Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Fizica

Disciplina: Fizica

Raport
la lucrare de laborator Nr.22
TEMA: „ STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII REFLECTATE
DE LA O LAMĂ CU FEŢE PLAN-PARALELE „

A efectuat: st. gr. C-113: Meriacre Gheorghe

Pogonea Gheorghi

A verificat: Stratan Ion.

Chişinău 2012
Scopul lucrării: studiul fenomenului de interferenţă la reflexia luminii de la o lamă cu feţe
plan-paralele şi determinarea indicelui de refracţie al sticlei prin metoda interferenţei.

Aparate şi accesorii: laser,

lamă de sticlă cu feţe plan-
paralele, lentilă, ecran.

Schema instalaţiei: Schema

de principiu a montajului
experimental este arătată în Fig.
1: Lg – laser, E – ecran, L–
lentilă divergentă, P – lamă de
sticlă.

Fig. 1

Descrierea experimentului:
1. Se obţine pe ecranul E imaginea de interferenţă.
2. Se măsoară razele primelor 5-7 inele întunecoase, începând cu inelul de rază minimă (k
=1).
2
3. Se trasează graficul lui r k în funcţie de k.
4. Se măsoară distanţa l de la lama P până la ecranul E.
2
5. Se determină tangenta unghiului de înclinare (coeficientul unghiular) a dreptei rk =f(k)
faţă de axa absciselor.
b
n= tg ϕ
6. Folosind formula 4 λ0 l 2 , se calculează indicele de refracţie al plăcii de sticlă.
Lungimea de undă a radiaţiei laser este
λ0 =0. 63 μm .

Formula de calcul:
Fasciculul de lumină emis de laser, trecând prin lentila divergentă L se transformă într-un
fascicul divergent, incident pe suprafaţa lamei de sticlă P. Undele de lumină reflectate de
suprafeţele anterioară şi posterioară ale lamei interferează şi dau pe ecran o imagine de
interferenţă care reprezintă o serie de inele concentrice luminoase şi întunecate. În cazul dat
interferează raza refractată 1 incidentă pe lamă sub un unghi  şi raza 2 incidentă sub unghiul
α + dα , reflectată de suprafaţa anterioară a lamei. Aceste raze interferează datorită gradului
înalt de coerenţă al radiaţiei laser.
Imaginea de interferenţă se observă nu în focarul lentilei ci pe un ecran mai îndepărtat E
(deoarece razele 1 şi 2 se intersectează).
Să analizam cazul unii fascicul de lumină puţin divergent (unghiul de incidenţă  mic).
Pentru lumina reflectată condiţia de minim de interferenţă este dată de formula:
2 bn cos β m=mλ 0 , (1)
β λ
unde m este unghiul de refracţie, 0 - lungimea de undă a luminii, b-grosimea plăcii, n–indicele
de refracţie, m–ordinul minimului.
 Considerând că unghiul de refracţie
β m este mic obţinem:

2 bn 1− ( )
β 2m
2
=mλ0
. (2)
Cu ajutorul formulei (1) se poate calcula ordinul maxim al minimelor de interferenţă:
2 bn
mmax =
λ0 . (3)
Ţinând cont de expresiile (2) şi (3) putem scrie:

mmax ( )
1−
β 2m
2
=m
. (4)
sin α m αm
=n β m=
Din legea refracţiei sin β m
α
, pentru unghiuri m mici avem: n .
În acest caz din formula (4) obţinem:
2
2n
α 2m=( mmax −m)
mmax . (5)
2
rm rm
tg α m= α 2m= 2
Din schema montajului experimental se vede că: 2 l , de unde 4l .
2
Introducând expresia pentru α m în formula (5), ţinând seama de formula (3) şi notând
m max −m=k , obţinem:
2
rk 4 λ0 nk
=
l
2 b , (6)
unde k este numărul de ordine al inelului întunecat, începând cu inelul de rază minimă.
2
Din formula (6) se observă că r k este o funcţie liniară de k. Prin urmare, graficul acestei
funcţii reprezintă o dreaptă, având tangenta unghiului de înclinare faţă de axa absciselor, adică
coeficientul unghiular egal cu:
Δ (r 2k )
tg ϕ=
Δk ,

unde Δk este variaţia abscisei, Δ ( r k ) - variaţia corespunzătoare a ordonatei.

2

Ţinând seama de formula (6), avem:

4 λ 0 nl 2
tg ϕ=
b .
Determinând din graficul experimental valoarea tg, se poate calcula indicele de refracţie:

b
n= tg ϕ
4 λ0 l 2 . (7)

Tabela măsurărilor:
 rk rk2 L, cm n ∆n ε
K
* 10-2 * 10-2

1 1.25 1.5

2 1.75 3.06

3 2 4 47.5

4 2.3 5.2

5 2.6 6.76