Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nefrologie - Dr. - Semiologia Aparatului Urinar - Curs 2
Nefrologie - Dr. - Semiologia Aparatului Urinar - Curs 2
1 . Durerea
greturi, varsaturi, balonari, incetinirea tranzitului intestinal, chiar ileus dinamic si tenesme
rectale;
hipertensiune cutanata lombara, chiar contractura musculara antalgica lombara si / sau
abdominala;
tulburari de ritm cardiac si cresterea moderata a tensiunii arteriale, mai ales la cei cu o
cardiopatie preexistenta.
1
Durerea lombara bilaterala descrisa adesea ca o greutate dureroasa continua sau
intermitenta, localizata in unghiul costovertebral sau in flanc, poate fi atribuita afectarii renale
daca iradiaza descendent si coexista cu alte manifestari renourinare (tuburari de diureza, de
mictiune sau anomalii ale examenului de urina). Uneori durerea lombara bilaterala se
accentueaza in timpul mictiunii, fapt ce sugereaza refluxul vezico-ureteral. Aceste dureri
lombare bilaterale apar uneori in pielonefrite, glomerulonefrite acute, rinichi polichistic,
hidronefroza bilaterala, nefropatii tubulointerstitiale acute, in special in hemoliza intravasculara.
Dureri de origine vezicala apar sub forma cistalgiei si in retentia acuta de urina. Cistalgia se
prezinta ca o durere retropubiana si hipogastrica, surda, cu intensificari pre-, intra- si
postmictionale, care iradiaza in uretra spre meat sau perineul anterior, insotita de arsuri sau
usturimi la mictiune, disurie si polachiurie. Apar in cistite, tumori vezicale, litiaza vezicala si
secundar in pielonefrite si tuberculoza renovezicala. Durerea din retentia acuta de urina este
intensa, violenta, cu sediu in hipogastru si iradieri perineale si in uretra. Aceste dureri devin din
ce in ce mai vii, la intervale din ce in ce mai scurte, accentuate la palparea regiunii hipogastrice
si insotite de senzatia imperioasa de mictiune.
Durerile uretrale de cauza locala (uretrite) apar in timpul mictiunii, fiind insotite si de usturimi
sau arsuri. Durerile vezicale iradiaza frecvent in uretra, integrandu-se insa in ansamblul
manifestarilor suferintei de baza.
2 . Tulburarile de mictiune.
In mod normal adultul are 3-6 mictiuni pe 24 de ore, din care maxim una noaptea,
eliminand la fiecare din ele, fara dificultate, un jet abundent si constant, care incepe si se
termina brusc, un volum de 250-300 ml. urina, evacuarea vezicala fiind totala, reziduul vezical
fiind mai mic de 10-15 ml.
2
Disuria este termenul care defineste eliminarea cu dificultate a urinii, asociata sau nu cu
dureri pre-, intra- sau postmictionale. Pentru a urina bolnavul face un efort anormal, uneori
dureros, cu debut intarziat al mictiunii fata de necesitate, cu jet subtire sau intrerupt, cu final
prelungit si senzatia de mictiune incompleta. Apare necesitatea de a se folosi presa musculara
abdominala pentru golirea completa a vezicii, situatie cand barbatii prefera sa urineze in pozitie
sezanda.
3
Polachiuria evolueaza deci cu golirea completa sau incompleta a vezicii, ultima posibilitate
prezentand retentie de urina. Se manifesta atat ziua, cat si noaptea, existand la femei si o
polachiurie exclusiv diurna prin suferinte vezicale de natura endocrina. Adesea apar si variatii
ale intensitatii jetului urinar, care devine ezitant, intrerupt, subtire, fara presiune, cu final
prelungit si incomplet, mai ales daca exista obstacole in eliminare.
a) locale:
b) reflexe:
· postoperator
· peritonite acute
4
c) neurologice:
Poliuria se produce ca urmare fie a eliminarii prin rinichi a unor substante osmotic
active, care necesita cresterea volumului de apa eliminata, fie datorita incapacitatii de
concentrare a rinichiului. Poliuria osmotica, realizata prin prezenta in sange a unor concentratii
mari de substante osmotic active si eliminarea in exces a lor prin urina, apare in:
4 Sindroame glomerulare
Evolutiv, afectarile glomerulare pot fi acute, subacute (forme rapide progresive sau
'maligne') si cronice, fiecare avand o semiologie clinica si biologica caracteristica, de la care
pornim de fapt in practica cu diagnosticul .
6
Debutul este brusc, de multe ori cu febra si vagi dureri lombare bilaterale, pe fondul
carora in cateva ore apare edemul, localizat facial, mai ales la pleoape, laba piciorului,
retromaleolar si pretibial. Este un edem moale, moderat ca amploare, in producerea lui nefiind
implicata hipoproteinemia. Faciesul acestor bolnavi este destul de sugestiv, pielea palida,
intinsa, cu edemul predominant la pleoape si ingustarea fantei palpebrale, aminteste de
fizionomia mongoloida.
Oliguria de aproximativ 500 ml/zi este remarcata si de bolnav, urinile fiind rosii, ca 'apa in
care s-a spalat came'. Hematuria macroscopica nu constituie regula, existand multe cazuri la
care este descoperita la examenul de urina.
Sindromul nefrotic
Termenul de sindrom nefrotic pur se refera la formele la care exista doar proteinurie
selectiva, fara hematurie si HTA. Sindromul nefrotic impur asociaza la proteinuria neselectiva,
hematuria micro - sau macroscopica si HTA.
O manifestare clinica frecventa sunt trombozele venoase in teritoriul cav inferior si
pulmonar. Localizarile din teritoriul mezenteric explica crizele dureroase abdominale, cu
meteorism, greturi, varsaturi, scaune diareice, febra si leucocitoza tranzitorie.
8
Din punct de vedere etiologic sindroamele nefrotice, produse de orice proces patologic
care creste permeabilitatea capilarului glomerular pentru proteine, pot fi clasificate astfel:
In acest grup sunt cuprinse acele nefropatii interstitiale produse de un agent microbian si
care presupun atingerea concomitenta a bazinetului. Ele se pot produce pe cale ascendenta
sau hematogena, evoluand acut sau cronic, uni - sau bilateral. Termenul de infectie urinara
este imprecis semnificand eliminarea de germeni prin urina, fara a se preciza originea si cauza
infectiei, aceasta putand fi situata de la nivelul orificiului uretral, pana la rinichi. Se considera
o bacteriurie semnificativa atunci cand numarul germenilor depaseste 100.000 colonii /
ml. Cand numarul de germeni este sub 10000 / ml. se poate infirma infectia urinara, valorile
situate intre aceste limite fiind considerate suspecte, necesitand repetarea uroculturilor.
9
Recoltarea urinii se face de la jumatatea mictiunii, de dimineata sau la minim 6 ore de la
precedenta, dupa o toaleta genitala prealabila. Recoltarea pe sonda sau prin punctie vezicala
suprapubiana sunt procedee de exceptie aplicate la bolnavii care nu pot realiza conditiile
mentionate. Insamantarea trebuie sa se faca imediat, eprubeta nu se va tine mai mult de o ora
la temperatura camerei, sau daca nu se poate face se va pastra la 4° C la frigider, dar nu mai
mult de 24 ore. O singura urocultura permite diagnosticul la 80% din cazuri, doua la 95% si trei
la 99%. Bacilul coli reprezinta cel mai frecvent germen izolat din uroculturi (90%) la cazurile
necomplicate, restul fiind date de Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Enterobacter etc. Bacilul
tuberculos produce insamantari renale hematogene.
Sindromul cistitic
Pielonefrita acuta
O infectie bacteriana acuta uni - sau bilaterala a tesutului interstitial renal si a bazinetului
adiacent, infectia propagandu-se cel mai des pe calea ascendenta sau hematogena, de la
focare din vecinatate sau de la distanta.
Debutul acut este dominat de febra mare, cu frisoane repetate, cefalee, transpiratii,
varsaturi, starea generala alterandu-se rapid. Inca de, la inceput apar dureri lombare mari, uni -
sau bilaterale, sindromul cistitic fiind prezent inconstant. Durerea lombara iradiaza descendent
prin flancuri, spre fosele iliace, dar aceasta nu este o caracteristica a pielonefritei acute.
Anamnestic se gasesc frecvent in antecedentele apropiate episoade de cistita, suferinte
intestinale, biliare sau ale micului bazin.
Litiaza urinara
Litiaza urinara reprezinta prezenta unor calculi in caile excretorii urinare. Oricare ar fi
natura calculului, litiaza urinara se manifesta prin dureri de tip colicativ, hematurie, complicatii
mecanice date de obstructia calculoasa, complicatii infectioase si insuficienta renala cronica
prin pielonefrita cronica. Uneori este asimptomatica, fiind descoperita ecografic sau radiologie.
Foarte frecvent litiaza determina aparitia unor complicatii care completeaza tabloul clinic
al colicii renale. Complicatiile mecanice sunt date de migrarea unui calcul cu diametrul mai mic
sau egal cu aproximativ 8 mm, care daca intr-un anumit loc devine obstructiv induce uretero-
hidronefroza. Anuria calculoasa constituie o mare urgenta daca apare pe rinichi unic chirurgical
sau celalalt mult deteriorat prin pielonefrita cronica. Complicatiile infectioase se traduc fie printr-
o piurie latenta, asimptomatica, fie prin accidente infectioase acute sau pionefroza.
11
Complicatiile renale sunt date de pielonefrita cronica ce insoteste frecvent litiaza renala,
finalizand insuficienta renala cronica.
Litiaza calcica este cea mai frecventa, aparand atat in hiperparatiroidia primitiva si
hipercalciuria idiopatica, cat si sub forme asociate de oxalat de calciu sau fosfat de calciu
(ultimul impreuna cu fosfatul amoniacomagnezian).
12