Concluzie:

Pogonea Gheorghi:

Efectuînd această lucrare de laborator ne-am făcut cunoscuţi cu metode de

determinare a vitezei sunetului în aer cu ajutorul compunerii oscilaţiilor reciproc
perpendiculare. În rezultatul experienţei am obţinut că pentru frecvenţa 3000(Hz) avem
v=(7441,5)(m/s). În rezultatul acestei analize ajungem la concluzia că pentru a obţine
un rezultat mai optim trebuie să luăm datele mai atent şi mai precis, să facem
măsurările cît mai exact posibil, să facem mai multe măsurări şi să utilizăm aparate şi
dispozitive cu o precizie mai mare atît la măsurare cît şi la calcul.
Folosind proprietăţile de compunere a oscolaţiilor reciproc perpendiculare am
determinat viteza sunetului în aer.
Analizînd calculele şi erorile, am primit următoarele rezultate: T=(397,48 ± 3,258)
(m/s).
In urma experientilor si a calculelor am observat faptul ca daca diferenta de faza a
oscilatiilor reciproc perpendiculare care se compun variaza de la 0 pina la 2π , atunci
observam cum traiectoria de pe ecranul osciloscopului se modifica preluind altfe forme.
Datorita determinarii diferentei de faza a oscilatiilor electrice provenite de la microfon
si de la generatorul de ton putem afla si vedea forma traiectoriei.
Masurind indirect lungimea de unda λ se poate determina viteza sunetului in aer.