Povestea lui Mos Craciun

Cine nu s-a intrebat măcar o dată de unde vine şi cine este

Moş Crăciun? Îl aşteptăm în fiecare an cu emoţie. Ştim că
sacul lui este totdeauna plin . Copii mai mari sau mai mici,
adulţi, bătrâni, toţi îl iubim pe Moş Crăciun, pentru că
niciodată nu ne-a dezamăgit. Din vremuri vechi, străbate la
noi povestea bunului moş.

Se spune că după un drum lung şi obositor Sf. Fecioară

împreună cu Sf. Iosif au ajuns la Betleem, un orăşel situat
mai jos de Ierusalim.
Simţind că i-a venit vremea să nască, Sf. Maria la rugat pe
Sf. Iosif să găsească un sălaş unde să se adăpostească.

Au bătut din poartă în poartă, dar nimeni nu i-a primit.

Ajunşi la casa lui Moş Ajun acesta i-a îndreptat la fratele său
Moş Crăciun, deoarece el era sărac şi nu avea loc nici pentru
copiii lui.

Pe la miezul nopţii au ajuns la Moş Crăciun, om bogat care

avea case mari, grajduri pline cu vite şi o mulţime de oi. Cu
toate acestea Moş Crăciun nu le-a dat adăpost în casă, i-a
trimis în staulul vitelor.
Ziurel de ziuă Sf. Fecioară în ieslea cea săracă a născut pe
Domnul Sfânt.
După ce Iisus a venit pe lume, grajdul s-a umplut de o
lumină lucitoare ca lumina soarelui. În iesle s-au aprins zeci
de făclii, iar paiele scânteiau ca nişte luminiţe.

Dimineaţă Moş Crăciun s-a dus să dea mâncare vitelor. A

rămas mirat văzând grajdul înconjurat de o lumină
neobişnuită, iar în iesle un prunc la care păstorii
îngenuncheaţi se rugau. Îngerii din cer cântau din trâmbiţe
cu flori de măr în mână.
Moş Crăciun şi-a adus aminte de cele spuse de proroci:
“Dumnezeu va trimite pe pământ pe fiul său să mântuiască
lumea. El se va naşte din Fecioară”.
A îngenuncheat alături de păstori şi cu lacrimi în ochi a
cerut iertare lui Dumnezeu pentru fapta sa.

Pentru a-şi îndrepta greşeala, Moş Crăciun a hotărât să

împartă averea copiilor. De atunci, în fiecare an, cu traista
plină urcă în sannie trasă de cai albi şi colindă pământul în
lung şi-n lat pentru a împărţi daruri copiilor.
După ce a murit, Moşul cel bun, a ajuns sus în ceruri de
unde priveşte pe pământ să vadă ce fac copiii.

Un înger scrie într-o carte mare tot ce îi dictează moşul

despre fiecare copil în parte: dacă s-a rugat, a ascultat
părinţii, a învăţat la şcoală, într-un cuvânt faptele bune dar
şi cele rele.

În noaptea de Crăciun coboară pe o rază de lună cu tolba

plină de daruri până la pământ. Se urcă într-o sănioară care-
l poartă pe la casele copiilor.
Pe Moşul cel adevărat de mult nu la văzut nimeni: deoarece
Dumnezeu i-a dat harul de a se face nevăzut. El poate intra
în casă pe fereastră, prin coşul de fum, pe gaura cheii sau
chiar pe uşă. Lasă bradul încărcat cu beteală, beculeţe,
daruri, sună din clopoţel, şi iese tiptil fără să fie văzut.

Când aud clinchete de clopoţel, copiii ştiu că Moş Crăciun a

sosit cu daruri multe.
În amintirea acestui Moş bun, ziua în care se sărbătoreşte
Naşterea Domnului se numeşte Crăciun.

Ziua premergătoare Crăciunului se numeşte Ajun deoarece

Moş Ajun a călăuzit pe Sf. Fecioară şi pe Sf. Iosif spre casa
lui Moş Crăciun.
Ajutoarele lui Mos Crăciun

Cred că toţi ne-am întrebat măcar o dată de unde ia Moşul

atâtea jucării, cine îl ajută în îndeplinirea unor sarcini atât
de importante, care ar da mare bătaie de cap oricui ar fi în
locul lui Moş Crăciun.Aşa cum aţi bănuit, el nu face totul
singur, în afară de reni îl ajută şi spiriduşii. Spiriduşii trăiesc
în Laponia şi lucrează zi de zi, timp de un an, confecţionând
jucării. Şi ca treaba să meargă bine, fiecare spiriduş are
sarcina lui, bine stabilită.
Sarcina cu cea mai mare răspundere se pare că o are
Alabaster Snowball. El supraveghează copiii zi de zi şi oră de
oră şi îşi notează într-o carte uriaşă faptele bune şi rele pe
care le fac aceştia. Apoi face totalul şi în funcţie de rezultatul
obţinut stabileşte dacă acel copil va primi jucăria dorită. Este
o sarcină foarte grea pentru că uneori trebuie să ia decizii
care nu sunt pe placul copiilor, iar aceştia nu înţeleg de ce
nu au primit ce şi-au dorit.

Bushy Evergreen – este foarte respectat de ceilalţi spiriduşi.

Este un mecanic şi un inventatot înnăscut. El a construit
fabrica în care se fac jucăriile. Cunoaşte toate maşinăriile din
fabrică şi le repară imediat ce se strică. nu are o clipă de
răgaz. El ştie că jucăriile trebuie să ajungă la timp sub
Pomul de Crăciun.

Sugarplum Mary – este cofetar de meserie şi ajutorul de

nădejde al Crăciuniţei, împreună cu aceasta face cei mai
buni biscuiţi şi cele mai bune prăjiturele.

Shinny Upatree – este un vechi prieten al lui Moş Crăciun.

Cei doi au înfiinţat Tara lui Moş Crăciun, loc în care
spiriduşii şi moşul îşi desfăşoară activitatea.
Pepper Minstix – acest spiriduş păzeşte cu străşnicie
ţinuturile lui Moş Crăciun, nimeni nu intră şi nu iese de aici
fără ştirea lui. Dar cel mai bine sunt păzite secretele…

Wunorse Openslae – are grijă de reni. Cât ar fi iarna de grea

şi zăpada de mare, renii au hrană din belşug, locul unde se
odihnesc este curat. Niciun ren nu s-a plâns niciodată că i-ar
lipsi ceva. Drumul pe care îl parcurg în fiecare an este greu
şi lung şi de aceea renii trebuie să fie bine antrenaţi. Sania
străluceşte de curăţenie şi alunecă foarte uşor, fiind
verificată ăn fiecare zi de Wunorse Openslae.

Bucuria cadourilor de Crăciun nu ar fi posibilă fără munca

celor şase ajutoare ale lui Moş Crăciun. Ele îşi fac în fiecare
an datoria, nu îmbătrânesc iciodată şi ne aduc bucurie în
seara de Crăciun.
Ghicitori despre iarnă și Moș Crăciun

A venit iarna, momentul potrivit pentru o joacă la căldură.

Iată câteva ghicitori, de sezon, pentru copii, despre iarnă,
Moș Crăciun și alte bucurii ale acestui anotimp magic.

1.Are renii zburători

Spiriduși ca ajutoare
Cine-i moșul ăsta oare?

2.Cine pune peste noapte

Un pod zdravăn peste ape?

3. Când coboară de la munte,

Capătă veșmânt de gală,
Cu o mândra stea în frunte
Ș i podoabe de beteală.

4. Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară.

5. In iarna grea, pe ger cumplit,

Pe drum o sanie-a venit,
De reni e trasă orișicum,
E sania lui …?

6. Sunt albă și pufoasă,

Mă aștern pe străzi, pe case,
Bulgări moi eu fac din ea
Ș i un mare om de nea.
7. Mic, ușor, purtat de vânt,
Cade, cade la pământ,
Ț ine cald ca un veșmânt.

8. A venit baba din munți,

Peste râuri făcând punți
Ș i a prins spunând povești,
Flori de gheață la ferești.

9. Albă ca şi creta,
Moale ca lâna,
Uşoară ca pana,
Dispare ca spuma.

10. Din argint, cernut din cer,

Ţese iarna lăicer,
Şi-l întinde, alb şi mare,
Să-ţi ia ochii până-n zare.

11. Stă în curte, lângă pom.

Îi zici om, dar nu e om;
Şi când soarele-ncălzeşte,
Nu-l mai vezi, că se topeşte.

12. Tot cu vârfu-n jos

Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos!
Gerul îl ocroteşte!

13. E un moş,
Cu nasul roş’.
Iarna lasă jucării
La cei mai cuminţi copii.