Corcetarile si perieghezele arheologice din ele se numard si un numér 34 de fibule romane, fad este eterogen din punct de vedere tipologic. 1 Fibule puternic profilate (pl. 1/1-8) Principalele caracteristici ale acestui tip de fibula sunt: Protectoare, corpul puternic arcuit, ornamentat initial cu 0 clasica de evolutie a acestor fibule, se aplatizeaza si apare numai pe opt spire (coarda inalta). Piciorul este lung si, de cele mai multe ori, ‘rapezoidala sau dreptunghiulard. Toate elementele constitutive ale fibulei s de motive cuprinde incizii liniare, in forma literei X, “dinti de lup”. Sunt exec de metal. Aria de rispandire a fibulelor puternic profilate cuprinde, in special, si Daciat. 8a2b1 gi se dateaza in prima jumatate a secolului al Il-lea p. Chr. Fibula nr. 2 reprezintd variant now teritoriul Daciei. La cap piesa prezinta o placa protectoare asemAnatoare cu varianta 6a13b* (Jobst dimensiunile si existenta unei nodozitati pe corp presupun incadrarea ei fntr-o noua subvarianta. exemplare din Imperiu cunoscute de noi provin de la Lauriacum® (sase bucati) si Augst’.O alta piesa din sudul Ucrainei*, fara context clar de descoperire. in Dacia cunoastem 11 exemplare, toate Dacia Superior. " : Au fost datate la sfarsitul sec. al I-lea si inceputul sec. al Il-lea p. Chr. fn schimb, in Daca exemplaele de la Micisasa si Tichindeal au fost gésite in nivele de prima jumtae a sec al I-ea p. Chr, Mofologis acestor fibule indic& ca perioada de folosire primele trei sferturi ale sec. al I1ea p. Chr. Pisele nr. 3-8 apartia. 1 Gugl 1995, 55-56, pl. 21-22; Sedlmayer 1995, 13-17. 2 KoStevie 1980, 81, pl (pl. XVI- XVII). 3 Bojovie 1983, pl (pl. X- XII): Genéeva 2004, 147-148. 4 Cocig 2004, 45-70, tipul 8. 5 Cocis 204,60. 8 Jobst 1975, 56-57, pl. 14/90-95. 7 Riha 1980, 80, nr. 278. & Ambroz 1966, pl. VIV12. © Jobst 1975, 56-57. 10 Informatii D. Popa.af ii 106-180 p. Chr. tipului 6b2b1. Pentru exemplarele in discutie, propunem o datae cuprinss intre anii 106-180 p. Chr., fara a txelude 0 folosire a lor si dupa aceasta data, dar ca piese iesite din moda, IL, Fibule norico-pannonice cu doua nodozitati (pl. 1/9) i A e alcatuit : | fiind incovoiat si usor latit, uneori cu 0 Resortul acestui tip de fibula e alcatuit din 8-10 spire, capu' | r " placa protectere. Corpul fibulei e marcat cu doua nodozitati, iar piciorul este lung, terminat intr-un buton. Portagrafa este, de obicei, traforata; piesele sunt executate din dows elemente, Aria a isp a ator fibule, aga cum arata si denumirea lor, cuprinde, in general. Noriciim 1 Panonnio” dar ee pot tn in ate provincii®. Aproape toate exemplarele sunt cunoscute din Daciet Superior. Fb escoperita in vicus- ul de la Gherla apartine variantei 11c2, in cadrul tipologiet din Dacia roman Fi cel ra iia ‘loaf nodozitti sunt datate de J. Garbsch in prima jumatate a sec al T-Tea p. Chr." In Dacia ro desi mu vem contexte cronologice clare pentru tipul analizat, credem - pe baza fragmentului de tipar din atelierul de ta Napoca - cl ele pot fi datate in prima jumatate a sec. al I-Tea p. Chr. IIL Fibule cu genunchi (pl. 110-11; 11/12-16) sistemul de inchidere este destul de variat la acest fibule: prin resort format din 8-10 spire libere,inchise {ntr-o rolé, respectiv semirold sau prin balama. Capul este semicircular. Corpul fibulei are in punctul de indoire o lire asemanatoare unui “genunchi’, de unde si denumirea sa. Piciorul este scurt gi se termin# uneori cu wn buton. Portagrafa este dreptunghiulara sau in forma de carlig. Sunt executate, de obicei, din doua elemente. in Dacia, numérul lor este foarte mare, reprezentand unul dintre tipurile cele mai uzitate, iar aria lor de difuziune cuprinde intreg teritoriul". Fibulele cu genunchi sunt foarte réspandite pe limes-ul (din) Germania Superior, in Panonnia, Moesia Superior, dar si in Syria. Piesele nr. 10-11 apartin tipului 19a1b1b, iar perioada lor de folosinta poate fi cuprinsé in intervalul 106 -170-180 p. Chr. Piesele nr. 14-16 apartin tipului 192612, respectiv 19a6ta, iar perioada lor de folosin{a poate fi cuprinsa in intervalul dintre deceniul gapte al sec. al I-lea gi primele doua decenii ale sec. al Il-lea p. Chr. Piesele nr 12-13 aparfin tipului 19a5b1 (Almgren 124). Capul, semicircular, este mai gros decat la tipurile anterioare, iar corpul este latit, avand forma literei S. Piciorul se lateste, dar fara a depagi latimea capului, iar portagrafa este dreptunghiulara. Sunt confectionate dintr-o singuré bucati de metal. Piesele de tip 195, desi au o forma clasica datorita faptului cd sunt executate dintr-o singura bucata de metal sau doua (dar tehnica este barbara), apartin lumii barbare. Tipurile 19a5 sunt incluse de O. ‘Almgren in grupa V, seria 8”. Aceeasi clasificare este oferitd de I. PeSkaf si K. Godlowski ", Aria de réspandire a tipului 1945 cuprinde, cu mici exceptii, lumea barbara”. in provincia Dacia ele apar pe limes-ul de nord, in zona de contact cu lumea barbara germana. in privinta tipului in discutie, este clar ca ele sunt fibule cu genunchi de tip barbar si cd au ajuns in Dacia prin captura sau, sunt fabricate in provincie, de mesteri barbari sau romani pentru lumea barbara®, Semnificative sunt in acest sens exemplarele in curs de prelucrare, gasite Ja Tligua®* Dacia Porolissenssis (atelier)* si exemplarul rebut descoperit in castrul la Higua (nr. 13). in privinta cronologiei, tipul 19a5 este datat in a doua jumatate a sec. al Il-lea p. Chr.®, in timp ce piesele noastre, credem, nu pot fi anterioare razboaielor marcomanice, rmanand in uz pana in primele decenii ale sec. al Ill-lea p. Chr. 11 Garbsch 1965, 12 bidem. 13 Cocig 2004, 72-73, 14 Garbsch 1985, 564, fig. 5. 15 Cocis 2004, 90. 16 Toll 1949, pl. X/20-23. 17 Almgren 1923, 58-61. 18 Pedka? 1973, 92-93; Godlowski 1977, 236. 19 Almgren 1923, 58-61, 64-65; Godlowski 1994, 115-128. 20 in a doua jumat al IH is dines bate mal teh ln sna once ba Mle rn 21 Din pacate nu avem o localizare exacta a locului de descoperire (castru, terme, 22 Cocig 2006, 402-413 : 23 Godlowwski 1994, 115-126. vicus). 204Fibulele cu capul in forma de ancord au o arie de r Dacia’, Cele doua piese reprezinta variantele 20b1b1 Primul tip poate fi datat in intervalul 106-150 d. Chr. al i \V. Fibule cu corpul in forma de trompeta. (pl. 11/19-20) Resortul este format din 8-16 spire, capul are forma unei toned i tea oi superioard, Nodozitatea poate fi simpla, trepte, perlaté sau Cyanotic clei EE eB ‘Sunt executate din una sau mai multe elemente, Materialul de executie dar exist si piese de argint si fier. Ele sunt réspadite mai ales fn in Pan cu capal in forma de trompeti, de tip pannonic”. Aria lor de rispaindire Noricum, Moesia®. In Dacia ele sunt bine reprezentate in special in apartine tipului 21b si se dateaza in general in perioada Antoninus nr, 20 reprezinta o variant noua a fibuleleor cu corpul in forma de din doua bucati de metal cu o nodozitate mare pe partea VI. Fibule omega. (pl. Il/ 21- 22) ae e Corpul fibulei are forma literei omega, avénd sistemul de inchidere prin b din mai multe elemente. Aria de rispiindire a acestui tip cuprinde ct Africa’. Pe teritoriul provinciei, exemplarele sunt rispandite (ur. 21-21) apartin variantei 28a3*, Datarea lor este in general Pind in momentul de fafa, in Dacia nu exista nicio piesa cu context sec. al I-lea p. Chr. acestefibule fiind tn uz, probabil, pang VIL. Fibule de tip sarmatic. (pl. IV 23-28) 24 Cocig 20060, 397. Patek 1942, 40-42. Gschwind, Ortesi 2001, 402-415; Jobst 1975, 42; Krenn-Leeb, Jandrasits: aaa 27 Bohme 1972, 30-31; Haalebos 1986, 6, 28 Bohme 1972, 31; PeshaF 1972, 85-86, 29 Vexi discutia la Bohme 1972, 30:31. * 30 Bohme 1972, 31, 31 Fowler 1960, 149-177; Feugire 1985, 416-423; Getharz 1987, 109, ph 82 Cocig 2004, 131 33 Fougtre 1985, 419-421.im discatasunt dat n interval) cuprias tare a dows jumstte« eco al Tes P. Chr, cu spactiona siaeplirele Ge wale. ets conan ay git o sarmatic, T. Kolnik sustine pentru zona Slovaciei o dezvoltare localé. In 1 ki monografic dedicat fibulelor de epocd romana din Moravia, analizeaza gi piesele de tip lor in zond este pus pe seama contactelor dintre quazi gi sarmati, iar cronologic ele sunt’ cuprins intre sfargitul secolului al Il-lea - inceputul sec. al I1l-lea p. Chr. Fibulele in disc gontial gi de K. Godlowski in toate sintezele sale privind cronologia epocii romane™. O fibulé este reluata de R. Genk, pentru spatiul culturii Przeworsk, prin analiza detaliatd a: provenind din doud cimitire”. Autorul considera ca loc de origine al acestui tip de fibulA 2 europeand de pe Dundrea mijlocie™. in 1989 A. Vaday analizeazd intregul material 0 comitatul Szolnok, prin acest filtru fiind trecute gi fibulele de tip ,sarmatic” cu toate va reitereazé originea sarmatica dar i dacicd, respectiv provincial romand a tipului in d {ncadrate in a doua jumnitate a sec. al I-lea- inceputul sec. al I1-lea-p. Chr, Studiul cel mai cc tip de fibuld este realizat de M. Maczyriska", Autoarea analizeaz un numdr de 217 piese de localitati din arealulul sarmatic, lumea barbaré germana, provincia Dacia, teritoriul din arealul estic respectiv Ucraina. Cercetitoarea polonezi considera cé originea acestui tip tr Jumea vest-sarmaticé gi la est de Dacia romana in Moldova gi Muntenia (unde au luat uunor tipuri de fibule caracteristice provinciilor Pannonia gi Dacia) rispfindindu-se apoi in fibulele ,sarmatice” sunt incadrato in functie de zone in intervalul B2 - C2.. Fibulele de tip ,sam ‘agtore la numeroase discutii privind originea lor. Unii sustin ci provin din fibulele de tip Almgren ci deriva din fibulele puternic profilate®. In privinta locului initial de productie existd de asemenea disc dc ol este situat in lumea barbara sau romand®, Aria de rispindire cuprinde atét lumea barbard, edt gi uunele provincit dundrene: Noricum, Pannonia™, Aici apar numai in zonele de limes*. in Dacia situatia este \dentica, find cunoscute in special din castrele situate in apropierea Barbaricum-ului din vest gi nord. Areal ‘do doscoperiti cu tipare pentru fibulele de tip ,sarmatic” cu buton la cap cuprinde cu o singura exceptie lumea ‘germanici**. Exceptia de la Porolissum" poate fi explicata in primul rand prin productia de fibule barbare de citro romani pentru barbar. De altfel, productia de diferite tipuri de fibule barbare (unele dint-o singurd bucatd de metal) este atestatd in Dacia Porolissensis prin doua ateliere. Cu toate acestea nu trebuie exclus ca 4 Kolntk 1965, 189-199, 85 Petkak 1972, 106-108, pl. 20, W Godllowski 1977; Idem 199. 97 Genk 1977, 183, pl. 4, 252, p.27/3, 252-284, 929-994, 36 Ibidem, 328-993, 39 Vaday 1989, 78, 40 Maczyiska 2003, 41 Potkat 1972, 103, 42 Jobst 1975, 75, 43 Potkat 1972, 104, 44 Ambroz 1966, pl. 72/17; Poskat 1972, 103- 45 Jobst 1975, 75-76, 46 Coclg 2009, 145-157, 47 Gudea, Tamba, 2008, 95-100, 48 Cooly 2004, 95 ( pl. LXIIV946); Idem, 2007, 402-427, 106; Maczyriska 2003,tehnol Jucruri. Piesele de le Tlisua ap u jee fiind in uz pnd fn prima jum ‘VIL Fibule in forma de ‘sistemul de inchidere este prin piesei, de unde si aspectul unet arbalete. dreptunghiularé, semicirculard sau din una sau doud bucati de metal. Ce exemplarelor din fier, multe sunt cele lucrate dintr-o bucata gi cele exec de fibule, la scara intregii Europe, dove 1a sfirsitul sec. al I-lea gi inceputul sec. C sec. al Ill-lea p. Chr. in zona Elbei gi in provinciile apropiate analogii pentru piesele noastre se afla i Numérul relativ mare al unor astfel de fibule in ace] moment aici se fabricau numai fibule 0 acoperire totalé in documentatia arheologica, romane - ar fi aceea c@ in interiorul provinciet a de la Tligua (nr.25) de tip 36b1 nu are un con provin numai din nivele datate in sec. al I-lea p céele continua giin sec al IV-lea p. Chr. Acest tip a luat nastere sub influenta puternica a rispindire cuprinde in special Dacia, ins exemplare id din jurul Daciei*, precum si in Barbaricum™. Numérul. permite sé afirmam ca ele au luat nastere aici si au fost e» sraniele ei. Specialisti straini le incadreaza cu precidere in sec cu piciorul intors pe dedesubt de pe intreg teritoriul provinciei, Gh. intre 160-250 d. Chr-*, iar K. Horedt in sec. al I-lea p. Chr.*. Fibulele ¢ si fie confectionate si in secolul al IV-lea p. Chr. de diferite popula pieselor fragmentare sau al celor lipsite de contexte arheologice ~ d re lea p. Chr., de cele din sec. al IV-lea p. Chr., este dificilé. Pieslele de | dintre aceste cazuri, (forma lor fragmentara si contextul arheologic). Cu toate in sec. al Il-lea p. Chr., respectiv tipul 37, fara a putea face alte X. Fibule in forma de T. (pl. 111/28-33) Acest tip de fibule prezinta un sistem de inchidere prin balama. Partea fixi este Ja variantele mai timpurii, pentru a se lungi in faza tarzie, cand sunt prevazute gi cu b au fibulei aspectul literei T, de unde gi denumirea. Corpul este curbat, fiind trapezoidal sau dr forma. Piciorul scurt este fatetat. Portagrafa este, de obicei, tubulara. Sunt executate din dou el 51 Bichir 1973,(pl. CKVU/11); Bichir 1984, (pl. XXXVIIU7, 8). 52 Bojovie 1983, (pl. XXXII/310-1312}; Patek 1942, 300. 53 Parducz 1941, (pl. XXVIM/5). 54 Petkat 1972, 115. $5 Diacoou 1971, 248, 5 Honedt 1978, 222.spectiv tipul 39b1a1. Pe cap existi un buton, corpul are forma arta oud ner unghulre. De semene, pico i istice in special Daciei, dar’ din bronz. Fibulele de tip 39b1 sunt caracterist - a nates la sfargtul sec. al I-lea gi inceputul sec. al Il-lea p. Chr.*, perioada oada car arheologice din Dacia poate fi extinsé pand la mijlocul secolului. XI. Fibule in forma de cleste (pl. 111/34). a Fibulele de tip 40 sunt extrem de de rare in Dacia (se cunoaste un singur exer Clete avnd sistemul de inchidereralizat prin ntuirea color dous pat! ale ni lui. A se grupeaza in Elvetia de sud-est si Italia de nord, dar exist exempla ‘slit Ungaria etc. Ele au fost datate in general in sec. Il - Ill d. Chr."', perioada care I ic (nr. 34). sl ie see is deen st wo eetrinis sa icant sis piace seg a 6 localitai din Dacia intrcarpatica. CATALOG 1. Fibula puternic profilata; (pl. 1/1); Bronz; ;, Higua; Complexul 20363; Inedita. 2. Fibula puternic profilata; (pl. 1/2); Bronz; anul 2007;Complexul Muzeal Bistrita-Nasdud, nr. inv. 23164. Inedité, .. Fibula puternic profilata; (pl. 1/3); Bronz; cm; Iligua; achizitie din lo ; Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, nr. inv. 23165, Inedita. ; Complexul Muzeal Bistrita-Nasiud, nr. inv. 23166. Inedita. 5. Fibula puternic profilata; (pl. 1/5); Bronz; 7 cm; lligua vicus, $3/1999, carou Muzeal Bistrita-Nasaud, nr. inv. 21535. Inedita. 6. Fibula puternic profilata; (pl. /6); Bronz; L= 3,4 cm; Iligua; achizitie din anul 2007; Complexu! Muzeal Bistrita-Nasud, nr. inv. 23167, Inedita, 7. Fibula puternic profilata; (pl. 1/7); Bronz; 4009. Inedita. cont See . Fibulé puternic profilata; (pl. 1/8); Bronz; L= 3,4 cm; Iligua, 2001, castru clidirea D4 ; Muzeal Bistrita-Nasaud, f.n. Inedita. 9. Fibuld norico-pannonica cu dowd nodozitati; (pl. 1/9); Bronz; L= Istorie Gherla, nr. inv. 4008. Inedita. 6,5 cm; Gherla, vicus; Mu : L= 2,6 cm; ligua; achizitie din localitatea Ciceu - Cristur ‘Nasdud, nr. inv. 23169. Inedita. 11 Fibuld cu genunchi; (pl. 1/11); Bronz; 1 cm; Iligua; achizitie din localitatea Ciceu ~ Cristur anul 2007: Complexul Muzeal Bistrita-Nasdud, nr. inv. 23170, Inedita, 12:Fibulé cu genunchi; (pl. 1/12}: Bronz; L= 3 cm; Gherle, vicus 2007; Muzoul de Istorie Gherla, f.n, inedita. 18.Fibulé cu gemunchi; (pl. 1/13); Bronz; L= 3,3 cm; ligua, 2001, castru, praetorium; Complexul Muzeal iud, nr. inv. 23171. Inedita. Aertel bs pom (pl. 114 cm; Gherla vicus 2007; Muzeul de Istorie Gherla, nr. inv. 15.Fibula cu genunchi; (pl. 11/15); Bronz; 3.cm; colectia Haszmann Pal jud. Covasna. 57. ‘Bohme 1972, 23, (pl. 12861); Bojovie 1963, (pl. XXXVU350, 359), 58 Bohme 1972, 23. 59 Cocig 2004, (pl. CLVIV/2205); cat. nr. 2205 60 Feughre 1985, 426-435. 61 Ibidem.nr, inv. 23175. Inedita. 23.Fibulé de tip sarmatic; (pl. I 2317. Inedita. 24.Fibulé de tip sarmatic; (pl. 26.Fibula cu piciorul intors pe dedesubt; suprafata castrului; Complexul Muzeal Bistr 27.Fibula cu piciorul intors pe dedesubt; 2 Carpatii Rasariteni Sf. Gheorghe, nr. inv. 16429 It 28.Fibula cu corpul dreptunghiular; (pl. 1/28); Bron inv. ples Inedita. "4006, Inedita 30.30. Fibula in forma de T; (pl. 111/30); Bronz; L= 5,6 Complexul Muzeal Bistrita-Nasdud, nr. inv. 22810. 31. Fibula in forma de T; (pl. 111/31); 32. Fibula in forma de T; (pl. III/32); Bronz; L= 6, cm; Sic; ! 33.Fibulé in forma de T; (pl. 111/33); Bronz; L= 0,6 cm; 23176. Inedi 34.Fibuld in forma de In this study, the authors present 34 brooches in all. There are 11 types of brooches (pl. 1/1-8); Il. Norico-Pannonian Brooches with Knobs (pl. 1/9); III. Knee / Anchor brooches, (pl. IW/17-18); V. Trumpet Brooches (pl. II/19-20); VI. 21- 22); Vil Brooches of Sarmatian Type (pl. Il/ 23- 24); VIII Crossbow Brooches. (pl. returned foot (pl. 11/26-27); X. T- shaped brooches (pl. IIl/28-33); XI Tongs Shaped BAmbroz 1966 ‘Almgren 1923 Berece 1991 Bichir 1973 Bichir 1984 Bojovi¢ 1983 Bohme 1972 Cocis 2004 Cocis, 2006 Cocis 2006a Cocis 2009 Diaconu 1971 Feugére 1985, Fowler 1960 Garbsch 1965, Garbsch 1985, Genéeva 2004 Gerharz 1987 Godlowski 1977 Godlowski 1994 Gschwind, Ortisi 2001 Gudea Tamba 2008 Gugl 1995 Haalebos 1986 Horedt 1978 Jobst 1975, Kren Leeb und Jandrasits 1994. Kreen und H. Jandrasits, Romische Kaiserzeit, FO, 33 1994, 573-582. 210 D. Bojovié, Rimske fibule Singidunuma, Beograd, 1983. ‘A. Bohme, Die Fibeln der Kastelle Saalburg und Zugmantel XXIX, 1972, 5-112. S. Cocis, Fibulele din Dacia roman’, Cluj-Napoca 2004. S. Cocis, Un nou atelier de fibule din Dacia Pon ‘Michaeli Barbulescu Oblata, Editura Tribuna, Cluj S. Gocig, Anchor Shaped Brooches: Typology, Chro sack hums connate 8. Cocis, Atelierele si productia Frets one oti Fred cts ea ‘october 2008 (eds. O. Tentea, I. C. Oprig ), Bucuresti, (eds.), Near and Beyond the Roman Frontier. Proceedings o Targoviste, 16-17 october 2008, . Gh. Diaconu, Uber die Fibeln mit umgeschlagenem Fuf in | 1971, 239-267. z M. Feugére, Les fibules en Gaule Méridionale de la con aprés JC., Revue Archéologique de Narbonnaise, St E. Fowler, The Origin P rémischen Welt, Berlin - New York, 12, 3, 1985, 546-577. E. Genéeva, Les fibules romaines de Bulgarie de la fin du 8. ap. J.-C. Sofia 2004, : R.R. Gerharz, Fibeln aus Afrika, Saalburg Jahrbuch 43, 1987, K. Godlowski, Materialy do pozsnani kultury preeworskiej na Gén Materialy Starozytne i wczesnosrednio wieczne, tom IV, 1977, 7-238. K.Godlowski, Die Synchronisierung der Chronologie des g zur Zeit der Markomannenkriege, in Markomannenkriege Ursache und With Spisy Archeologického Uslavo AVCR, Bmo1994, 1, 115-129. ay K. Gschwind, S. Ortisi, Zur kulturellen Eingenstandigkeit der Provinz ‘Almgren 86, die raetische Form der sog, pannonischen Trompetenfibeln, 79, 2001, 2, 401-416, N. Gudea, D, Tamba, Despre o jumatate de tipar bivalv din bronz, pentru turnat fibule prin metoda cerei pierdute, Revista Bistritei XXII, 2008, 95-100. (Chr. Gugl, Die romischen Fibeln aus Virunum, Klagenfurt 1995. J.K. Haalebos, Fibulae uit Maurik, Ouidheid Kundige Mede Delingen, Supplement 65, Leiden 1986. ¥ Horedt, Die letzten Jahrzehnte der Provinz Dakien in Siebenblrgen, Apulum XVI, 1978, 211-237, W. Jobst, Die romischen Fibeln 1975, Linz 1975, aus Lauriacum, Forschungen in Lauriacum 10,Parducz 1941 Peskai 1972 Riha 1979 Schulze 197 Sedlmayer 1995 Toll 1949 Vaday 1989 Andrea, H. Vaday, Di 17-18, 1988-1989, B.PL.1. Fibule romane,PI. IL Fibule romane. 213,PI. IL Fibule romane.eo