salieni conduși de Clovis înving pe alamani, burgunzi și vizigoți.
Clovis îi creștinează catolic și primește sprijinul bisericii și al nobilimii galo-romane. După
moartea lui Clovis, puterea este preluată de majordomii Palatului. Carol Martel înfrânge pe
arabi la Poitiers în 732. Fiul său Pepin cel Scurt se proclamă rege al francilor. Urmașul său,
Carol cel Mare(768-814) pune bazele primului imperiu occidental.
Iuții, anglii și saxonii cuceresc Britania și formează regate permanente în secolul VI. 
Vikingii încep cu secolul VIII o serie de incursiuni pe mare și la gurile Dunării,
semânând teroarea între localnici. În secolul XI, un conducător danez primește din partea
regelui Franței permisiunea de a se așeza în regiunea Normandia. Acesta va adopta cultura
franceză. 
Slavii trăiau între Vistula și Nipru. Ca și germanii, sunt de trei feluri: slavii din
nord(rușii, ucrainienii, bielorușii); slavii de vest(polonezii, cehii, slovacii); slavii de
sud(slovenii, sârbii, croații și bulgarii). Au avut o migrație pașnică. Au asimilat populațiile
locale romanizate. Erau organizați în triburi conduse regi. 
Maghiarii. În secolul VIII se află la vest de fluviul Don. În 895, sub conducerea lui
Arpad se așază în Polonia și de aici atacă Occidentul. Sunt înfrânți de Otto I la Lechfeld în
955. Ca urmare, își îndreaptă atacurile către est și Peninsula Balcanică. Se vor unifica sub
conducerea regelui Ștefan I care îi creștinează în rit catolic.
În concluzie, la sfârșitul mileniului I în Europa au apărut popoare noi precum
popoarele neo-latine, germanice, slave și fino-ugrice, caracterizate printr-o bază culturală
romană și prin adoptarea creștinismului, fapt ce le va acorda individualitate.