Contextul global în prezent este marcat de numeroase provocări la adresa securității

internaționale (din toate punctele de vedere): criza Coronavirus, războiul din Ucraina, scăderea
prețurilor la energie urmată de creșterea lor bruscă, criza climatică, schimbările ordinii mondiale
(ridicarea la putere a Chinei, renașterea Rusiei, apariția unor noi puteri precum India), criza UE
(marcată de lipsa coordonării, cooperării și a solidarității), punerea la îndoială a unor organizații
internaționale, cum ar fi NATO și ONU.
Se face remarcată apariția unor noi amenințări hibride, legate de războiul asimetric:
elemente legate de domeniul cibernetic (război cibernetic, terorism cibernetic), extremismul,
proliferarea armelor. Amenințările hibride sunt acele amenințări care implică utilizarea atât a
unor mijloace sau metode convenționale, cât și neconvenționale pentru a atinge obiectivele
stabilite. Aceste mijloace urmăresc să influențeze factorii de decizie la un anumit nivel, fie el
local, regional, național sau chiar internațional. În mod normal, acest concept este destul de
ambiguu, deoarece amenințările nu pot fi delimitate foarte clar din unele perspective, neștiind
dacă este vorba despre război sau pace, despre utilizarea unor mijloace legale sau ilegale.
Așadar, conflictele viitorului vor fi mult mai diferite față de războaiele istorice pe care le avem
drept exemple astăzi, prezentând noi dimensiuni care duc la crearea războaielor asimetrice:
traficul de droguri, degradarea mediului înconjurător, terorismul, fluxul migratoriu incontrolabil,
promovarea și răspândirea dezinformării.
Pentru a exemplifica amenințările hibride, putem face referire la diplomația coercitivă în
cazul migrațiilor, care constă în amenințarea unui stat (sau a unui grup de state) de a-i fi afectat
fluxul de migrație, dacă nu se conformează unor anumite cerințe. Acest lucru s-a întâmplat și în
cazul uneia dintre cele mai mari crize actuale ale migrației, cea de la frontiera dintre Belarus cu
Uniunea Europeană, care a determinat creșterea numărului migranților în UE (originari din unele
părți din Africa și Asia sau din Kurdistanul irakian) dinspre Belarus. Au existat numeroși factori
ce au stat la baza acestei crize, precum deteriorarea relației dintre Uniunea Europeană și Belarus.
Practic, criza a început în vara anului 2021, când președintele Belarusului a amenințat că
va ,,inunda” UE cu traficanți de carne vie, de droguri și migranți armați, după ce fuseseră impuse
mai multe sacțiuni împotriva Belarusului în urma abuzurilor asupra drepturilor omului și a
alegerilor prezidențiale din țară, contestate de Occident.
Amenințările hibride pot fi exemplificate și prin atacurile cibernetice în care sunt
implicați unii actori statali sau internaționali, fie direct, fie indirect (prin susținerea unor
organizații sau grupuri care se ocupă cu așa ceva). Aceste atacuri pot avea ca scop obținerea de
informații confidențiale sau chiar încercarea de a impacta negativ bazele de date sau rețelele altui
actor. Rusia este cunoscută pentru faptul că recurge adesea la astfel de atacuri: de exemplu, mai
multe grupuri susținute de acest stat au spart baze de date ale guvernului american și unele rețele
din domeniul aviației, care au fost ulterior compromise în urma scurgerii informațiilor
confidențiale. Și Coreea de Nord recurge adesea la astfel de amenințări: multe surse afirmă că
prin atacurile cibernetice, Republica Populară Democrată Coreeană a reușit să fure criptomonede
în valoare de milioane de dolari pentru a-și finanța programul nuclear. De altfel, factorul nuclear
joacă un rol important și în diplomația coercitivă a statului, acesta recurgând adesea la atacuri
sau teste ale armelor nucleare, în încercarea de a influența alte țări în negocieri.
 Un alt exemplu relevant pentru amenințările hibride este reprezentat de răspândirea
informațiilor false, menite să dezinformeze, pentru a influența factorii de decizie, anumite
organizații sau chiar publicul larg, cu scopul obținerii unor avantaje sau al îndeplinirii unor
obiective (mai ales politice sau economice). Aceste informații sunt extrem de periculoase
deoarece se pot răspândi extrem de rapid în mediul online, mai ales prin intermediul rețelelor de
socializare, aspect ce le face foarte greu de demontat.

Întreaga lume este marcată de o stare de instabilitate, chiar de anarhie, bazată pe lipsa
unui conducător comun și de existența a numeroase crize la nivel global. Istoria ne arată că
stabilitatea internațională este extrem de importantă, deoarece lipsa acesteia duce la conflicte, la
războaie. De altfel, se remarcă și amenințarea Capcanei lui Thucydides în contextul relațiilor tot
mai tensionate dintre China și SUA.