Harap-Alb

de Ion Creanga
!!Particularitati de constructie a textului!!

Definitia:

Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare

ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul/ supranaturalul şi
supusa unor stereotipii/ actiuni con-ventionale, care infatiţeaza parcurgerea
drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine şi rau se incheie prin
victoria forţelor binelui. Personajele indeplinesc, prin raportare la erou, o serie
de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt
individualizate prin atributele exterioare şi prin limbaj. Reperele temporale şi
spatiale sunt vagi, nedeterminate. Sunt prezente clişeele compozitionale,
numerele şi obiectele magice. In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina
naratiunea cu dialogul şi cu descrierea.

Perspectiva Narativa :

Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obieciv,

deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflctii.

Moduri de expunere:

Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune
imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea – ,, Creanga nu da naratiunii sale
simpla forma a expunerii epice, ci topeste povestirea in dialog”. Naratiunea este
dramatizata prin dialog, are ritm rapid, realizat prin reducerea ocolurilor si a descrierilor,
iar individualizarea actiunilor si a personajelor se realizeaza prin detalii, cum ar fii
limbajul, gesturile, portretul fizic. Dialogul sustine evolutia actiunii si caracterizeaza
personajele. Prezenta dialogului sustine realizarea scenelor unde sunt
prezenti ,,spectatori” ai maturizarii feciorului de crai fiind atat celelalte personaje cat si
cititorul.
Tema basmului este lupta dintre bine si rau, in care castiga binele. Motivele narative
specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclenie, muncile,
demascarea raufacatoruli Spanul si casatoria.
Actiunea se desfasoara linear; succesiunea secventelor narative este redata prin
inlatuire. Locul actiunii se desfasoara pe mai multe planuri acelea fiind ,,imparatia
fratilor” ,, imparatia imparatului Ros” ,, la capat de lume”. Timpul actiunii este vag
prezentat acesta fiind ,,Odata, cu mii de ani in urma”.
 In basm, sunt prezente formule tipice . Formula initiala – ,, Amu cica era odata”-- si
formula finala: ,, Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo
be si mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda.”
sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos. Insa naratorul inoveaza
formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva: cica, adica se spune, fara a
nega ca in basmul popular (a fost odata ca niciodata), iar formula finala include o
reflectie asupra realitatii sociale, alta decat in lumea basmului. Formulele mediane – ,, Si
merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si noua” , ,, si mai merge el cat mai
merge” , ,,Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este” –
realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin curiozitatea cititorului.
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de momentele
subiectului : o situatie initiala de echilibru , o parte pregatitoare, un eveniment care
deregleaza echilibrul initial, intriga, aparitia donatorilor si a ajutoarelor, actiunea
reparatorie, refacerea echilibrului si rasplata eroului, deznodamantul.
Autorul porneste de la modelul popular, reactualizeaza teme de circulatie universala,
dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al
basmelor populare. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan
compozitional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de
pregatire pentru drum, la curtea craiului - ,,fiul craiului” , ,,mezinul” , parcurgerea
drumului intiatic- Harap-Alb, novicele, supusul initierii, rasplata- imparatul . Caracterul
de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale
si modificarea statului social al protagonistului.
Se utilizeaza itensificarea la a treia proba, aducerea fetei, contine alte incercari impuse
de Imparatul Ros si chiar de fata. Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca in basmul
popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tata : ,,sa te feresti de
omul ros, iar mai ales de omul span, cat ii putea, sa n-ai de-a face cu dansii ca sunt foarte
sugubeti” . Raul nu este intruchipat de fapturi himerice, ci de omul insemnat, de o
inteligenta vicleana, in doua ipostaze: Spanul si omul ros. Nici protagonistul nu este un
Fat-Frumos curajos, voinic, luptator priceput, iar calitatile dobandite in situatii-limita
apartin planului psihologic si moral.
,,Cartea” primita de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, are nevoie de un
mostenitor la tron, fiind prezent motivul imparatului fara urmasi, este factorul
perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului de cel mai bun
dintre fiii craiului, motivul superioritatii mezinului.
Destoinicia fiilor este probata mai intai de crai, deghizat in ursul de la pod. Acesta este
o proba a curajului, a calitatilor razboinice, conditie initiala, obligatorie pentru cel care
viseaza la tronul imparatesc. Podul simbolizeaza trecerea la alta etapa a vietii si se face
intr-un singur sens : ,, trecerea primejdioasa de la un mod de existenta la altul […] de la
imaturitate la maturitate.” Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan,
care ,,da navala asupra ursului”.
Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia
aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare, dandu-i un ban, mezinul primeste
sfaturi de la aceasta sa ia ,, calul, armele si hainele” cu care tatal sau a fost mire pentru a
reusii. Calul, gasit cu tava de jaratec dupa trei incercari, devine prietenul si sfatuitorul
tanarului, dar are si puteri supranaturale: vorbeste si poate zbura. Intamplarile cu
cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea, nepriceperea tanarului in a distinge
realitatea de aparenta. Urmarile lipsei de maturitate nu sunt grave la curtea craiului: calul
il sperie can isi arata puterile, purtandu-l in zbor pe fecior pana la nori, luna si soare. In
schimb, dincolo de spatiul protector al casei parintesti, lipsa de maturitate este pedepsita
prin schimbul obligat cu spanul, Harap-Alb dvenind sclavul si spanul
conducatorul ,,Spanul pune mana pe cartea, pe banii si pe armele fiului de crai”.