Slujba SF Cuv Dionisie Exiguul 1 Septdocx PDF Free

SLUJBA
SFÂNTULUI CUVIOS
DIONISIE EXIGUUL
(1 septembrie)
Slujba Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul
VECERNIA MICĂ
La „Doamne, strigat-am...”, stihirile pe 4, glasul al 4-lea:
Podobie: Ca pe un viteaz…
Cu podoaba smereniei fiind îmbrăcat şi de dragostea lui Hristos aprins,

Cuvioase Dionisie, te-ai înălţat ca un luceafăr în zorii monahismului dobrogean şi
ai strălucit în toate laturile creştinătăţii ca un apostol.
Veniţi, popoare, să lăudăm pe cel ce a îndreptat curgerea timpului după

Naşterea lui Hristos şi a purtat lumina Evangheliei în toate părţile creştinătăţii,
arătându-ne, prin viaţa sa, cum să urmăm Celui ce a mântuit lumea din robia
păcatului şi a morţii.
Fiindcă Hristos S-a întrupat „la plinirea vremii", tu, părinte Sfinte, ne-ai
arătat cum să umplem timpul vieţuirii pământeşti după poruncile Cuvântului vieţii,
căci ţie s-a descoperit taina curgerii anilor de la Naşterea lui Hristos.
Păstrând chipul lui Dumnezeu neschimbat, Sfinte Dionisie, te-ai nevoit cu

osârdie, biruind patimile cele pierzătoare şi te-ai ridicat la asemănarea cu
Dumnezeu. Pentru aceasta, Părinte, împreună te veseleşti cu cetele celor cuvioşi.
Slavă..., glasul al 8-lea:
Cuvioase Părinte Dionisie, cel ce ți-ai curățit sufletul, viețuind asemenea

îngerilor, învățătorul înfrânării și cumpăna desăvârșită a smeritei cugetări, L-ai
arătat oamenilor pe Hristos ca Începător al timpului mântuirii noastre. Pentru
aceasta te rugăm să mijlocești la Hristos Dumnezeu să dăruiască sufletelor noastre
pace și mare milă.
Şi acum..., a Născătoarei:
Stăpână, primește rugăciunile nevrednicilor robilor tăi și ne izbăvește din

toată nevoia și necazul.
3
LA STIHOAVNĂ:
Stihirile, glasul al 2-lea:
Arătatu-te-ai, Cuvioase Dionisie, ca o stea luminoasă pe cer, ale cărei raze

s-au răspândit în toată lumea.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului lui (Ps. 115, 6)
Ridicatu-te-ai la înălțimea cerului prin smerenie și curăție, iar Hristos te-a

preamărit ca un biruitor.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de Domnul; întru poruncile Lui va voi
foarte (Ps. 111, 1)
Bucurie a monahilor daco-romani și podoabă a Bisericii lui Hristos, te-ai

arătat, Cuvioase Părinte Dionisie.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Cetele cele de sus, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, te laudă cu cei de jos,

lăudând neîncetat nașterea ta.
Troparul Sfântului, glasul întâi:
Ca o rază strălucitoare care luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte

Cuvioase Dionisie, cel ce ai socotit curgerea mânturii după Nașterea lui Hristos și
ai făcut cunoscute rânduielile Sfinților Părinți în toate laturile creștinătății. Pentru
aceasta, cu bucurie cântăm: Slavă Celui ce ți-a dat înțelepciune; Slavă Celui ce te-a
binecuvântat; Slavă Celui ce dăruiește mântuire sufletelor noastre.
Slavă..., Și acum...,
Troparul Indictionului, glasul al 2-lea:
A toată făptura Ziditorule, Cel ce timpurile și anii ai pus întru puterea Ta,
binecuvintează cununa anului bunătății Tale, Doamne, păzind în pace poporul și
țara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu și ne mântuiește pe noi.
4
LA VECERNIA MARE:
După obișnuitul psalm, se cântă: Fericit bărbatul..., starea întâi.
La Doamne, strigat-am..., glasul întâi, stihirile pe zece:
trei ale Indictionului; trei ale Sfântului Cuvios Simeon Stâlpnicul și patru ale
Cuviosului Dionisie.
Stihirile Indictionului, glasul întâi:
Podobie: Ceea ce ești bucuria...,
Ne-ai dăruit rugăciunea învățăturii celei dumezeiești, de Însuși Hristos

rostită, ca în toate zilele să grăim către Ziditorul: Tatăl nostru, Care ești în ceruri,
pâinea cea spre ființă dă-ne-o nouă, trecând cu vederea greșelile noastre.
Precum oasele evreilor au rămas oarecând în pustie, fiind osândiți după

dreptate pentru că nu se plecau Ție, Stăpânului tuturor, așa oasele necredincioșilor
risipește-le acum, după graiul psalmistului, Hristoase.
Cel ce în Muntele Sinai ai scris oarecând tablele Legii, Însuți și acum în trup
fiind în cetatea Nazaret, ai primit a citi cartea proorocească, Hristoase
Dumnezeule; și apoi, închizându-o, ai învățat poparele că întru Tine s-a plinit
Scriptura.
Stihirile Cuviosului Simeon Stâlpnicul, glasul al 5-lea
Podobie: Cuvioase Părinte...,
Cuvioase Părinte, patimile trupului le-ai biruit cu lacrimile și curățindu-ți

sufletul, te-ai suit la înălțimile bunătăților cerești. Locuință pentru trup având
stâlpul tău, iar pentru gând, cetatea cerească a Sionului celui de sus. Miratu-s-au
îngerii, spăimântatu-s-au oamenii, rușinatu-s-au demonii de bunătățile tale,
Simeoane Cuvioase. Iar acum, roagă-te să mântuiască sufletele noastre.
Cuvioase Părinte, de ar avea grai stâlpul, nu ar înceta a vesti durerile,

ostenelile și suspinele tale; însă nu stâlpul te ținea pe tine, ci tu, fericite, umezindu-l
cu lacrimile tale, ca pe un copac îl țineai. Miratu-s-au îngerii, miratu-s-au oamenii,
spăimântatu-s-au demonii de răbdarea ta, Simeoane Cuvioase. Iar acum, roagă-te să
se mântuiască sufletele noastre.
Cuvioase Părinte, cu puterea dumnezeiescului Duh, având râvna Stăpânului

tău, te-ai suit pe stâlp ca pe cruce. Acela zapisul strămoșesc a rupt, iar tu ai biruit
5
năvălirile patimilor; Acela ca o oaie, iar tu ca o jertfă; Acela pe cruce, iar tu pe

stâlp, Simeoane Cuvioase. Acum roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.
Stihirile Cuviosului Dionisie, glasul al 2-lea, însuși glasul:
Să cântăm toți imne de laudă lui Hristos Dumnezeu, Celui ce chivernisește

vremurile și anii întru puterea Sa, iar pe Dionisie, alesul Său, l-a pus să orânduiască
timpul mântuirii după Nașterea Sa.
Sfinte Cuvioase Dionisie, ție s-a încredințat de Dumnezeu să socotești cu

înțelepciune curgerea timpului după Nașterea Celui ce la plinirea vremii a venit să
mântuiască lumea din robia păcatului și a morții. Drept aceea, în toată Biserica ești
cinstit ca părinte al veacurilor creștine și cunoscător al tainelor mântuitoare.
Pe fiul smereniei și cunoscătorul predaniilor apostolești, pe Cuviosul

Dionisie, podoaba monahilor daco-romani, Dumnezeu l-a chemat din ținutul
Sciției să lumineze Apusul creștinătății cu lumina dogmelor și a Sfintelor canoane.
Pentru aceasta, îl lăudăm ca pe un părinte al părinților și un învățător al învățaților.
Luminat de Duhul Sfânt cu darul științei făpturilor și al sfintei teologii,

asemănatu-te-ai Sfântului Ioan Casian, Cuvioase Dionisie, purtătorul dogmelor
dreptei credințe din Răsăritul creștinătății în ținuturile Apusului. Deși ți s-au
încredințat alese dregătorii și cinste omenească, nu ai dezbrăcat, părinte, haina
smereniei, trăind toată viața în rugăciune și dreaptă socoteală.
Cuvioase Părinte, stâlpul neclintit al Ortodoxiei, chivotul plin de darurile

Sfântului Duh, ca o floare de primăvară ai ieşit în zorii creştinismului românesc să
umpli de mireasmă duhovnicească toate neamurile; Părinte socotitor al veacurilor
creştine, tâlcuitor al sfintelor canoane, mărturisitor al dogmelor dreptei credinţe,
împlinitor al virtuţilor, moştenitor al Împărăţiei cerurilor şi rugător pentru sufletele
noastre, te numim pe tine, Sfinte Cuvioase Dionisie, la prăznuirea ta cea de peste
an.
Şi acum.., a Indictionului, același glas:
Cel ce eşti unit cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Cuvinte Cel fără de început şi
Fiule, Făcătorule şi împreună-Ziditorule al tuturor celor văzute şi nevăzute,
binecuvintează cununa anului, păzind în pace mulţimile drept-credincioşilor,
pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor Sfinţilor tăi.
VOHOD: Lumină lină..., apoi
Prochimenul zilei
6
PAREMIILE
Din Proorocia lui Isaia, citire:

(XLI, 1-10)
Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc

săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor
robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate; să dau de ştire un an de
milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe
cei întristaţi; celor ce jelesc Sionul, să le pun pe cap cunună în loc de cenuşă,
untdelemn de bucurie în loc de veşminte de doliu, slavă în loc de deznădejde. Ei
vor fi numiţi: stejari ai dreptăţii, sad al Domnului spre slăvirea Lui. Ei vor zidi pe
vechile ruine, vor ridica dărâmăturile de altă dată, vor reface cetăţile distruse,
pustiite din neam în neam. Oameni de neam străin vor veni şi vor paşte turmele,
feciori din alt neam vor fi plugarii şi vierii noştri. Şi voi, voi veţi fi numiţi preoţi ai
Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru. Bunătăţile popoarelor voi veţi mânca şi
cu averile lor voi vă veţi mândri. Fiindcă ocara lor era îndoită, batjocură şi scuipări
erau partea lor; pentru aceasta îndoit în pământul lor vor moşteni şi de slava cea
de-a pururi ei se vor bucura! Că Eu sunt Domnul, Care iubesc dreptatea şi urăsc
răpirile nedrepte. Eu le voi da credincioşilor plata lor şi legământ veşnic cu ei voi
încheia. Cu nume mare va fi neamul lor între neamuri şi urmaşii lor printre
popoare. Toţi cei ce îi vor vedea vor da mărturie că ei sunt un neam binecuvântat
de Domnul. Bucura-Mă-voi, întru Domnul, sălta-va de veselie sufletul Meu, întru
Dumnezeul Meu, că M-a îmbrăcat cu haina mântuirii şi cu veşmântul veseliei M-a
acoperit. Ca unui mire Mi-a pus Mie cunună şi ca o mireasă M-a împodobit cu
podoabă.
Din cartea Levitic, citire:
(XXVI, 3-12; 14-17; 19-20, 22, 33)
De veţi umbla după legile Mele şi de veţi păzi şi plini poruncile Mele, vă voi
da ploaie la timp, pământul şi pomii îşi vor da roadele lor. Treieratul vostru va
ajunge până la culesul viilor, culesul viilor va ajunge până la semănat; veţi mânca
pâinea voastră cu mulţumire şi veţi trăi în pământul vostru fără primejdie. Voi
trimite pace pe pământul vostru şi nimeni nu vă va tulbura; voi goni fiarele
sălbatice şi sabia nu va trece prin pământul vostru. Veţi alunga pe vrăjmaşii voştri
şi vor cădea ucişi înaintea voastră. Cinci din voi vor birui o sută şi o sută din voi
vor goni zece mii şi vor cădea vrăjmaşii voştri de sabie înaintea voastră. Căuta-voi
spre voi şi vă voi binecuvânta; veţi avea copii, vă voi înmulţi şi voi fi statornic în
legământul Meu cu voi. Veţi mânca roadele vechi din anii trecuţi şi veţi da la o
parte pe cele vechi pentru a face loc celor noi. Voi aşeza locaşul Meu în mijlocul
vostru şi sufletul Meu nu se va scârbi de voi. Voi umbla printre voi, voi fi
Dumnezeul vostru şi voi poporul Meu. Iar de nu Mă veţi asculta şi de nu veţi păzi
7
aceste porunci ale Mele, de veţi dispreţui aşezămintele Mele şi de se va scârbi

sufletul vostru de legile Mele, neîmplinind poruncile Mele şi călcând legământul
Meu, atunci şi Eu am să Mă port cu voi aşa: voi trimite asupra voastră groaza,
lingoarea şi frigurile, de care vi se vor secătui ochii şi vi se va istovi sufletul; veţi
semăna seminţele în zadar şi vrăjmaşii voştri le vor mânca. Îmi voi întoarce faţa
împotriva voastră şi veţi cădea înaintea vrăjmaşilor voştri; vor domni peste voi
duşmanii voştri şi veţi fugi când nimeni nu vă va alunga. Voi frânge îndărătnicia
voastră cea mândră şi cerul vostru îl voi face ca fierul, iar pământul vostru ca
arama. În zadar vă veţi cheltui puterile voastre, că pământul vostru nu-şi va da
roadele sale, nici pomii din ţara voastră nu-şi vor da poamele lor. Voi trimite
asupra voastră fiarele câmpului, care vă vor lipsi de copii; voi prăpădi vitele
voastre şi pe voi vă voi împuţina aşa, încât se vor pustii drumurile voastre. Dacă
nici după acestea nu vă veţi îndrepta, împotrivindu-vă Mie, atunci şi Eu voi veni cu
mânie asupra voastră şi vă voi lovi înşeptit pentru păcatele voastre.
De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:
(IV, 7-15)
Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă. Bătrâneţile
cinstite nu sunt cele aduse de o viaţă lungă, nici nu se măsoară după numărul
anilor. Înţelepciunea este la om adevărata cărunteţe şi vârsta bătrâneţilor înseamnă
o viaţă neîntinată. Plăcut fiind lui Dumnezeu, Domnul l-a iubit şi, fiindcă trăia între
păcătoşi, l-a mutat de pe pământ. A fost răpit, ca răutatea să nu-i schimbe mintea
sa, înşelăciunea să nu-i amăgească sufletul. Căci vraja viciului întunecă cele bune
şi ameţeala poftei schimbă gândul cel fără de răutate. Ajungând curând la
desăvârşire, dreptul a apucat ani îndelungaţi. Sufletul lui era plăcut lui Dumnezeu,
pentru aceasta Domnul S-a grăbit să-l scoată din mijlocul răutăţii. Neamurile văd,
dar nu pricep nimic şi nu-şi bat capul cu aşa ceva, că adică harul lui Dumnezeu şi
mila Lui sunt cu aleşii Săi şi că poartă grijă de sfinţii Săi.
LA LITIE
Idiomela Cuviosului, glasul al 2-lea:
Cel ce a biruit rătăcirea lui Nestorie şi a făcut cunoscute Apusului canoanele

şi dogmele Sfintelor Sinoade Ecumenice, este cinstit astăzi ca un mărturisitor al
Ortodoxiei şi trăitor întru smerenie al Evangheliei lui Hristos; acestuia, cu bucurie
să-i cântăm în cea dintâi zi a anului bisericesc, zicând: Bucură-te, Cuvioase
Dionisie, lauda Bisericii şi rugător pentru sufletele noastre.
Mulţimile călugărilor te cinstesc, Dionisie, părintele nostru, că prin tine pe

cărarea cea dreaptă a umbla am cunoscut. Fericit eşti că lui Hristos ai slujit şi pe
8
vrăjmaş l-ai biruit; cel ce eşti cu îngerii împreună-vorbitor, cu drepţii şi cu cuvioşii

împreună-locuitor; cu ei împreună roagă-te Domnului să mântuiască sufletele
noastre.
Şi acum..., a Indictionului, glasul întâi:
Ne-ai învăţat rugăciunea învăţăturii celei dumnezeieşti, de Însuşi Hristos

rostită, ca în toate zilele să grăim către Ziditorul: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri,
pâinea cea spre fiinţă dă-ne-o nouă, trecând cu vederea greşelile noastre.
LA STIHOAVNĂ
Stihurile, glasul întâi, ale lui Ioan Monahul
Sosit-a intrarea anului, care ne cheamă să cinstim pe cei ce o luminează: pe

Calista, pe Evod şi pe Ermoghen, pe vitejii fraţi buni, pe Simeon cel întocmai cu
îngerii, pe Isus al lui Navi, pe tinerii cei şapte la număr din Efes şi ceata cea
luminată a celor patruzeci de sfinte femei, de a căror aducere aminte împărtăşindu-
ne iubitorii de praznic, din adâncul inimii să grăim: Doamne, binecuvintează
lucrurile mâinilor Tale şi ne învredniceşte cu folos a trece crugul anului.
Stih: Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion şi Ţie se va da rugăciune în

Ierusalim. (Ps. 64, 1)
A aceluiași:
Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce întru înţelepciune toate le-ai zidit şi din
nefiinţă întru fiinţă le-ai adus, binecuvintează cununa anului, cetatea noastră
păzindu-o nevătămată. Iar pe credincioşii noştri cârmuitori, cu puterea Ta îi
veseleşte, biruinţă dându-le asupra potrivnicilor. Pentru Născătoarea de Dumnezeu,
dăruieşte lumii mare milă.
Stih: Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale. Sfântă este Biserica Ta,

minunată întru dreptate. (Ps. 64, 5)
A lui Ciprian, glasul al 2-lea:
Minunat eşti, Dumnezeule, şi minunate sunt lucrurile Tale, iar căile Tale
neurmate, căci eşti înţelepciunea lui Dumnezeu şi Ipostas desăvârşit şi putere şi
împreună fără de început şi împreună veşnic; iar cu voia Ta cea atotlucrătoare şi
atotputernică, ai venit în lume, căutând ca să împodobeşti zidirea Ta. Prin
întruparea cea de negrăit din Maică, ce nu ştie de bărbat, nu Te-ai schimbat după
Dumnezeire, punând aşezământuri şi ani, spre mântuirea noastră. Pentru aceasta,
grăim către Tine, Bunule, Doamne, slavă Ție.
9
Stih: Binecuvânta-vei cununa anului bunătăţii Tale. (Ps. 64, 12)
A lui Damaschin:
Cuvinte al Tatălui cel mai înainte de veci, Cel ce cu înţelepciune toate le-ai
lucrat şi cu cuvântul Tău cel atotputernic, toată făptura ai aşezat-o; binecuvintează
cununa anului bunătăţii Tale şi surpă ereziile, pentru Născătoarea de Dumnezeu, ca
un bun şi iubitor de oameni.
Slavă..., Cuviosului Dionisie, glasul al 5-lea:
Cuvioase Părinte Dionisie, ascultând glasul Evangheliei Domnului, ai părăsit

lumea, iar bogăţia și mărirea le-ai socotit lucruri de nimic. Pentru aceasta, tuturor
strigi: iubiţi pe Dumnezeu şi veţi afla dar veşnic; nimic să nu cinstiţi mai mult
decât dragostea Lui, ca atunci când va veni întru slava Sa, să aflaţi odihnă cu toţi
sfinţii; cu ale cărui rugăciuni, Hristoase Dumnezeule, apără și mântuieşte sufletele
noastre.
Și acum.., a Indictionului, glasul al 5-lea:
A lui Ioan Monahul:
Tu, Împărate, Cel ce eşti pururea şi petreci în vecii cei fără de sfârşit,
primeşte rugăciunea păcătoşilor care cerem mântuire. Și dă, Iubitorule de oameni,
pământului tău bună rodire, bine întocmite văzduhuri dăruind; binecredincioşilor
creştini ajută-le asupra celor fără de lege, ca şi oarecând lui David. Că au venit
aceştia în locaşurile Tale, Mântuitorule, şi locul cel prea sfânt l-au întinat. Pentru
aceasta, Hristoase Dumnezeule, dăruieşte-ne biruinţă, pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu, căci Tu eşti biruinţa și lauda celor binecredincioşi.
Acum slobozeşte.... Sfinte Dumnezeule...,

Prea Sfântă Treime..., Tatăl nostru...
Troparul Indictionului, glasul al 2-lea:
A toată făptura Ziditorule, Cel ce timpurile şi anii ai pus întru puterea Ta,
binecuvintează cununa anului bunătăţii Tale, Doamne, păzind în pace poporul şi
ţara aceasta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne mântuiește pe noi.
Troparul Cuviosului Dionisie, glasul întâi:
Ca o rază strălucitoare care luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte

Cuvioase Dionisie, cel ce ai socotit curgerea timpului mântuirii după Naşterea lui
Hristos şi ai făcut cunoscute rânduielile Sfinţilor Părinţi în toate laturile
creştinătăţii. Pentru aceasta, cu bucurie cântăm: Slavă Celui ce ţi-a dat
10
înţelepciune; slavă Celui ce te-a binecuvântat; slavă Celui ce dăruieşte mântuire

sufletelor noastre.
Slavă..., Troparul Sfântului Simeon
Şi acum..., al Născătoarei glasul al 7-lea:
Bucură-te, ceea ce eşti plină de dar, Născătoare de Dumnezeu Fecioară,

limanul şi folosinţa neamului omenesc, că din tine S-a întrupat Izbăvitorul lumii.
Că numai tu eşti Maică şi Fecioară, pururea binecuvântată şi preamărită. Roagă-te
lui Hristos Dumnezeu să dăruiască pace la toată lumea.
Iar dacă de face Litie se cântă troparul Indictionului o dată,

al Sfântului Dionisie o dată, al Născătoarei de Dumnezeu.
LA UTRENIE
La Dumnezeu este Domnul..., se cântă Troparul Indictionului o dată, al Cuviosului

Dionisie o dată.
Slavă..., al Sfântului Simeon Stâlpnicul,
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu.
După Catisma întâi, Sedelna Sfântului Dionisie, glasul al 8-lea:
Podobie: Pe înţelepciunea...
Mărturisitor al credinţei lucrătoare prin iubire, vrednic următor al călugărilor

sciţi şi smerit slujitor al Bisericii lui Hristos, Sfinte Cuvioase Dionisie, ai fost ales
de Dumnezeu să întocmeşti calendarul creştinătăţii după Naşterea lui Hristos şi să
faci cunoscut Apusului cuvintele pline de mireasmă duhovnicească a predaniilor
Sfinţilor Părinţi. Pentru aceasta, te rugăm să mijloceşti înaintea lui Dumnezeu să se
dăruiască iertare de greşeli, celor ce săvârşim cu credinţă, sfântă pomenirea ta.
Slavă..., tot aceasta
Şi acum..., a Indictionului
Podobie: Pe înţelepciunea...
Cel ce vremi roditoare şi ploi din cer dai celor de pe pământ, Tu şi acum
primind cererile credincioşilor, mântuiește de toată nevoia pe robii Tăi că
îndurările Tale sunt cu adevărat revărsate peste toate lucrurile Tale. Pentru aceasta,
binecuvântând intrările şi ieşirile, îndreptează lucrurile mâinilor noastre, Doamne,
11
şi iertare de greşeli dăruieşte nouă, Dumnezeule, căci Tu toate, din ceea ce n-au
fost, ca un Atotputernic, întru fiinţă le-ai adus.
După Catisma a doua, Sedealna Cuviosului Dionisie, glasul al 5-lea:
Podobie: Pe Cuvântul...
Ca un luceafăr aprins din Soarele Hristos ai strălucit, Părinte, cu virtuţile şi

cu învăţătura toate laturile creştinătăţii. Mânat fiind de Duhul Sfânt, ai purces în
cetatea Romei, unde ai lucrat, întru smerenie şi ascultare, până ce ţi-ai dat sufletul
în mâinile Celui pe Care L-ai mărturisit.
Şi acum..., a Născătoarei
Degrab primeşte, Stăpână, primeşte rugăciunile noastre și le du înaintea

Fiului tău și Dumnezeu, Doamnă preacurată, strică asupririle cele împotriva
noastră; risipeşte, Fecioară, năvălirile şi îndrăznirile celor ce se întrarmează acum
asupra robilor tăi.
POLIELEUL: Robii Domnului...
MĂRIMURILE
Fericimu-te pe tine, Cuvioase Părinte Dionisie, şi cinstim sfântă pomenirea

ta, părintele socotitor al veacurilor creştine şi mărturisitor al dreptei credinţe.
Stih 1: Aşteptând, am aşteptat pe Domnul şi El a căutat spre mine şi a auzit

rugăciunea mea. (Ps. 39,1-2)
Stih 2: Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit din lipsa
untuluidelemn. (Ps. 108, 23)
Stih 3: După cuvintele gurii Tale, m-am ferit de cărările împilătorilor.
Veniţi toţi pământenii, într-un glas să lăudăm pe Cuviosul Dionisie cel

Smerit, zicând: pe prietenul și casnicul lui Hristos.
Stih 4: Schimbat-ai plângerea mea întru bucurie, rupt-ai sacul meu şi m-ai
încins cu veselie. (Ps. 29, 11)
Stih 5: Să ştiţi că Domnul şi-a cunoscut pe sluga Sa cea credincioasă.
Stih 6: Lăudaţi pe Domnul toţi cuvioşii Lui! Slăviţi cu laude sfinţenia Lui!
12
Slavă..., Slavă Ţie Treime Sfântă...,
Şi acum..., Bucură-te ceea ce eşti...,
Aliluia..., (de trei ori)
După Polieleu Sedelna Cuviosului glasul al 4-lea:
Podobie: Spământatu-s-a Iosif...
Cuvioase Părinte Dionisie, deși ai îmbrăcat haina smereniei, în sufletul tău

s-a ascuns bogăția științelor și a înaltei teologii. De aceea, Biserica creștină te-a
numit “întruchiparea virtuților”, iar poporul cel binecredincios te are rugător și
ocrotitor în primejdii și necazuri.
Şi acum..., a Indictionului
Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Ca la Stăpânul a toate și dătătorul bunătăților, la Tine cădem cu credință,

strigând cu deadinsul: De a Ta bună milostivire fiind îmblânzit, Mântuitorule, și
pentru rugăciunile celei ce Te-a născut și ale tuturor celor ce au bineplăcut Ție
pururea, învrednicește ca un bun pe cei ce Te cinstesc în două firi și Te măresc cu
credință.
Antifonul 1 al glasului al 4-lea:
Din tinerețile mele...
Prochimen, glasul al 4-lea:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?
Toată suflarea să laude pe Domnul...
Evanghelia de la Luca (VI, 17-23)
În vremea aceea a stat Iisus la loc șes...
Psalmul 50

13
Pentru rugăciunile Cuviosului tău, Dionisie, Milostive, curățește mulțimea

păcatelor noastre.
Şi acum..., glasul al 2-lea:
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea

păcatelor noastre.
Stihul: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta...
Stihira, glasul al 6-lea:
Cuvioase Părinte Dionisie, în tot pământul a ieșit vestirea faptelor tale;

pentru aceasta în ceruri ai aflat plata ostenelilor tale; taberele demonilor le-ai biruit,
cetele îngerești le-ai ajuns, a căror viață fără prihană ai urmat. Îndrăznire având
către Hristos Dumnezeu, roagă-te să dăruiască pace sufletelor noastre.
CANOANELE
Canonul Indictionului, cu Irmosul pe 6, Canonul Sfintelor 40 de femei pe 4 şi

Canonul Cuviosului Dionisie pe 4.
Canonul Indictionului
Cântarea 1-a, glasul 1:
Irmosul: Să cântăm toate popoarele, Celui ce a scăpat pe Israel din robia cea
amară a lui Faraon și cu picioare neudate prin adâncul mării l-a povățuit, cântare de
biruință, căci cu Slava S-a preaslăvit.
Toţi lui Hristos, Cuvântului Celui ipostatic, prin Care s-au alcătuit toate şi
prin Care se păzesc neclintite, ca Celui ce din Dumnezeu-Tatăl, Lumina cea fără de
început, S-a născut, cântare de biruinţă să-I cântăm, căci cu slavă S-a preaslăvit.
Să cântăm toţi lui Hristos cântare de biruinţă, Celui ce, cu bunăvoinţa

Tatălui, S-a arătat din Fecioară şi a propovăduit anul cel primit Domnului, spre
mântuirea noastră, căci cu slavă S-a preaslăvit.
În Nazaret venind Dătătorul Legii, în zilele sâmbetelor a învăţat,

descoperind iudeilor venirea Sa cea de negrăit, prin care, ca un Milostiv,
mântuieşte poporul nostru.
A Născătoarei
14
Toți credincioşii lăudăm, pe preaminunata Fecioară, care a răsărit lumii pe

Hristos, şi de bucuria vieţii veşnice toate le-a umplut. Pe aceea, pururea să o
lăudăm că s-a preamărit.
Canonul Sfintelor Femei
Cântarea 1-a, glasul al 4-lea
Irmos: Deschide-voi gura mea...
V-aţi luptat cu tărie cu luptătorul împotrivă, muceniţelor, mai întâi cu

pustnicia, apoi prin vărsarea de sânge. Pentru aceasta, cu credinţă cinstim
pomenirile voastre.
Rănindu-se de dragostea Celui ce a răbdat pentru noi crucea și moartea,

urmelor Lui au râvnit sfintele femei, uitând neputinţa trupului.
Jertfele elineşti şi chipurile idolești cu arma credinţei le-ați surpat și v-aţi

adus la Biserica cerească vase însufleţite, mucenițelor, cele ce sunteţi cu totul
cinstite.
A Născătoarei
Tinerele fecioare, întărindu-se cu darul Celui ce a răsărit din pântecele tău,

Fecioară cu totul fără prihană, cu bucurie au suferit întreitul val al chinurilor şi de
mireasma ta s-au umplut, veselindu-se.
Canonul Cuviosului Dionisie
Cântarea 1-a, glasul al 8-lea
Irmos: Să cântăm Domnului...
Cel ce a primit de la Dumnezeu darul de a socoti curgerea timpului

mântuirii, pe Dionisie Smeritul, începătura monahilor daco-romani din Sciția Mică,
să-l lăudăm cu bună cuviinţă.
Din pruncie, Cuvioase Dionisie, prea ales părinte din Dobrogea străbună, ai
fost crescut cu hrana duhovnicească și în puterea acesteia ai urcat treptele virtuţilor
ca un om înaripat.
Slavă...
Înzestrat de Duhul Sfânt cu darul ştiinţelor și al grăirii limbilor, Sfinte

Dionisie, luptător al lui Hristos, ai fost trimis să întăreşti credinţa în ţinuturile în
care era vestit cuvântul Evangheliei lui Hristos.
15
Şi acum...,
Ca un potop fără de stavilă se revărsase moartea asupra noastră; dar

apropiindu-se de Cel născut al tău s-a pustiit şi atingându-se de El a fost nimicită,
Născătoare de Dumnezeu, Fecioară; că ai născut în trup viața cea cu adevărat
veşnică.
Catavasie
Cruce însemnând Moise în drept cu toiagul, Marea Roșie a despărțit lui

Israel, cel ce pedestru a trecut-o. Iar de-a curmezișul lovindu-o, a împreunat-o
împotriva carelor lui Faraon, deasupra scriind nebiruită armă. Pentru aceea, lui
Hristos Dumnezeului nostru, să-I cântăm, că S-a preaslăvit.
Cântarea a 3-a:
Irmosul: Întărește-mă, Hristoase, pe piatra cea neclintită a poruncilor Tale și

mă luminează cu Lumina Feței Tale. Că nu este Sfânt, afară de Tine, Iubitorule de
oameni.
Întăreşte, Bunule, ca o vie roditoare, Biserica Ta, Atotputernice, pe care cu

dragoste a sădit-o pe pământ dreapta Ta şi o păzeşte.
Pe cei ce cu credinţă Te laudă, Stăpânul tuturor, învredniceşte-i a petrece

anul acesta cu fapte duhovniceşti, bineplăcute Ţie, Ziditorului.
Lină petrecere a anului dă-mi, Hristoase Îndurate, şi mă luminează cu

cuvintele Tale cele dumnezeieşti, pe care le grăiai iudeilor în sâmbete.
A Născătoarei
Pururea te mărim pe tine ca pe ceea ce numai tu ai primit mai presus de fire,

darul cel mai presus de om, pe Hristos Dumnezeul nostru, Cel ce neschimbat S-a
sălășluit în pântecele tău.
Alt Canon al mucenițelor
Irmos: Arcul celor puternici...
Cu tărie atotputernică fiind întărite, muceniţelor, aţi biruit puterea

luptătorilor potrivnici. Pentru aceasta, ca nişte purtătoare de biruinţă, de la Hristos
v-aţi încununat.
16
Astupat-aţi gurile cele deschise ale fiarelor cu dumnezeiască puterea lui

Hristos, de Dumnezeu purtătoarelor, şi v-aţi mântuit fără de vătămare, ca unele ce
aţi cinstit pe Dumnezeu.
Cu dragostea cea către Dumnezeu îndumnezeindu-vă, mulţimea zeilor ați

lepădat-o şi la desfătarea măririi celei de sus aţi ajuns, purtătoarelor de biruinţă.
A Născătoarei
Pe tine, ceea ce eşti cu totul fără prihană, adevărată Maică a lui Dumnezeu
cu bună credinţă te mărturisim; căci, prin tine, Făcătorul ne-a învrednicit a petrece
cu noi.
Canonul Cuviosului Dionise
Irmosul: Frica Ta, Doamne...
Mărturisitor al credinţei te-ai arătat, Părinte Dionisie, Bisericii

dreptmăritoare; căci prin învăţăturile tale ai înlăturat ereziile cele de suflet
pierzătoare ale lui Sabelie şi Nestorie, şi ai fost socotit un adevărat mare învăţător
al creştinătăţii.
Lumina învăţăturilor tale a risipit întunericul înşelăciunii şi a îndrumat pe

credincioşi să urmeze cu stăruinţă calea care duce la adevărata viaţă a Împărăţiei
celei de sus.
Slavă...
Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită ai

propovăduit-o, Părinte Cuvioase în toată viaţa ta, pentru care ai primit cununa
biruinţei şi a nemuririi.
Și acum..., a Născătoarei
Luminată poartă a mântuitoarei iconomii a Cuvântului cea pentru noi, tu,

Maică Fecioară, te-ai cunoscut cu adevărat; că tu ne-ai adus raza cea înţelegătoare
a preaînaltei dumnezeiri.
Catavasie
Toiagul spre închipuirea Tainei se primește, căci cu odrăslire au ales preot;

iar Bisericii celei mai înainte neroditoare, acum a înflorit lemnul Crucii spre putere
și spre întărire.
17
Condacul Indictionului, glasul al 2-lea:
Cel ce locuieşti întru cele de sus, Hristoase Împărate, Făcătorul tuturor celor
văzute şi a celor nevăzute şi Ziditorule, Cel ce zilele şi nopţile, timpurile și anii ai
făcut, binecuvintează acum cununa anului, fereşte şi păzeşte în pace pe cei
binecredincioşi, ţara aceasta şi pe poporul Tău, mult-Îndurate.
Sedelna Cuviosului, glasul al 4-lea:
Podobie: Dat-ai semn...
Părăsind toate cele pământeşti și trupeşti, în lume petrecând, te-ai făcut,

Părinte Dionisie, asemenea îngerilor, ajungând la starea de nepătimire şi vorbind
cu Dumnezeu în duh. Pentru aceasta te lăudăm, ca pe un părinte îndumnezeit, plin
de lumină negrăită.
Slavă..., iar aceasta
Şi acum..., a Indictionului, glasul al 4-lea
Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif
Ca la Stăpânul a toate şi Dătătorul bunătăţilor, la Tine cădem cu credinţă,

strigând cu mare glas: De a ta bună milostivire fiind îmblânzit, Mântuitorule, şi
pentru rugăciunile celei ce Te-a născut şi ale tuturor ce au bine plăcut Ţie pururea,
învredniceşte ca un bun, pe cei ce Te cinstesc în două firi și Te măresc cu credinţă
pe Tine.
Cântarea a 4-a:
Irmosul: Cunoscut-am, Atotputernice, iconomia Ta și cu frică Te-am

preaslăvit, Mântuitorule.
Începerea anului ca o pârgă de prinos, Îţi aducem Mântuitorule, noi poporul

Tău şi cu cântări îngereşti Te slăvim.
Învredniceşte, ca un Iubitor de oameni, pe cei ce au început anul, a-l săvârşi

spre plăcere Ţie, Hristoase.
Atotţiitorule, Unule, Doamne, înconjurările anului liniştindu-le, dăruieşte

lumii pacea Ta.
A Născătoarei
Ca pe un liman al sufletelor noastre şi neclintită nădejde, pe Născătoarea de

Dumnezeu toţi să o lăudăm.
18
Irmos: Cel ce șade întru slavă...
Răbdând chinuri şi zdruncinări la trup, în multe feluri, zdrobire la membre şi

ardere, aţi moştenit locaşurile cereşti, îndulcindu-vă de pomul vieţii, cele ce sunteţi
după vrednicie minunate.
De nevoinţa fericitelor s-au mirat puterile cereşti, căci având fire femeiască,
au biruit pe vrăjmaş, fiind întărite cu puterea Celui ce a răsărit din Fecioară.
Lepădând toată deşertăciunea lumii, v-ați lipit cu tot sufletul numai de

Dumnezeu. Pentru aceea aţi răbdat asprimea pustniciei şi a chinuirii, mirese ale lui
Hristos, cele prea-răbdătoare.
Purtând Crucea ca pe o armă biruitoare, aţi stat împotriva taberelor celor

potrivnice şi v-aţi întărit spre biruinţă de la Hristos, Cel ce cu puterea Dumnezeirii
a biruit lumea.
A Născătoarei
De Dumnezeu grăitorul prooroc, de demult a zis că Se va pogorî Cuvântul ca

ploaia pe lână în pântecele tău, Preacurată, pe Care în două firi L-ai născut și
Căruia cântăm; Slavă, Hristoase, puterii Tale.
Irmosul: Auzit-am, Doamne, auzul Tău...
Lepădându-te de lume şi de bogăţiile ei cele trecătoare, Cuvioase Părinte,

ascultător te-ai făcut până la moarte lui Hristos, răstignindu-ţi trupul împreună cu
patimile şi poftele lui. Pentru aceasta, răsplată ai luat de la Dumnezeu pentru
ostenelile tale cele multe.
Ortodoxia şi fapta cea bună au fost virtuţile pe care le-ai păzit cu tărie până
la sfârşit, pentru aceea Dumnezeu te-a făcut moştenitor al vieţii veșnice.
Slavă...
Preasfântă Treime, Unime atotstăpânitoare, Ceea ce trimiţi înainte razele

slavei celei veşnice, ascultă rugăciunile sfântului Tău Dionisie cel Smerit, care te-a
preaslăvit pe pământ, şi trimite-ne din mulţimea darurilor Tale.
19
Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, Preacurată, tu eşti folositoarea

credincioşilor; zid nestricat de apărare al celor ce te laudă, şi te-ai arătat aducătoare
de mântuire pentru tot neamul omenesc.
Catavasie
Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am

preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Cântarea a 5-a
Irmosul:
De noapte mânecând Te lăudăm pe Tine, Hristoase, Cel ce ești împreună

fără de început cu Tatăl și Mântuitorul sufletelor noastre; pace lumii dăruiește,
Iubitorule de oameni.
Cel ce toate le umpli de bunătate, Hristoase, dăruieşte robilor Tăi anul ce se

începe de mult bine întocmit, bine roditor și încununat cu binecuvântări.
Curgerea anului arată-o nouă, schimbare spre cele mai bune şi paşnică
tocmire dă-ne nouă celor ce Te mărturisim pe Tine, Cuvântul lui Dumnezeu, Care
Te-ai asemănat oamenilor.
Pe pământ ai venit Cel ce eşti împreună fără de început cu Tatăl, vestind

celor robiţi iertare și orbilor vedere, de la Tatăl, Cel ce eşti mai presus de vremi.
A Născătoarei
Nădejdea noastră, Născătoare de Dumnezeu Preacurată şi dorul nostru spre

tine îl punem; milostiv fă nouă, Fecioară, pe Cel pe Care L-ai născut.
Irmos: Necredincioșii nu vor vedea...
Ca nişte mieluşele fără prihană, ca nişte jertfe bine-primite, Mielului celui

adevărat şi Păstorului, muceniţelor v-aţi adus prinos cu totul desăvârşit şi arderi
bineprimite.
Omorâte fiind cu trupul, aţi viețuit cu sufletul, muceniţelor, ca cele ce aţi

urmat Celui ce a omorât tăria morţii; Cel ce de bunăvoie pe Sine S-a dat şi crucii şi
morţii şi patimii.
20
Cu trupurile fiind osebite, cu un cuget aţi fost unite şi cu multe feluri de

bătăi fiind sfârtecate și de foc arse, cu un suflet aţi mărturisit pe singurul Domn
Iisus Hristos Dumnezeu adevărat.
A Născătoarei
Pe mine cel căzut în groapa ispitelor, ridică-mă şi mă îndreptează, singura cu

totul fără prihană, ceea ce ai născut pe Dumnezeu, îndreptătorul tuturor, Cel ce a
împreunat cu bunătate cele ce mai înainte erau risipite.
Irmosul: Luminează-ne pe noi...
"Scit de neam, dar de tradiţie romană" ai fost numit de marele Casiodor,

sfinte părinte. De aceea, cu puterea Duhului Sfânt s-au unit în viața ta înțelepciunea
cu smerenia, învăţătura cu simplitatea, talantul teologhisirii cu dreapta socoteală.
Înzestrat cu darul grăirii în limbi ai tălmăcit din greceşte în latineşte

canoanele Sfintelor Soboare a toată lumea şi din scrierile Sfinţilor Părinţi, făcând
cunoscută în Apusul creştin lumina rânduielilor părinteşti, prin aceasta arătându-te
un mare părinte al Bisericii.
Slavă...
La zece întâistătători ai Romei ai făcut ascultare, Cuvioase Părinte, cărora

le-ai arătat că smerenia înalţă, rugăciunea aduce dreapta cugetare şi Dumnezeu pe
cele cu lipsă le împlineşte, iar celor smeriţi le dă har.
Rai al nemuririi înflorit și frumos cu adevărat te-ai arătat, purtând în

pântecele tău Pomul vieţii cu dumnezeiască roadă; pe Care, născându-L, a dăruit
viaţă veşnică sufletelor noastre.
Catavasie
O, de trei ori fericite lemn, pe care S-a răstignit Hristos, Împăratul şi

Domnul, prin care a căzut cel ce a înşelat cu lemnul, înşelat fiind de Cel ce a fost
pironit pe tine cu trupul, de Dumnezeu, Care dă pace sufletelor noastre.
21
Cântarea a 6-a
Irmosul:
Pe proorocul l-ai scăpat din chit, Iubitorule de oameni și pe mine scoate-mă

din adâncul păcatelor, Te rog.
Viaţă bine-plăcută Ţie a începe, cu începerea anului ne învredniceşte,

Stăpâne.
Părtaşi legii Tale şi plini de zile duhovniceşti arată-ne cei ce Te lăudăm,

mult-Îndurate Mântuitorule.
A Născătoarei
Pe cei ce scapă la tine, te rugăm, izbăveşte-i de toată îngrozirea, ceea ce ai

născut pe Hristos, Dumnezeul nostru.
Irmos: Strigat-au, mai înainte...
Zdrobit şi de picioare femeieşti călcat, văzând strămoaşa pe cel ce cu

înşelăciune a izgonit-o din rai mai înainte, dumnezeieşte se bucură.
Nevoinţa şi chinuirea prin osârdie unindu-le, cu Hristos, Mirele sufletelor,

acum fără prihană v-aţi unit şi în cămara cea dumnezeiască cu bucurie sufletească
locuiţi.
Valurile chinurilor celor sălbatice înălţându-se, corăbiile muceniţelor a le

îneca n-au putut, ci cu mână puternică la dumnezeieşti limanuri au ajuns.
A Născătoarei
Plinirea cuvintelor tale văzându-o, măreşte mai ales Maica Lui Dumnezeu pe
Cel ce te măreşte, căci toate neamurile pe tine acum cu adevărat te fericesc.
Irmosul: Haină luminoasă dă-mi mie...
Fiindcă Hristos s-a întrupat din Fecioară „la plinirea vremii", ţie ți-a
încredinţat Dumnezeu să socoteşti curgerea timpului mântuirii după lumina care
s-a arătat la Betleem, Răsăritul răsăriturilor, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat.
22
Toată lumea îşi îndreaptă lucrarea pământească după socotirea pe care ai

făcut-o pentru lume, iar Biserica dreptmăritoare îşi orânduieşte timpul mântuirii tot
după înţeleapta ta rânduială, pe care ai statornicit-o, părinte preacuvioase.
Slavă...
Darul primit de la Dumnezeu l-ai vestit tuturor până la marginile lumii,

făcând lămurite lucrările şi dumnezeieştile taine ale mântuirii lăsate nouă de
Hristos şi propovăduite de Sfinţii Apostoli.
Ceea ce ai născut cu trup pe Mântuitorul şi Răscumpărătorul, Dumnezeul

tuturor şi Domnul, Cel ce a petrecut împreună cu noi, izbăveşte, Preacurată, din
nevoi pe cei ce te cheamă, Stăpână.
Catavasie
În pântecele chitului, Iona palmele întinzându-şi în chipul crucii,

mântuitoarea patimă mai înainte a închipuit-o lămurit. De unde a treia zi ieşind, a
însemnat învierea cea mai presus de lume, a lui Hristos Dumnezeu, Cel ce s-a
răstignit cu trupul şi cu învierea cea de a treia zi lumea a luminat.
Condacul Cuviosului, glasul al 3-lea
Podobie: Să se veselească cele cerești...
Din Dobrogea strămoşească ai mers către Apus, ca un apostol pe Hristos

propovăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcându-te, Sfinte Cuvioase Dionisie.
Lumina învăţăturilor tale, părinte înţelepte, preaslăveşte Dumnezeirea cea întreit
strălucitoare; pentru aceasta cu dragoste cinstim sfântă pomenirea ta.
Icos
Pe cel ce a orânduit curgerea anilor după venirea pe pământ a Cuvântului

întrupat, îndreptându-şi viaţa după poruncile Evangheliei lui Hristos şi vieţuind ca
un înger printre oameni, să-l lăudăm zicând: Bucură-te, râul înţelepciunii revărsat
peste toată creştinătatea; Bucură-te, stea luminoasă ale cărei raze luminează de la
Răsărit până la Apus; Bucură-te, mare apărător al dreptei credinţe şi risipitorul
ereziilor; Bucură-te, cel ce te îndulceşti din bunătăţile cele veşnice ale Împărăţiei
lui Dumnezeu; Bucură-te, Cuvioase Părinte Dionisie, rugător pentru sufletele
noastre.
23
SINAXAR
Întru această lună, în ziua întâi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru

Dionisie Exiguul, care se tâlcuieşte Dionisie cel Mic sau cel Smerit.
Acest Sfânt Dionisie Exiguul s-a născut în Scythia Minor, Dobrogea de azi,
din părinţi binecredincioşi în jurul anului 460. De tânăr a ales a primi învăţătura
cea duhovnicească în şcolile și mănăstirile din Dobrogea, având ca îndrumători pe
„înţelepţii călugări sciţi” şi pe vestitul episcop Petru, care păstorea turma
cuvântătoare a lui Hristos în cetatea Tomisului, Constanţa de astăzi. Pentru a
cunoaşte mai bine nevoinţele şi învăţăturile monahale, el a mers în Orient, unde nu
a rămas multă vreme, din cauza răspândirii ereziei monofizite. După ce a vieţuit
pentru un timp în cetatea împărătească a Constantinopolei, pe la anul 496, a fost
chemat la Roma de către Papa Ghelasie, care căuta traducători din limba greacă în
limba latină. Aici şi-a petrecut o mare parte a vieţii nevoindu-se cu sârguinţă la
traducerea în limba latină a numeroase lucrări ale Sfinţilor Părinţi, a canoanelor
primelor patru sinoade ecumenice şi a canoanelor sinoadelor locale - fiind socotit
părintele dreptului bisericesc. El a alcătuit vieţile unor mari Sfinţi ai Bisericii
creştine, precum şi alte lucrări care arătau frumuseţea şi lumina Evangheliei lui
Hristos. Traducerile sale nu s-au mărginit la tâlcuirea textului dintr-o limbă în alta,
ci ele au fost deseori însoţite de prefeţe lămuritoare, note şi comentarii sau tâlcuiri.
Întrucât avea bune cunoştinţe de astronomie, el a propus ca numărarea anilor să se
facă de la Naşterea Mântuitorului Hristos, nu de la întemeierea Romei sau de la
împăratul prigonitor Diocleţian, cum se făcea de obicei până la el. Astfel, Sfântul
Cuvios Dionisie Exiguul poate fi socotit părintele erei creştine.
Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul a predat Dialectica la Academia din

Vivarium (Calabria) unde l-a cunoscut foarte bine pe Casiodor, primul-ministru al
regelui Teodoric cel Mare, care l-a descris în chip luminos arătând înţelepciunea şi
viaţa sa sfântă.
Închinându-şi viaţa propovăduirii în cuvânt şi faptă a Evangheliei lui

Hristos, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul s-a mutat la Domnul într-o mănăstire din
localitatea Vivarium din Italia, în anul 545.
Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.

Amin.
Cântarea a 7-a
Irmosul:
Tinerii în dreaptă credință fiind crescuți, păgâneasca poruncă nebăgându-o în

seamă, de groaza focului nu s-au spăimântat, ci în mijlocul văpăii au cântat:
Dumnezeul părinților noștri, bine ești cuvântat.
24
Începând anul, pârgă de cântări să aducem lui Hristos, Cel ce împărățeşte

fără de sfârşit, noi cei binecredincioşi cu bună credinţă să cântăm: Dumnezeul
părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Cel ce eşti mai înaintea veacurilor şi în veci Domn, pe cei ce-Ţi cântă,
Hristoase, Izvorul bunătăţilor umple-i cu darurile Tale cele bune anul acesta,
Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce eşti binecuvântat.
A Născătoarei
Ca nişte robi Ţie, Stăpânului, spre rugăciune pe Preacurata Maica Ta

aducem, Hristoase, ca să mântuieşti de toată primejdia, pe poporul Tău, Bunule, pe
cei ce-Ţi cântă; Dumnezeul părinţilor noştri, bine ești cuvântat.
Irmos: Cel ce ai mântuit în foc...
Cât este de nebiruită înţelepciunea ta, Amun, de Dumnezeu purtătorule; că

începător fiind cetei fecioarelor, de chinuri nu te-ai temut, ci împreună cu dânsele
te-ai săvârşit, ca un diacon și tăinuitor al dumnezeieștii măriri.
Ca un povățuitor înţelept, cu cuvinte de vitejie, ai îndemnat pe mucenițe să

rabde durerile trupești pentru Mirele Hristos şi să strige: Dumnezeul părinților
noştri, bine ești cuvântat.
Să nu ne lenevim, iată s-a gătit locul muceniciei, fecioarelor! Să stăm

bărbăteşte, Hristos cununi ne întinde. Trupul nostru să nu cruţăm, strigat-au
femeile cele viteze în locul cel de luptă.
A Născătoarei
Binecuvâtat este Rodul pântecelui tău; pe Care-L binecuvintează puterile

cerești, adunările omenești, ca pe Cel Ce ne-a mântuit din blestemul cel de demult,
ceea ce ești binecuvâtată.
Irmos: Tinerii cei binecredincioși...
Lui Dionisie, monahul dobrogean, mormântul nu i-a acoperit învățăturile și

rânduielile, pe care le-a statornicit pentru lume; căci s-a arătat gură binegrăitoare a
teologiei și îndreptar al creștinătății, pentru care fapte Biserica face pomenirea lui
în veci.
25
Cuvioase Părinte, înțelepțește te-ai ferit de toate smintelile lumii și ți-ai păzit
trupul și sufletul neîntinat de patimi până la sfârșit. De aceea, acum petreci în
lumina cea negrăită a Împărăției celei de sus.
Slavă...
Pe Treimea cea nedespărțită și Unimea neamestecată ai propovăduit, Sfinte

Dionisie, înaintea păgânilor și ereticilor. Pentru aceasta sălășluiești acum întru
lumina veșnică și te veselești împreună cu îngerii, care preaslăvesc pe Dumnezeu.
Și acum... a Născătoarei
Necuprinsă de cugetele omenești este taina nașterii celei de negrăit și

înfricoșătoare, Maică a lui Dumnezeu; căci tu, Fecioară, născând pe Făcătorul
tuturor, ai rămas de-a pururea Fecioară.
Catavasie
Nebuna poruncă a tiranului celui păgân pe popoare le-a tulburat, suflând cu

îngrozire și cu hulă urâtă lui Dumnezeu; însă pe cei trei tineri nu i-a înfricoșat
mânia cea de fiară, nici focul cel mistuitor; ci cu duh de rouă aducător ce împotrivă
răsuna, împreună cu focul fiind cântau: Prealăudate Dumnezeul părinților și al
nostru, bine ești cuvântat.
Cântarea a 8-a
Irmosul: Pe Cel ce a izbăvit pe tinerii cei binecredincioși și cuptorul cel cu

văpaia cea arzătoare, în răcorire l-a schimbat, pe Hristos Dumnezeu lăudați-L și
preaînălțați-L întru toți vecii.
Ca unui începător al mântuirii, Hristoase, începătură de an aduce Ție cinstita

Biserică, cântând: Lăudați și preaînălțați pe Hristos în veci.
Pe Ziditorul, Cel ce din neființă toate le-a zidit cu înțelepciune negrăită și

poartă curgerea vremurilor după voia Sa, lăudați-L și-L preaînălțați întru toți vecii.
Lui Dumnezeu, Celui ce toate le chivernisește și vremurile le preface spre

trebuința oamenilor cea de mule feluri, să-I cântăm: Lăudați-L și preaînălțați-L
întru toți vecii.
A Născătoarei
Pe tine, Maica lui Dumnezeu, Fecioară Preacurată, în curgerea anilor și a

vremurilor, toți pământenii cu cuviință te lăudăm, ca pe Născătoarea de Dumnezeu
și izbăvitoarea tuturor.
26
Alt Canon, al mucenițelor
Irmos: Pe tinerii cei binecredincioși...
Dezbrăcându-vă cu adevărat de omul cel stricat prin păcat, v-ați îmbrăcat cu

haine luminoase din sângiurile mucenicești și cu osârdie cântați: Pe Domnul
lăudați-L lucrurile și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cu dumnezeieștile străluciri ale Soarelui celui înțelegător, mucenițelor, fiind

strălucite, noaptea necredinței ați trecut, cântând întru unimea sufletului: Pe
Domnul lăudați-L lucrurile și-L preaînălțați întru toți vecii.
Ca niște mielușele fără de răutate, ca niște dumnezeiești porumbițe, ca niște

jertfe de bunăvoie și fără de prihană, v-ați adus lui Hristos Ziditorului, cu un glas
cântând: Pe Domnul lăudați-L lucrurile și-L preaînălțați întru toți vecii.
Cu porunca tiranilor celor fără de lege, mădularele fiindu-vă zdrobite, cu

toiege fiind fără de milă bătute, de sabie tăiate, nedreaptă moarte ați suferit. Pentru
aceasta, cu bucurie ați moștenit nemuritoare și bogate daruri.
A Născătoarei
În urma ta au alergat, mucenițele femei, preacurată dumnezeiască Mireasă,

simțind mirosul mirului cel cu dulce mireasmă a Unuia Născut Fiului tău, Cel ce a
strălucit din Pântecele tău, Fecioară, ceea ce nu știi de nuntă; și împreună cu tine
acum împărățesc, lăudând pe Hristos în veci.
Irmos: În muntele cel Sfânt
Ca un fulger ce luminează tot pământul s-a arătat învățătura ta, cinstite

părinte. Pentru aceasta, bucurându-te, ai strigat: binecuvântați toată făptura pe
Domnul și-L preaînălțați întru toți vecii.
De slava îngerească te-ai învrednicit, că ai strălucit lumii ca un înger;

preaînțelepte, curățindu-ți cu grijă sufletul, trupul și mintea, sădind în inima ta
smerita cugetare și cântând: binecuvântați toată făptura pe Domnul și-L preaînălțați
întru toți vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul
Frumusețea Slavei Tale celei neapropiate, Unime ce ești în trei luminători,

Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, ai descoperit-o, pe cât se putea, alesului tău Dionisie cel
Smerit, cel ce Te-a propovăduit întocmai.
27
Și acum...a Născătoarei
Cel slăvit cu cântări îngerești, Cuvântul cel veșnic pentru noi a strălucit,
alegându-te Maică, frumusețea lui Iacov, cea binecuvântată. Pentru aceasta,
lăudând-te cântăm: bine să cuvinteze toată făptura pe Domnul și să-L preaînalțe
întru toți vecii.
Catavasie
Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și

preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.
Binecuvântați tineri, cei întocmai cu numărul Treimii, pe Făcătorul

Dumnezeu Părintele; și lăudați pe Cuvântul, Cel ce S-a pogorât și focul în rouă l-a
prefăcut; și preaînălțați pe Duhul cel Preasfânt, Care dă viață întru toți vecii.
Cântarea a 9-a
Irmos: Chipul nașterii tale celei curate l-a arătat rugul cel ce ardea nears, și
acum, te rugăm, să stingi cuptorul ispitelor cel sălbăticit asupra noastră, ca
neîncetat să te mărim, Născătoare de Dumnezeu.
Cuvântul lui Dumnezeu și puterea, înțelepciunea cea adevărată și ipostatică,

Care împreună ții și chivernisești toate cu înțelepciune și această vreme de acum o
tocmește robilor tăi în așezare lină.
Toate lucrările Tale, Doamne, cerurile, pământul și lumina, marea, apele și

toate izvoarele, soarele și luna, întunericul și stelele, focul și oamenii și oamenii și
dobitoacele, împreună cu îngerii te laudă.
Unule, Cel ce ești mai înainte de veci, ca un Făcător al veacurilor și Care

împărățești, o Dumnezeire în trei Ipostasuri, neamestecată, pentru rugăciunile
Preacuratei și pururea Fecioarei Maria, anul acesta roditor arată-l moștenirii Tale.
A Născătoarei
Mântuitorule a toate și Atotțiitorule, Ziditorule al făpturii și Îndreptătorule,

pentru rugăciunile celei ce Te-a născut fără sămânță, pace lumii Tale dăruiește,
păzind Biserica totdeauna neclintită.
28
Alt Canon, al mucenițelor
Irmos: Eva cu adevărat...
Ca dintr-un izvor se revarsă curgeri de tămăduiri, prea-fericite, celor ce au

trebuință și potolesc vătămarea bolilor, gonesc arșița patimilor, inimile iubitorilor
de Dumnezeu le adapă spre bună rodirea dumnezeieștilor fapte.
Dumnezeiescul diacon Amun și Chelsina și cu dânșii patruzeci de mucenițe,

de Dumnezeu înțelepțite, pătimind după lege, s-au încununat; și acum cu îngerii
dănțuiesc, pe care, după datorie îi fericim.
Înălțatu-v-ați dumnezeiești mirese, putere asupra vrăjmașilor luând, și

îngerilor v-ați asemănat; cu pomul vieții neoprit îndulcindu-vă în rai, din izvorul
tuturor bunătăților acum vă îndestulați, rugându-vă pentru lume.
A Născătoarei
Locaș Înțelepciunii celei mai presus de minte te-ai arătat, Fecioară fără
prihană, scaun însuflețit și ușă. Pentru aceasta, ca pe o Împărăteasă, fecioarele
te-au iubit, Fecioară, Maica lui Dumnezeu, în urma ta ducându-se.
Irmosul: Pe cel ce s-a arătat în munte...
Viață neprihănită ai petrecut pe pământ, viață îngerească petreci în ceruri și

te rogi lui Dumnezeu, Sfinte Dionisie, ca să se lumineze cugetele noastre și să
putem urma calea pocăinței asemenea ție.
Cel ce ești luminat cu razele luminii celei întreit strălucitoare, care ies dintr-o
singură Ființă a Dumnezeirii, îndrumătorule al lumii, Sfinte Dionisie, pe cei ce cu
credință te laudă, de rătăciri și de primejdii izbăvește-i.
Slavă...,
Să preaslăvim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea de o Ființă și

nedespărțită, așa cum ne-a învățat cel între Sfinți, părintele nostru Dionisie, ca să
ne mântuim.
Cu Maica lui Dumnezeu stând în ceruri, Cuvioase Dionisie, înaintea Sfintei

Treimi celei neapropiate, cere acum: pace lumii, biruință credincioșilor creștini și
mântuire să dăruiască celor ce te laudă, de Dumnezeu cuvântătorule.
29
Catavasie
Rai de taină ești, Născătoare de Dumnezeu, care ai odrăslit nelucrat pe

Hristos, prin Care lemnul Crucii cel de viață purtător, pe pământ a fost sădit.
Pentru aceasta, acum înălțat fiind, închinându-ne lui, pe tine te mărim.
Luminânda Indictionului
Podobie: Cu ucenicii să ne suim...
Dumnezeu al dumnezeilor și Doamne, Firea cea în trei Ipostasuri, Cel ce ești

neapropiat, pururea veșnic, nezidit, Făcătorule al tuturor, Atotputernice, la Tine
cădem toți și pe Tine Te rugăm ca un bun, acest an de acum, binecuvântându-l,
păzește în pace pe cei binecrdincioși și pe tot poporul Tău, Îndurate.
Slavă..., a Cuviosului Dionisie
Lumina din Lumina lui Hristos luând, Sfinte Cuvioase Dionisie, ai luminat
tot pământul și, petrecându-ți viața întru curăție, strălucești acum în lumina cea
negrăită a cerului, îmbrăcat fiind de Hristos în haină de lumină.
Şi acum..., a Născătoarei
Cel ce ești Ziditor și Ocârmuitor a toată făptura, Care vremurile și anii ai

întocmit cu a Ta putere, cursul anului cu binecuvântare de bunătate încununează-l,
Îndurate, și în pace întreg și fără de bântuială păzește pe poporul Tău, pentru
rugăciunile celei ce Te-a născut și ale dumnezeieștilor îngeri.
La Laude stihirile pe 4, glasul al 4-lea,
Podobie: Ca pe un viteaz...
Cu podoaba smereniei fiind îmbrăcat şi de dragostea Iui Hristos aprins,

Cuvioase Dionisie, te-ai înălţat ca un luceafăr în zorii monahismului dobrogean şi
ai strălucit în toate laturile creştinătăţii ca un apostol.
Veniţi, popoare, să lăudăm pe cel ce a îndreptat curgerea timpului după

Naşterea lui Hristos şi a purtat lumina Evangheliei în toate părţile creştinătăţii,
arătându-ne, prin viaţa sa, cum să urmăm Celui ce a mântuit lumea din robia
păcatului şi a morţii.
30
Fiindcă Hristos S-a întrupat „la plinirea vremii”, tu, Părinte Sfinte, ne-ai
arătat cum să umplem timpul vieţuirii pământeşti după poruncile Cuvântului vieţii,
căci ţie s-a descoperit taina curgerii timpului de la Naşterea lui Hristos.
Păstrând chipul lui Dumnezeu neschimbat, Sfinte Dionisie, te-ai nevoit cu

osârdie, biruind patimile cele pierzătoare şi te-ai ridicat la asemănarea cu
Dumnezeu. Pentru aceasta, Părinte, împreună te veseleşti cu cetele celor cuvioşi.
Slavă..., glasul al 8-lea
Cuvioase Părinte Dionisie, cel ce ţi-ai curăţit sufletul, vieţuind asemenea

îngerilor, învăţătorul înfrânării şi cumpăna desăvârşită a smeritei cugetări, L-ai
arătat oamenilor pe Hristos ca începător al vremurilor noastre. Pentru aceasta te
rugăm să mijloceşti Ia Hristos Dumnezeu, să dăruiască sufletelor noastre, pace şi
mare milă.
Şi acum..., a Indictionului, glasul al 8-lea
A lui Ghermanos
Cel ce cu negrăita înţelepciune ai tocmit toate, Cuvinte al lui Dumnezeu,

Hristoase Dumnezeule, Care vremi şi ani mai înainte ai pus nouă, lucrurile
mâinilor Tale le binecuvintează şi pe cei binecredincioşi, cu puterea Ta veseleşte-i,
dându-le putere asupra vrăjmaşilor, ca un bun şi de oameni iubitor.
Doxologia mare, iar după Sfinte Dumnezeule...
Troparul Indictionului
Slavă..., al Cuviosului Dionisie
Și acum..., Bucură-te ceea ce ești plină de har...
Ecteniile, Optusul și Ceasul întâi
La Sfânta Liturghie
La Fericirile se pun: din Canonul Indictionului de la Cântarea a 3-a, pe 4 și din

Cântarea a 6-a, Canonul Cuviosului pe 4.
Troparele după rânduială.
Apostolul, din epistola către Galateni

(V, 22 – VI, 2)
31
Fraților, roada duhului este pacea..
Evanghelia Cuviosului, de la Matei

(XI, 27-30)
Zis-a Domnul ucenicilor Săi: Toate-Mi sunt date de către Tatăl Meu....
Chinonicul
Întru pomenire veșnică va fi dreptul, de auzul de rău nu se va teme.
32

Slujba SF Cuv Dionisie Exiguul 1 Septdocx PDF Free

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slujba SF Cuv Dionisie Exiguul 1 Septdocx PDF Free

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SLUJBA

La „Doamne, strigat-am...”, stihirile pe 4, glasul al 4-lea:

Cu podoaba smereniei fiind îmbrăcat şi de dragostea lui Hristos aprins,

Veniţi, popoare, să lăudăm pe cel ce a îndreptat curgerea timpului după

Păstrând chipul lui Dumnezeu neschimbat, Sfinte Dionisie, te-ai nevoit cu

Slavă..., glasul al 8-lea:

Cuvioase Părinte Dionisie, cel ce ți-ai curățit sufletul, viețuind asemenea

Stăpână, primește rugăciunile nevrednicilor robilor tăi și ne izbăvește din

Stihirile, glasul al 2-lea:

Arătatu-te-ai, Cuvioase Dionisie, ca o stea luminoasă pe cer, ale cărei raze

Ridicatu-te-ai la înălțimea cerului prin smerenie și curăție, iar Hristos te-a

Bucurie a monahilor daco-romani și podoabă a Bisericii lui Hristos, te-ai

Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:

Cetele cele de sus, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, te laudă cu cei de jos,

Troparul Sfântului, glasul întâi:

Ca o rază strălucitoare care luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte

Troparul Indictionului, glasul al 2-lea:

După obișnuitul psalm, se cântă: Fericit bărbatul..., starea întâi.

La Doamne, strigat-am..., glasul întâi, stihirile pe zece:

Stihirile Indictionului, glasul întâi:

Podobie: Ceea ce ești bucuria...,

Ne-ai dăruit rugăciunea învățăturii celei dumezeiești, de Însuși Hristos

Precum oasele evreilor au rămas oarecând în pustie, fiind osândiți după

Stihirile Cuviosului Simeon Stâlpnicul, glasul al 5-lea

Podobie: Cuvioase Părinte...,

Cuvioase Părinte, patimile trupului le-ai biruit cu lacrimile și curățindu-ți

Cuvioase Părinte, de ar avea grai stâlpul, nu ar înceta a vesti durerile,

Cuvioase Părinte, cu puterea dumnezeiescului Duh, având râvna Stăpânului

năvălirile patimilor; Acela ca o oaie, iar tu ca o jertfă; Acela pe cruce, iar tu pe

Stihirile Cuviosului Dionisie, glasul al 2-lea, însuși glasul:

Să cântăm toți imne de laudă lui Hristos Dumnezeu, Celui ce chivernisește

Sfinte Cuvioase Dionisie, ție s-a încredințat de Dumnezeu să socotești cu

Pe fiul smereniei și cunoscătorul predaniilor apostolești, pe Cuviosul

Luminat de Duhul Sfânt cu darul științei făpturilor și al sfintei teologii,

Slavă..., glasul al 6-lea:

Cuvioase Părinte, stâlpul neclintit al Ortodoxiei, chivotul plin de darurile

Şi acum.., a Indictionului, același glas:

VOHOD: Lumină lină..., apoi

Din Proorocia lui Isaia, citire:

Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc

Din cartea Levitic, citire:

(XXVI, 3-12; 14-17; 19-20, 22, 33)

aceste porunci ale Mele, de veţi dispreţui aşezămintele Mele şi de se va scârbi

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:

Idiomela Cuviosului, glasul al 2-lea:

Cel ce a biruit rătăcirea lui Nestorie şi a făcut cunoscute Apusului canoanele

Slavă..., glasul al 8-lea:

Mulţimile călugărilor te cinstesc, Dionisie, părintele nostru, că prin tine pe

vrăjmaş l-ai biruit; cel ce eşti cu îngerii împreună-vorbitor, cu drepţii şi cu cuvioşii

Şi acum..., a Indictionului, glasul întâi:

Ne-ai învăţat rugăciunea învăţăturii celei dumnezeieşti, de Însuşi Hristos

Stihurile, glasul întâi, ale lui Ioan Monahul

Sosit-a intrarea anului, care ne cheamă să cinstim pe cei ce o luminează: pe

Stih: Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion şi Ţie se va da rugăciune în

Stih: Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale. Sfântă este Biserica Ta,

A lui Ciprian, glasul al 2-lea:

Stih: Binecuvânta-vei cununa anului bunătăţii Tale. (Ps. 64, 12)

Slavă..., Cuviosului Dionisie, glasul al 5-lea:

Cuvioase Părinte Dionisie, ascultând glasul Evangheliei Domnului, ai părăsit

Și acum.., a Indictionului, glasul al 5-lea:

A lui Ioan Monahul:

Acum slobozeşte.... Sfinte Dumnezeule...,

Troparul Indictionului, glasul al 2-lea: