Fortificatiile daco-getice abia daca sunt pomenite in izvoarele literare si trebuie spus ca si

aceste rare si saracacioase mentionari se refera, fie la vremuri anterioare lui Burebista, fie
la cele ce i-au urmat. Un oras intarit al getilor, pe malul drept al Dunarii, este pomenit de
Arrianus in legatura cu expeditia lui Alexandru Macedon din anul 335 i.e.n. "Getii
inspaimantati mai intai ei fugira spre un oras care se afla la o departare de o parasanga de
Istru. Cand vazura ca, lasand in frunte pe calareti, Alexandru duce in graba falanga de-a
lungul fluviului, pentru ca nu cumva pedestrasii sa fie incercuiti de getii care stateau la
panda, getii parasira orasul, care nu era bine intarit". Arrianus ne istoriseste in continuare
fuga getilor si daramarea orasului pana la temelii. Povestind acelasi eveniment, Strabon
este cu mult mai laconic, neuitand insa nici el sa aminteasca cucerirea de catre regele
macedoniei a cetatii getice. O alta cetate, de data aceasta ii stim si numele: Helis, ne este
amintita, dupa patru decenii, de catre Diodor din Sicilia, autor ce ne relateaza conflictul
ivit intre Lisimah si regele get Dromichaites. Ambele cetati amintite mai inainte sunt, fara
indoiala, la nordul Dunarii fara ca locul lor sa fi fost stabilit cu certitudine. Acestea au fost
mentionariile literare cu privire la cetatile daco-getice inainte de Burebista. Ele vor reapare
in literatura istorica antica abia dupa moartea marelui rege si, in special, in legatura cu
razboaiele de cucerire purtate de imparatul Traian.

Capalna
Localizare: comuna Sasciori, judetul Alba.
La 18 km de orasul Sebes, pe un mamelon, numit “Dealul Gargalau”, ori “Dealul Cetatii”, cu o
buna pozitie strategica, situata la 610 m altitudine si dominand valea Sebesului, a fost
descoperita o cetate dacica cu ziduri de piatra, in opus quadratum, care incing partea superioara a
dealului. In interiorul cetatii s-a descoperit un turn-locuinta patrulater. Platoul cetatii, alcatuit din
trei terase, de dimensiuni reduse, este de forma ovala, masurand 56X42 m. Accesul dinspre sud-
vest era barat cu ajutorul unui val de pamant, nu prea inalt, prevazut cu un sant interior. Cetatea
cu ziduri de piatra a fost foarte probabil inaltata de Burebista si va dura pana la cucerirea romana.
Ea a servit, dupa cate se pare, drept resedinta unui nobil dac si avea caracter vadit militar.
Cugir

Pe “Dealul Cetatii”, un promontoriu ce domina vatra actualului oras constituind un punct

strategic important de unde se poate vedea pana in valea Muresului, a existat o fortificatie dacica.
Ea n-a fost cercetata prin sapaturi sistematice. Totusi , pe baza fragmentelor ceramice gasite
intamplator, pe platoul superior al dealului, se pare ca fortificatia ar data din sec. 2 – 1 i.e.n.
Pentru aceeasi datare pledeaza si un mic trezaur de monede ascuns intr-un vas ce s-a descoperit
la poalele dealului Cetatii. Din tezaurul respectiv se mai pastreaza opt tetradrahme emise de
Macedonia Prima si o imitatie dacica dupa o moneda de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a
gasit pe platoul superior al cetatii.
Piatra Craivii
Localizare: comuna Cricau, judetul Alba.
La aproximativ 20 km spre nord de Alba Iulia, pe o uriasa stanca, cu o excelenta pozitie
strategica, s-a descoperit o asezare iportanta dacica cu o incinta fortificata cu ziduri de piatra
ecarisata ( oppus quadratum ), situata la 1083 m altitudine. Asezarea se desfasoara pe terase, in
cea mai mare parte a lor, amenajate artificial si sustinute de ziduri. Pe asemenea platforme s-au
construit turnuri de aparare. Tot aici au fost dezvelite sanctuare cu baze de piatra, de genul celor
de la Gradistea Muncelului. Multimea materialelor descoperite: ceramica, unelte de fier,
podoabe, ne atesta o vie activitate economica ce se desfasura pe acest loc. Incinta fortificata,
acropola, este de forma patrulatera, masurand 67X36 m (grosimea zidurilor este de 3 m) fiind
amplasat pe varful masivului stancos.
Inceputul asezarii dacice de la Piatra Craivii, cat si data durarii zidurilor de piatra nu pot fi
precizate cu destula cercitudine. Printre alte materiale ce pot fi datate cu oarecare exactitate, au
fost descoperite pana acum cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emisi
in anii 88 – 70 i.e.n. si una dacica de argint, batuta la sfarsitul secolului al 3-lea sau inceputul
celui urmator. Luand drept criteriu cea mai veche moneda s-a presupus existenta asezarii inca din
secolul al 3-lea i.e.n., corespunzand vremii de ridicare a dacilor sub regele Rubobostes. Aceste
epoci i-ar apartine doar asezarea, iar cetatea, fortificatia propriu-zisa, ar fi de data cu mult mai
recenta, construita fiind in vremea ultimului dintre regii daci, in timpul lui Decebal.
Dupa cum bine se stie, stabilirea cronologiei unei asezari antice, atunci cand izvoarele scrise
lipsesc, este foarte dificila si imbraca intotdeauna un caracter ipotetic fara a avea certitudini.
Faptul ca in unele zone ale asezarii de la Piatra Craivii pe anumite terase, stratul dacic de
depuneri atinge aproape 2 m grosime constituie, in afara oricarei indoieli, dovada clara a unei
locuiri intense si de lunga duarta. Ramane insa de precizat cat anume. Cele mai vechi materiale
gasite in aceasta asezare, publicate pana acum apartin secolului al 2-lea i.e.n. In aceasta vreme se
dateaza anumite forme ceramice lucrate cu mana, la care se adauga cateva podoabe de bronz.
Este vorba, foarte probabil, doar de a doua jumatate a secolului, dupa cum indica, printre altele,
si fragmentelul dintr-o imitatie dupa cupe deliene, cu ,motive in relief, la care se adauga si bratari
celtice de bronz cu nodozitati, databile si ele in acest rastimp. Cele mai multe dintre descoperiri
apartin fazei clasice din evolutia civilizatiei daco-getice, faza ce incepe doar in secolul 1 i.e.n.,
odata cu Burebista.
Pare limpede ca intreaga asezare, inca de la inceputul ei, a fost amplasata pe acest masiv stancos
si greu accesibil, tocmai din motive de aparare, din motive strategice. Ce ratiune ar fi avut altfel
eforturile uriase reclamate pentru fiecare amenajare de terasa, pentru construirea acelor
“balcoane”, cum le numesc autorii sapaturilor de la Piatra Craivii, pentru fiecare palma de teren
obtinuta in plus.
De vreme ce pe platoul superior nu se constata o alta fortificatie care sa poata fi datata anterior
incintei cu ziduri de piatra, ni se pare verosimil ca acestea sa fi fost durate odata cu inceputul
asezarii. Pe vremea lui Burebista asezarea cunoaste o deosebita prosperitate, dovedit cu
prisosinta de multitudinea materialelor descoperite, databile in acest rastimp. De aceea pare
firesc ca cel putin acum daca nu inainte, sa fi fost cladite si zidurile incintei fortificate. Indiferent
care dintre ipoteze este cea adevarata, de necondestat ramine caracterul de important centru
economic, religios si politic al asezarii de la Piatra Craivii.