ay yx. 9 purtitoare eX masculin (fig.28) = stndtoase Sandtoase, purtitoare 2 bolnave (daltoniste) +d sinatosi + bolnavi (daltonisti Maladia Duchenne = afecteaza barbati avand o freevent de 1/3500; ~ este cauzat de o mutate une gene situata in eromozomul Xi 5S males. prin anomalii ale mersuui Ia vrste mil i prin incapackata de @ merge deloe la tineri datorité atrofieri ireversibile a musculaturii (se mumeste si distroie ‘muscular, DIVERSITATEA LUMI VII ‘Varictatea imensa a vietuitoaretor de pe planeta noastrd a impus necesitatea elaboriri, lunui sistem unie de clasificare, in care grupele de organisme sunt incadrate in mai multe cateyori sistematice sau taxon si anume:regnu, nerengitura clos, ordinul, familia, genul s speci. ‘Stinja care se ocupa cu clasificarea viefuitoarelor se numeste sistematicd say taxonomie, + Specia reprezinia unitatea de bazé a clasificdrit organismelor si cuprinde indivi ‘asemiindtori morfologic,fziologic, comportamental, etc. care iau nastere din strdmosi conuni, se pot incrucisa liberi inire ei, dind nagtere la descendent fer Genul cuprinde mai multe speci cu caractere foarte apropiate intre ele + Familia cuprinde genuriinrudite + Ordinul cuprinde mai multe familii cu caractere comune. + Clasa cuprinde ordine cu caractere asemandtoare, + Increngitura este format din clase cu plan general de organizare comun, + Regnul reuneste increngiturle eu caractere asemindtoare, Fiecare organism prezinti, pe lingi o denumire populari, 0 denumire stiinjfics compusi din doua cuvinte in limba latind: primul reprezinti genul si se noteaza cu literd mare si al doilea specia, care se noteaza cu litera mica + Exemplu: Rosa canina (micesul) - aceasta denumire a fost introdusa de KLinne si este cunoscuta sub numele de "nomenclaturd bin + _Sistemul actual de clasificare grupeaz8 organisemele in cinci regnur procariote (monere), protiste, fungi, plante si animale avind ta bazi o serie de eriterii de baza: tipul de nutrtie (autotrof-heterotrof), tipul de organizare a celulelor (procariote - eucariote), ete + Celulele procariote nu prezinta nucleu propriu - zis (prezint’ nucleoid) si sunt 8 Z|specfice organism procariote (bacerg prezini® nce propriv-zs find specitie fungi, plante gi animale. alge albastre-verzi), iar celulele eucariote luturor organismelor din regnurile protiste, VIRUSURIL| Aint structurd celulard, lipsite de metabolism propriu, strict «+ Sunt entities paraiteintracetular * Un vir est aledtuit din - genom viral ~ reprezentat de un miez de acid nucleic: ADN sau ARN; psid— invelis prot 26) (cic format din capsomere. (fi ‘genom viral capsid’ capsomeres Fig.26 Structura unui virus + Virusurile se pot prezenta sub tel forme sau stride existent: - virion - virusul matur, format din genom viral si copsida aflat in afara celulei; - virus vegetativ~ genomul viral ala in citoplasma celuei paraita - provirus ~ genom viral integrat in cromozomul celulei guzd8. + Multiplicarea virusutilor este realizath in celulaparazitata in urmitoarele etape + atasarea virusului de membrana celulei gazdi; - pitrunderea genomului viral in citoplasma celulei gazd; - formarea a numeroase copii ale genomului viral, utilizand substan(a din eitoplasma celui si folosind ca matrita informatia genetica proprie; = sinteza a numeroase copii ale capsidei folosind informatia geneticd din genomul viral; - asamblarea celor douii componente virale si formarea a numeroase vitusuri care, prin distrugerea membranei celulare, sunt eliberate si pot ataca celulele invecinate. + Clasificarea virusurilor se face dupa mai multe erteri: a. Dupi tipul de acid nucleic: + ribovirusuri ~ genomul viral este reprezentat de ARN: virusul mozaicului ‘utunului; virusul gripal, virasul turbari, virusul HIV; - adenovirusuri - genomul viral este reprezentat de ADN: virusul herpetic, virusul hepatitei B, virusul variolei bacteriofagi. b. Dupi forma pot fi: cilindrce, sferice, hexagonale; c. Dupi organismele parazitate sunt: vegetae, animale, umane; + Bolile provocate de virusuri se numese viroze. + Principalele viroze la om sunt: gripa, turbarea, variola, varicela, poliomielita, hepatita viral, SIDA, ete 1, REGNUL PROCARIOTE (MONERA) + Sunt organisme unicelulare solitare sau colonial. + Sunt raspandite in medi variate de viaja: so, ap, act, coxpulaltororganisme. + Se clasificd in: bacterii si algele albastre-verzi (cianobacterii A. Bacteriile + Seclasificd in: Arhebacteri si Eubacterit. 3»8 Arhebacteriile ~ sunt cele mai vechi bacteri icate, lips de 0) ~ pot ri in condi de mediu extreme: temperatriridicat, | igen ete: ‘majoritatea sunt anaerobe; ~ Se pot hrini prin chemosintezA (bacterile metanogene) si foarte putine prin fotosinteza 8 Eubacteriile i ~ pot avea forme variate: sferice (coci); bastonage (bacili); spirochete); virgula (vibrioni), ete; ~ sunt imobile sau se pot deplasa cu ajutorul flagelilor; ~ sunt solitare sau pot forma coloniis ~ sunt alcatuite din membrana celular, Perete celular si capsula (Fig, 27). spiralate (spitili say plasm si nucleoid ; unele bacteri prezings ribezomi Fig.27 Structura bacteriei ee ~ hutrifia poate Fi autotrofa (prin Totosintez® gi chemosinteZi) 91 heterotrofl (saprofia ; ~ dupa tipul respratiei bacterile pot fi: * aerobe (bacilul fanului ~ Bacillus subtilis), + anacrobe (bacilul tetanosului ~ Clostridium tetani); ~ inmultiea este asexuati, prin diviziune direct; viteza de multiplicare este foarte mar | aproximativ 20 min apare o noua generatic; + foarte multe specii de bacterii prezinta important prin: + au rol in circutul materiei in natura (bacterile nitrificatoare); + imbogiese solul in azot (bacterilefixatoare de azot din nodozitt); * sunt folosite la fabricarea unor produse alimentare (vin, ofet, produse lactate et.) prin procese de fermentaji + unele bacterii sunt foloste in biotchnologile moderne pentru objinerea unot hormoni, medicamente, in extragereatiteiuluis + bacterile parazite sunt patogene producénd boli animale si om (tuberculoza, tetanosul, pneumonia, meningita, di si par denumite bacterioze ta plante, ifteria, sifiisul), B_Algele albastre verzi (cianoficee) ~ sunt organisme unicelulare solitare sau care formeaza colonii filamentoase inconjurate de o teaea gelatinoasd; = contin in celule pigment asimilatori verzi (cloro (ficoeritrina); = nutrita este autotrof, prin fotosinteza; ~ trbiese in apa sau pe soluri umede; - reprezentani: Nostoe commune (ceil pimintuli), Anabena, e + reproducerea este asexuatd, prin diviziune directa, albastri (ficocianina) gi rosit Osciltatoria, Rivularia, 40I, REGNUL PROTISTI + Cuprinde organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, solitare sau coloniale papules, a speci, cial cy, dar wilco go ng nor organisme. + Sunt lbere sau fixate de substrat + Nutrtia este autotrof§ (prin fotosintezA) sau heterotroft (saprofita sau parazit) + La majoritatea protistelor respirafia este aeroba iar, la cele parazite este anaerobs. + Locomotia se realizeazA cu ajutorul agelilor, cililo, pseudopodelor. + Reproducerea este asexuata gi sexuatd. + Reprezinta un grup heterogen si se clasificd in ~ protiste aseminitoare plantelor:euglene si alges - protiste asemiinitoare animalelor:protozoare; - protiste asemiiniitoare ciupercilor:oamicete si mixomicete; Protiste asemiiniitoare cu plantele + Sunt eucariote unicelulare sau pluricelulare {nilnite indeosebi in mediul acvatic. + Aunnutrifie exclusiv autotroft prin fotosinteza. + Sunt reprezentate de euglene gi alge. a. Buglene sunt protiste unicelulare, acvatice,solitare, libere; «= prezinté 1-2 flageli cu rol in locomotie; - au nutritie mixotrof’i — autotroft i heterotrofa; - se inmulfesc asexuat prin diviziune directa; = reprezentanti: Euglena viridis (euglena verde) (fig. 28); sc $i In soluri umede sau parazit in corpul members b, Algele - sunt eucariote unicelulare sau pluricelulare ce traiese {ndeosebi in mediul acvatic (dulcicol si marin), dat si {in ocuri umede; + sunt libere sau fixa = talul (corp vegetativ nediferenjiat in organe vegetative) este unicelular sau pluricelular;, = se clasficd in: alge verzi (Cloroficee), alge brane (Feofice) si alge ros (Rodoficee). 1 Algele verzi + trdiesc in apele dulci sau strate, pe soluri sau in locuri umede; + sunt foarte variate prezentind talul de diferite forme si dimensiuni astfe: = tal unicelular sferic, imobil: Plewrococcus ( verzeala zidurilor), - tal unicelular ovoidal, mobil: Chlamydomonas; + tal colonial: Volvox aurews; = tal pluricelutarfilamentos neramifieat: Spirogyra (mitasea broaste); = tal pluricelutar filamentos ramificat: Chiadophora (lana broastei); = tal pluricelular lamelar: Ulva lactuca (salata de mare); + au mutrtie exclusiv autotrof’ prin fotosinteza; = reproducerea se realizeaz8:-asexuat - prin diviziune (Pleurococus): “sexuit = prin conjugare (matasea broastel ), izogamie 51 anizogamie (heterogamie). Fig. 28. Eugloma verde BAlgele brune * au talul pluricelular uneori de dimensiuni foarte mari ( 200 -300 m); + trdiese in mati si oceane la adéncimi mici; 4jut prezin diferentier rizoidale, cauloidale 5 iloiday, tative ale plantelor; unele spect ta nati de elorfile da $1 um Pigmery py toare organelor Veus ] asimilatori repreze + contin pigmenti Socuxantins; cystoseira barbata, Macrocystis + reprezentangi: Fucus, Laminaria, Cyst 8, Sargaseg - amie $i oogamie). + se inmuljese asexuat si sexuat (heterou BR Algele ras in apele marilor si occanelor si numa foarte putine in apele dui talul este pluricelular, macroscopic, filamentos sau lamelar; lorofile) si rosii (ficoeritrina); verzi (cl + contin pigmenti asimilatoriver2i (clo ) + reproducerea este asexuatt si sexuaté (heterogamic si oogamie); + eprezentanji: Ceramium rubrum, Porphyra, Dasya elegans, Protiste asemanatoare cu animalele + Sunt cucariote cu mutrijie exclusiv heterotroff saprofita sau parazita. + Sunt unicelulare, solitare sau colonial. r + Traiese in mediul acvatie dulcicol sau salmastru si in corpul altor organisme. + Reproducerea este asexuati prin diviziune directa, + Respiratia este aerobé sau anaerobi (la formele parazite). + Se clasifica in clasele: Sarcodine (Rizopode), Zoomastigine, Sporozoare, Ciliofore. Clasa Sarcodine ~ sunt protiste unicelulare libere sau parazit - au capacitatea de a emite pseudopode cu ajutorul clrora se deplaseaza; + se hrnese heterotrof saprofit sau parazit; = respirafia este aeroba sau anaerobi (Ia cele parazite): + reproducerea este asexvatf, prin diviziune directa; = eprezentanti: Amoeba proteus (amiba); Entamoeba histolytica (para, foraminiferi, radiolari, ec. 1 Clasa Zoomastigine (Zooflagelate) ~ sunt protiste unicelulare solitare sau coloniale; ~ sunt specii libere sau parazite; ~ prezinté unul sau mai multi flageli cu ajutorul carora se deplaseaz’s ~ hutrtia este heterotrof’, saprofita sau parazita; ~ respiratia este aeroba sau anaerobi; ~ reprezentanti: Giardia intestinalis (parazit r Prezentanti: Giardia intestinalis (parazita); Trypanosoma gambiense (parszit) Codonosiga (colonialt); Proterospongia (coloniala), et 8 Clasa Sporozoare Lae ~ cuprinde protiste unicelulare, exclusiy exclusiv parazit = au capacitatea de a fo ride rezistenta i a “respittn este ance P07 € *zistenl in condi neprietnice de medi - Feproducerea se realizeaza asexuat (pri = reprezentant: Plasmodium malar y ae ee eae Nacetats ote re (plasmodiul malariei), babesiile, coccidil Clasa Cilifore ~ Sunt protiste unicelulare solitare sau coloni z ol coloniale, libere 7 = prezinta cili libere sau fixate: Prezinta cil cu ajutorulcitora se deplaseazts ~teprezentanis Paramoecium caudatum (parameciy nProtiste aseminatoare cu ciupercile + Sunt unicelulare avand corpul format din hife filiforme, foarte subjiri sau sub forma unei smase plasmatice cu multi nuctei (plasmodiu). + Trdiese pe soluri umede, pe substraturi organice,aflate in descompunere ete. + Nutritia este exclusiv heterotrof’ saprofita sau parazita + Se clasifica in clasele Oomicete si Mixomicete. 1m Clasa Oomicete ~ cuprinde specii parazite; = se inmulfese asexuat prin zoospori biflagelati si sexuat; = au corpul asemntor micetiului unor ciuperci format din hfe; = reprezentan{i : Plasmopara viticola - paraziti, provoaed mana vitei de vie. w Clasa Mixomicete ~ cuprinde specii saprofite ce trdiesc pe resturile vegetale si animale; ~ sunt unicelulare sau formeaza un plasmodiu; ~ se inmultese asexuat si sexuat; = reprezentanti: Fuligo septica (Moarea tabiicarilor). + Importania protistelor + participa la realizarea circuitelor biochimice ca producatori, consumatori, descompunatori; + protistele fotoautotrofe reprezinti producdtorii primari in ecosistemele acvatice contribuind la oxigenarea apelor; + intra in aledtuirea planctonului(fitoplancton si zooplancton) consttuind hrand pentru alte organisme aevatice; + multe specii sunt folosite ca materie prima in industria hartii si celulozei, pentru objinerea de medii de cultura pentru laborator (agar - agar), etc. IIL. REGNUL FUNGI «+ Cuprinde ciupercile cucariote imobile, unicelulare sau pluricelulare microscopice sau :macroscopice. Se intilnesc in sol, apa, in organisme vii sau moarte * La cele pluricelulare corpul este alcatuit din celule filumentoase, ramificate, ‘multinucleate numite hife care se impletese forménd un miceliu. * Celulele prezinté perete celular de natura chitinows’, iar in citoplasma substanja de rezerva este glicogenul, ca si in celulele animale. * Nu prezinti pigment asimilator, nutifa find heterotrofa saprofité sau parazita + Reproducerea se realizeazi ascxuat (prin fragmentare, prin diviziune direct sau prin spori asexuafi) si sexuat (prin spori sexuati rezultaji prin diviziune cariocti de tip meiozi). Organul in care se diferenjiazA sporii sexuati se numeste sporange, de forme si dimensiuni variate la diferite specii de ciupereis + Se clasificd in tei clase: Zigomicete, Ascomicete, Bazidiomicere. 1 Clasa Zigomicete ~ cuprinde ciuperci inferioare eunoscu = corpul este un miceliu ramificat si nesept = majoritatea sunt saprofite dezvoltindu-se pe produse alim si animale ete si foarte putine specii sunt parazite; se inmulfesc prin spori format in sporangi, pe hife speciale numite sporangiofo in conditi de uscaciune formeaz’ spori de rezistenf numiti zigosporis reprezentangi: Mucor mucedo (mucegaiul alb); Rlyzopus nigricans (mucegaiul negru); Rhyzomucor parasiticus — specie paraziti, ete. ute si sub numele de mucegaiuri; rentare, pe resturi vegetale 8i de un miceliu septa, forma g, cu corpul reprezental pul rep llare (drojdia de bere, dros dar si specii_ nic Be cuprinde specti pluricelulare hfe pluricelulare rar imu a (mucegaiul verde albastrui) sau parazitt (cornul secarei) = repreducerea se Tee" Grganul femeiesc) si anteridie (organul barbtesc); fecund fomneazt in asngon (ong it frm de ste nuit ase Ta care se formes Scoot prin di ciate ale zigotului; arin epee le gO charome, saccharomyces. Ce i Penicillium noratum (mucegaiul verde-albastry Morchella aesculenta (2barciogul) speci: reprezemanti: etipsoideus (drojdiavinului). Ciaviceps purpurea (cornul secarei), comestibild, et jasa Bazidiomicete : sunt speeii saprofite sau parazite: ni dena idiile celulare sporogene de for; idiospori se formeaza in be: Prindrica, grupate in corpuri sporifere variate: lamelare, tubulare, fepoase, etc - reprecentanti: Puccinia graminis (ragina graului) - specie parazits Ustilago may (dcluncle porumbului) - specie parazita, Psalliota campestris (ciuperca de cimp), Jimmittaria mellea (ghebele), Pleurotus ostreatus (buretii), Amanita muscaria (palicis sarpelui), Amanita phaloides (buretele viperei), etc. - sporii, denumiti bazi + Importanja ciupercilor i : ‘eciile saprofite intervin in circuitul materiei in natura avand rol de ; | descompunatori in cadrul biocenozelor; + unele specii reprezinta o sursd importantd de hrand si vitamine; + sunt utilizate pentru obtinerea de antibiotice, alcool, vitamine, etc. + drojdiile au o larga utilizare in diferite tipuri de fermentatie, etc. IV. REGNUL PLANTE + Cuprinde organisme eucariote, pluricelulare, predominant fotoautotrofe, cu celule protejate de un perete celular de natura pecto-celulozica. + Sunt rispindite in toate zonele globului in mediul terestru si acvatic. + Sunt fixate de substrat prin rizoizi sau réidacini. + Se reproduc sexuat gi asexuat. + Se clasifiea in: - plante avasculare ~ reprezentate de briofite; - plante vasculare ~ reprezentate de pteridofite, gimnosperme si angiosperme. . PLANTELE AVASCULARE : Increngitura Briofite + Cuprinde plante inferioare cunoscute sub denumirea de muschi. + Sunt primele plante adaptate mediului terestru, in locuri umede, umbroase. + Sunt avasculare, neavand {esuturi conducatoare, iar apa si substantele circula de | ° celula la alta prin osmoza si difuzie. + Nu prezinta organe vegetative propriu-zise (ridicina, tulpind, frunze), corpul find reprezentat de un tal care se fixeazi de substrat prin rizoizi : Prezintd atat caractere de alga, cat si caractere noi determinate de adaptarea la viata seat. “4 —$—$ $< $$ _____di+ Caractere de alga verde: ~ prezenta talului lait la muschii inferior; + fecundayia cu ajutorul apeis ~ prezenja protonemei, asemandtoare cu alg verde; + prezenja in celula a unui singur cloroplast mare; + Caractere de adaptare la viaqa de uscat: = corpul este diferentat in rizoi ~ apare epiderma cu rol apiitor; ~in zona centala a tulpinitei se gisese celule alungite cu rol conductor; ___~organele de reproducere sunt pluricelulare, etc. + in ciclul de viatt se sueced dowd generajii: generajia gametofitica (haploida) care incepe cu sporii si se finalizeazi cu formarea zigotului si generatia sporofitica (diploida) care incepe cu zigotul si se finalizeaza cu formarea sporilor. Din germinarea sporilor rezulti o formatiune verde, filamentoasi, ramificat denumiti protonema pe care se formeazi noi plintuje de muschi. In varful acestora se diferentiaza organe de reproducere barbatesti denumite anteridii in care se formeaza anterozoizi biflagelati (gameti barbatesti) si organe de reproducere femeiesti in care se formeazi oosfera (gamet femeiesc). In urma fecundatiei reulti zigotul din care se formeaza sporogonul eu spori Twipinle &” —> anteridi— anterazoiz sch << , tulpinita, frunzigoare; 2igot tulpinte ¢—, arhegon —, oosferé mugurasi <— protonema¢— spori + — spofogon Fie.29, Cilul de viata Ia muschi + Seclasifica in cls. Hepatice (muschi hepatic); = cls. Briate (muschi frunzosi). 1 Clasa Hepatice = cuprinde muschi inferiori, cu tal lai, tirdtor si ramificat dihotomi ~ sunt réspanditi in locuri umede si urbrite (Kanga izvoare si mlastini; ~ se inmulfese vegetativ (prin fragmente de tal) si sexuat prin gameti; += reprezentanji: Marchantia polimorpha (Fierea pamantului) & Clasa Briate ‘ ccuprinde muschi mai evoluati, avind corpul diferenjiat in rizoizi, wlpinita. si frunzisoare; = tulpinijele sunt haploide, reprezinti gametofitul si in varful lor se formeaza organele de reproducere birbatesti (anteridile) si femeiesti (arhegoanele); «= reprezentanti: Polytricum commune (muschiul de pamant), Sphagnum eymbifolium (mugchiul de turba), ete. + Importana Briofitelor + iimpiedicd eroziunea solului si mentin umicitatea acestuia; + impreuni cu lichenii sunt pionieri ai vegetatiei; : + muschiul de turba formeazi turba folosith drept combustibil, ingrasamant in agricultura etc, 4sinv schimbarileinervenite in ecosisteme Feactionind rap, «sunt indicatori pent el ci, aerul RE pLANTELE VASCU! ee a diferentierea fesuturilor conducdtoare si rmidificarile solului iterizate “+ Sunt plante superioare, caracterizate organelor vegetative. J este format din organe vegetative (ridacind, tulping, frunze) in care, Corpul este forma 2 radevarate. Un astfel de corp se numeste corm, iar planteje diferentiazd fesuturi vegetale umes oro si aan in adapts medilieest, fone vi predomina sporofitul (generafia diploida). + Seclastica in 4 “increngitura Preridofite(ferigi): neo “increngatura Spermatofite (gimnosperme si angiosperme). increngitura Pteridofite + Cuprinde plante vasculare inferioare deoarece vasele conducitoare lemnoase su reprezentate de traheide — vase imperfecte, cu pereti despaititori intre celule; ‘+ Sunt plante terestre intalnite in locuri umede gi umbroase. + Nu prezinta flor si seminte. + Majoritatea ferigilor prezint& corpul alcatuit subpimanteand) si frunze puternic sectat. zy + Se inmultese asexuat prin spori si sexuat prin gameti. in ciclul de viata se succed dou! generis gametofiticd si sporofiticd. Sporii se formeazi in sporangi (grupati in sori) si di erminatia lor rezulté 0 formajiune verde, cordiform& numiti protal pe care se diferentia: ‘organe de reproducere brbatesti - anteridiile cu anterozoizi si femeiesti - arhegoane cu oostere {In urma fecundatiei rezulta zigotul din care va lua nastere o noui planta radicini adventive, rizom, (tulpini ferigs—> frunzo —> sori —> sporangi 2! spori —+ _protal avril ati bron «it cose <— ashen Fig. 30. Ciclul evolutiv la ferigh * Se clasificd in clasele: ~ Licopodiate; - Equisetate; - Filicate, @ Clasa Licopodiate ~ cuprinde ferigi erbacee sau lemnoase, cu tulpini ramiti il . aie pect 5 ksese frunze mici, dispuse spiralat; Reet aioe ~ sporangii au aspect de spiculeye; ~ Rprezentani: Lycopodium clavatum (pedicuta), Selaginella (strutisorul);, © Clasa Equisetate + sunt ferigi erbac dispuse in verticil; ~ Sunt rispandite pe terenuri nisipoase si fanete umede. mici, cu tulpini articulate pe care, la noduri se gisese frunze, 46= sporangii sunt dispusiintr-un spic in varful unor tulpini diferite; = reprezentanti: Equisetum arvense (coada calului). 1m Clasa Filicate - cuprinde cele mai evoluate fer - prezinta rizom subteran pe care se dezvolti frunze mari, de obicei p. - sporangii sunt grupati in sori si sunt dispusi pe dosul frunzelor = reprezentanti: Dryopteris filix-mas (feriga comuni), Polypodium vulgare (pedicuta) et. + Importan(a ferigilor + ferigile fosile au format depozite de c&rbuni superior (antracit); + sunt utilizate ca plante medicinale, decorative etc; + sporii de pedicuta sunt folositi in metalurgie; * cenusa de coada calului este folosita pentru lustruirea metalelor ete; reprezentate de plante erbacee, perene; at divizate; increngatura Spermatofite + Cuprinde plante vasculare, cu seminje, adaptate mediului terestru, + Fesuturile conducitoare au o structuri complext si sunt prezente in toate organcle plantei. + Prezinta, ca organ de reproducere specializat, floarea cu o structurii mai simpla sau mai complexa. + In floare se diferentiazi spori asexuati diferiti: microspori (spori_masculini) reprezentati de griunciorii de polen si macrospori (spori feminini) reprezentati de sacul cembrionar. + Reproducerea este sexuat si este independenta de prezenta ape + inciclul de viata predomina sporofitul, iar gametofitul este redus si total dependent de sporofit. + Se clasificd in dou’ subincrengituri = Subinerengatura Gimnosperme; = Subinerengatura Angiosperme. Subincrengétura gimnosperme + Cuprinde spermatofite cu simdnja neinchisi in fiuct (gymnos=golas, nud; sperma=siman(a). ‘= Sunt plante lemnoase (arbori sau arbusti) cu o mare rispéindire in zonele montane si in regiunile reci. ferig + Vasele conducitoare lemnoase sunt reprezentate de traheide mai perfectionate decat la + Funzele sunt aciculare sau solzoase (rar lite), prezinta nervuri si canale rezinifere (cu ) si sunt persistente la majoritatea speeiilor, exceptie ficind zada (Larix decidua). * Florile sunt unisexuate, slab diferentiate, fri inveliguri florale, fird ovar, stil si stigmat. + Reproducerea este sexuatd, fecundatia este simpli, iar simanja prezinta un embrion cu ‘mai multe cotiledoane. *+ Se clasifica in urmatoarele clase: - Cicadale; = Ginkgoales = Conifere; @ Clasa Cicadale aa 2 = sunt cele mai primitive plante cu flori, rispandite in regiunile tropicale si subtropicale; a7¥ jerilor, cu frunze mari, Peng, i initoare pal ~ au tulpini simple, neramnificate asemanatoare Pi ate, dispuse in verticil la vrfl tulpini = Mlorile au aspectul unor eonuri ria = reprezentant: Cycas revolula. ~ sunt raspindite in Asia; “ = Sunt plantelemoase eb tulpint inate, eu france lit, biloba = florile sunt unisexuate sub forma de ciorchine (cele barbatesti), iar cele fem, prezinta dou’ ovule nude; seat ~ smaina are un strat c&rmos la periferie si dur in interior; = reprezentant: Ginkgo biloba (arborele pagodelor. intl eoas, monic, pnd nee de mute zone ~ prezinta canale rezinifere bogate in rigini (se numese si rasinoase); - frunzele sunt aciculare, uninerve, de reguld persistente; F = flor sunt grupate in conuri barbatesti (fiecare reprezint& o floare) gi conuri femeieg (fiecare reprezinta 0 inflorescenta); ~ conul birbitese prezinti un ax pe care sunt dispu inferioara doi saci cu polen; ~ conul femeiese prezinté un ax pe care sunt dispusi solzi carpelari avand la bazi doud ovule (0 carpela cu cele dou’ ovule formeaza o floare); ~ fecundaia este simpla gi in urma acesteia ovulul se transforma in simanfi neinvelia ‘ce confine embrionul; + Feprezentanti: Picea abies (molidul); Pinus sylvestris (pinul); Abies alba (braduly Taxus baccata (tis); Juniperus communis (ienupéirul); Pinus montana (jneapinul} Larix decidua (zada) ~ cu frunze c&zitoare; i in spirala solzi ce au pe fay ‘*__Importanta gimnospermelor; + prezinta importanga ecologict — influenteaza clima, umiditatea, calitatea aerului: ~ lemnul este utilizat in constructi, la fabricarea mobile, in industria celulozei si hartii; ~ risina este utilizata pentru a extrage substanfe antifungice si insecticide: ~ unele gimnosperme sunt utilizate ca plante decorative, ete. Suincrengétura angiosperme © Cuprinde spermatofite eu simanta inchisé in fruct, Sunt plante erbacee (anual, bienale sau perene) sau lemnoase (arbori gi arbusti Cormul este foarte variat prezentind o mare adaptabilitate la diferitele medii de vist Wasele conducitoarelemoase sunt reprezentate de trahee (vase perfects), Reproducerea este sexuatd. Organele de reproducere sunt floarea,fructul si sémint. » sex rile sunt, in genera, hermafiodite cu invelig floral difereniat si prezinta ova (3 adaposteste ovuul, til stigmat; sunt slitare sau grupate in infloeseonta ¢ Polenizarea este realizaté de insecte sau cu ajutorul vantulua * Fecundatia, independenti de prezena i germineazi si elibereazi doi nuclei spermatic se uneste eu oosfera diind nastere zigotului prop a cel deval dollea se uneste cu nucleul secundar al sacului embrionan cae nastere zigotul! meet ae ate endospermul semintei, in urma fecundatiei ovulul se transform ~ Se clasifica is 8 LR ET a+ Clasa Dicotiledonate; Clasa Monocotiledonate; Clasa Dicotiledonate Clasa Monocotiledonate ‘ Ridacini pivontante sau rimuroase; ‘© Ridacini fasciculate si adventive; Fasciculele libero-lemnoase din tulpini |e Fasciculele libero-lemnoase sunt sunt dispuse ordonat sub forma unui cere; | _ dispuse neregulat; ‘© Tulpinile sunt ramificate, nearticulate; | © Tulpinile sunt neramificate, articulate; Frunzele prezint nervatiune penati sau | » Frunzele prezinti nervajiune paraleli palmati; sau arcuati; ‘© Florile sunt pe tipul 5 sau 4, cu invelis |e Florile sunt pe tipul 3, cu invelis floral floral diferentiat in calciu si corola; nediferentiat in calciu si corola; © Embrionul seminfei prezinti dowd | « Embrionul semintei prezint& un singur cofiledoane cu rol de hrinire; cotiledon * Elementele florale constituie un eriteru de identificare gi clasificare a angiospermelor dicotiledonate si monocotiledonate in ordine si famili. ‘© Clasa Dicotiledonate cuprinde urmatoarele famili: - Familia Rosacee: mices, cipsun, frag, mir, par, gutui, cies, prun, etc = Familia Papilionacee (leguminoase): mazire, fasole, trifoi, lucernd, soia, saleim; - Familia Asteracee (composite): floarea soarelui, musetelul, pap&dia, coada soricelului, margareta, crizantema, dalia, etc. = Familia Crucifere: varz, rapita, ridichea, traistaciobanului, et. = Familia Ranunculacee: piciorul cocoyului, bujorul, spanzul, erausoral, te = Familia Solanacee: cartoful, ardeiul, pétlégeaua rosie, patlageaua vandta, tutunul; = Familia Umbelifere: mararul, patrunjelul, morcovul,telina, cucuta, etc. = Familia Chenopodiacee: spanacul, loboda, sfecla de zahir, et. - Familia Juglandacee: nucul; Clasa Monocotiledonate cuprinde familile: = Familia Graminee (Poacee): gréu, porumb, oz, orez, secari, stuf, trestia de zahir, bambusul, etc. Familia Liliacee: ceapa, ustoroiul, laleaua, vioreaua, crinul, margiritarul, te = Familia Iridacee: stanjenclul, gladiola, etc. = Familia Amaritidacee: ghiocelul, narcisa, ete = Familia Ciperacee: pipirigul, rogozul, papirusu, ete ‘© Importanga angiospermelor - Reprezinta principalii producitori de substante organice din ecosistemele terestr. ~ Au rol important in menfinerea constantd a gazetor respiratorii in atmosferd. + Constituie sursa de hrand pentru om si animale. = Lemnul unor arbori este un excelent material de construct = Din fibrele unor plante (in, ednepi, bumbac) se fac diverse {esituri ete V. REGNUL ANIMAL + Cuprinde organisme eucariote pluricelulare, cu celule diferentiate, asociate in fesuturi si organe; sunt numite si metazoare. © Populeazi medii variate de via: terestru aevatic, aerian. ”‘© Aunutrtie exclusiy heterotrof * Sunt forme libere, mobile si foarte rar sunt fixate mobile. © Reproducerea este sexuatd. in urma fecundatiei (unirea spermatozoidului cu ovuly)) rezultd celula ou sau zigotul care se segmenteaza (divide) pareurgind mai multe etape de dezvoltare: morula (grupare de celule cu aspect de mura), blastula (cavitate marginita de uy strat periferic de celue) si gastrula format’ din dou straturi dermice: ectoderm si endoderm Metazoarele inferioare (spongieri si celenterate) prezintd corpul aleatuit din cele doua stratus se numese didermice. La celelalte metazoare (incepand cu viermii lai) apare si al treilea strat - mezodermul- si se numese sridermice. * in cursul dezvoltarii ontogenetice a metazoarelor, fiecare foiti embrionard va da nastere unor structuri specifice: = ectodermul — tegument, organe de simt, sistem nervos; = mezodermul ~ sistem digestiy, sistem respirator; = endodermal ~ sistem eirculator, sistem reproducitor, oase, muschi ete Se clasificd in urmitoarele increngituri: spongieri, celenterate, platelmint, nematelminti, anelide, moluste, antropode, echinoderme, cordate, fnerengitura Spongieri ‘© Sunt metazoare didermice avid corpul format din ectoderm si endoderm intre care se s2seste o patura gelatinoasa (mezenchim) care confine spongind + Trdiesc in mediul acvatic - dulcicol si marin, fiind solitare sau coloniale, fixate de substrat. © Peretele corpului este perforat (se numese si poriferi) prezentind numerosi por inhalant si un Singur orficiu exhalant numit si oscul. © Digestia este intracetular ‘© Reproducerea se realizeaza asexuat (prin inmugurire) si sexuat (sunt hermafrodite). © Clasificare = Spongieri calearosi: Sycon raphanus; = Spongierisiliciosi: Euplectella aspergillum (cosulequl Venerei); = Spongieri carnosi: Spongitia lacustris (buretele de apa dulce); increngitura Celenterate # Sunt metazoare didermice, cu simetrie radiard, in forma de sae sau umbreld. + Populeazii mediul acvatic dulcicol sau marin. + Ectodermul prezinté celule specializate — epiteliale, senztive, musculare, urzicitoar iar endodermul este format din celule digestive si glandulare; intre cele doua straturi se Bisest? ‘mezogleea cu numeroase celule nervoase conectate inte ele (sistem nervos dif) © Cuprinde forme libere ~ meduze si forme fixate ~ polipi # Reproducerea se realizeaza asexuat (prin inmugurire) i sexuat, © Seclasificd in: = Clasa hidrozoare; | = Clasa seifozoares é Clasa antozoare; Clasa Hidrozoare cuprinde specii marine, dar si de apa dulce; = corpul este alungit in form de sac cu o singurd deschidere — ori ico-anl Inconjurat de tentacule ce prezntd numeroasecelule uvigttone: 4 = reproducerea se realizeaza asexual (prin inmugurire) si sexuaty = reprezentant: Hydra viridis (hidra de apa dulce); . 50 kClasa Scifozoare = cuprinde speci exclusiv marine; = au forma de clopot sau de umbreli pe marginea urzicatoare; = cavitatea corpului este imparfiti prin septuri (pereti) in patra buzunare (pungi stomacale); = deplasarea se realizeaza prin inot sacadat; = reproducerea este sexuatd; sexele sunt separate iar fecundat se realizeaza in apa; = reprezentant; Aurelia aurita (meduza de apa rece); Clasa Antozoare = sunt specii exclusiv marine, fixate de substrat (polipi, solitare sau coloniale; = unele specii prezintt in mezoglee un schelet calcaros din care iau nastere recifele coraliere sau ato = cavitatea digestiva este impart prin septuri in loji fiecdreia corespunzindu-i un tentacul; = reprezentanfi: Corallium rubrum (mérgeanul) - 8 tentacule; actinia (deditelul de mare) = 6 tentacule; madreporarul - 6 tentacule; © Importanya = constituie verigi in lanturile trofice (plancton); = coloniile de corali consttuie adaposturi pentru alte viewuitoare: = "scheletul” eoralilor poate constitui materie prima pentru fabricarea unor obiecte decorative; ncrengitura Platelmingi(viermi lati) Sunt metazoare tridermice, cu simetrie bilaterald ce triese in ape dulci sau sirate sau paraziteaza corpul animalelor (endoparaziti sau ectoparaziti. * Corpul este puternic aplatizat, nesegmentat © Cavitatea corpului este plind eu fesut conjunctiv (acelomate). © Sistemul digestiv este format dintr-un tub digestiv ce se deschide printr-un orificiu buco-anal, © Nuau sistem respirator, respiratia fiind cutanee. © Reproducerea poate fi asexuati (prin regenerare) sau sexuati (indivizii sunt hermafroditi). Se clasifies in: = Clasa turbelariate; = Clasa trematode; = Clasa cestode; reia se gisesc tentacule cu celule si dezvoltarea oualelor Clasa Turbelariate = cuprinde speci libere ee triesc in apele dulei, pe sub frunze sau pietre; = corpul este acoperit de cil = reprezentant: Dendrocoelium lacteum (plan: Clasa Trematode = cuprinde speci endoparazite in corpul ovinelor, bovinelor ete ~ — tubul digestiv prezinta numeroase rar = nuprezinta sistem respirator si circulator; + reprezentant: Fasciola hepatica (viermele de gillea7A); Clasa Cestode i = cuprinde teniile ~ specii parazite in interiorul vertebratelor; ia); stin alte wazde; + teprezentant: Taenia sotium (tenia); r Increngitura Nematelminti (viermi cilindrici) * Cuprinde specii libere ce triese in apa, sol dar si numeroase speci parazite la om sj animale, © Aucorpulcilindrie, reseymentat, ascufit la ambele capete si acoperit cu o cuticula + Tubul digestiv prezinti orifiiul bucal separat de eel ana. + Formele parazite nu prezinta sistem respirator si circulator. _ * Reproducerea este sexuatl; sexele sunt separate 5i prezintd un accentuat dimorfism sexual © Cea mai importanta clasi este Nematode. | Clasa Nematode = cuprinde numeroase speci parazite la om si animale; = reprezentanfi: Ascaris lumbricoides (imbricul Trichinella spiralis (trichina); Enterobius vermicularis (oxiurul) fncrengatura Anelide (viermi inelatl ) ‘Sunt metazoare tridermice, celomate (au cavitate generala), cu simetrie bilateral, ‘+ Traiese in mediul terestru $i acvatic. * Corpul este cilindric sau turtit dorso-ventral format din numeroase inele-metamere ce corespund unei compartimentiri inteme numit metamere: tubul digestiv, sistemul circulator, exeretor si nervos se repeti in fiecare inel. ‘© Unele anclide posedi pe fiecare metamer edte o pereche de apendici numiti parapode care poarta {epi rigizi - cheti, cu rol in tirirea pe substrat, Respiratia este tegumentara si branhiala, ‘+ Reproducerea este sexuatd, majoritatea speciilorfiind hermafrodite. # Se clasificd in: = Clasa polichet = Clasa oligachetes = Clasa hirudinee; Clasa Potichete = cuprinde specii libere, marine; = prezinta parapode si numerosi cheti: = au sexe separate si fecundatie interna; = reprezentant: Nereis diversicolor (viermele de ni Clasa Oligochete ~ trliesc in apele dulci sau soluri umede; arapodele lipsesc iar chetii sunt putinis = sunt speci hermafrodite, fecundatia find incrucisata; = reprezentant: Lumbricus terrestris (rma), Clasa Hirudinee = cuprinde specii ectoparazite, acvatice; - mu prezinta parapode si cheti; = respiratia este branhial sunt speeii hermafrodite cu fecundatie incrucisat ~ —reprezentant: Hirudo medicinallis (lipitoarea); © Importanta viermilor~ _ Unele specii de viermi liberi au rol ecologic deosebit hrinindu-se cu resturi ale animalelor moarte; + Constituie verigi importante in lanturile trofice; = Speciile parazite produc grave boli la oameni si animale; increngitura Moluste + Cuprinde metazoare tridermice, eelomate cu simetre bilateral (cu exceptia melcilor). # Majoritatea molustelor trdiese in mediul acvatic (indeosebi marin) dar si terest. + Au-corpul moale, nesegmentat, format din cap, mast visceral si picior musculos de Aiferte forme si dimensiuni. + Tegumentul formeazi o risfringere (pliu) numiti manta eare acoperd masa visceral si secretd cochilia ~ exoschelet cu rol protector. Intre manta si masa visceralii este delimitati cavitatea paleala care reprezinta sau adiposteste aparatul respirator. « Respiratia este pulmonar ~ rolul de ,,pliman” indeplinindu-l mantaua puternic vascularizati si branhiald ~ branhiile find dispuse in cavitatea paleal. # Sistemul circulator este deschis (cu exceptia cefalopodelor), format din ini’, vase de singe si lacune. « Reproducerea este sexuata, sexele sunt separate, iar fecundatia este intern. # Seclasific in: = Clasa Gasteropode; = Clasa Lamelibranhiete; = Clasa Cefalopode; Clasa Gasteropode ~cuprinde meleii; = sunt moluste acvatice sau terest, asimetrice cu corpul alcdtuit din cap (prezinta dowd perechi de tentacule inegale), masa viscerala si picior musculos lijit cao talpi, = masa viscerala este protejati de 0 cochilie calcaroasi spiralata de diferite forme si dimensiuni; la unele speci (Iimaxul) poate lipsis = sisterul digestiv prezinta tubul digestiv si glandele anexe (glande salivare si hepatopancreasul): la nivelul gurii se gisese piese de masticaie (radula si maxila); = respirafia este pulmonari (la speciile terestre) realizati prin mantaua puteri ‘vascularizati si branbial (Ia speciile acvatice); = inima este bicamerala format dintr-un atriu i un vent = reproducerea este sexuat iar fecundatia este intern = reprezentangi: Helix pomatia (melcul de livada); Limax maximus (limaxul ~ fara cochilie); ppraea tigris (ghiocul); Planorbis; Limnaca Clasa Lamelibranhiate = sunt moluste exelusiv acvatice -marine sau dulcicole; = aucorpul comprimat lateral, cu simetrie bilateral, cu cap redus sau fird cap (acefale); = cochitia este reprezentati de doua valve calcaroase prinse printr-un ligament; + piciorul musculos are form de lama de topor, > respiratia este branhiald; ima este tricamerali format’ din dou’ atri si un ventricul; = reproducerea este sexual, sexcle sunt separate si fecundatia este externas = reprezentanji: Unio pictorum (scoica de riu); Anodonta eygnea (scoica de lac) Mytilus edulis (midia), Margarita margaritifera (scoica perliferi); etc Clasa cefalopode = cuprinde moluste exclusiv aevatice, marine; = piciorul musculos este transformat in brate sau tentacule foarte puternice, prevazute cu ventuze $i dispuse in regiunea capuh cul;= cochilia este externa gi spiralatd (nautil) saan ee Be (caracaia = sunt animate de p = respragia este branhial = reprodcerea este sexual, sexele sunt separa jira de eventual urmrtorieliminsn Ja bine adapate, cu mobiltate rapid, sistem nervos devo 5 te, ir fecundatia este interni id un lichid de culoare cernel 2 sepot - tdi Sepia officinalis (sepia); Octopus ial nn pompiius (nail #Importanja molstelor ecosistemele respective. = Reprezinta verigi ale lanturilor tofice din = Numeroase specii sunt comestibile (melei, scoici, = Unele scoici sunt producitoare de perl. ne = Pot fi utilizate pentru confectionarea nasturilor si a podoabelor din sidef, etc increngitura Artropode © Reprezinta cea mai numeroasi increngituré @ regnului animal, cuprinzang aproximativ 75% din totalul speciilor cunoscute. * Se intanesc in toate mediile de via: terestru, acvatic, aerian. ‘© Corpul este segmentat si este protejat de un exoschelet chitinos sau calcaros. * in alestuirea corpului intr capul, toracele si abdomenul sau cefalotoracele si abdomenut, ‘© Prezintd un numar variat de apendici articulati ( arthron = articulatie; pus, podos picior) cu ajutorul arora se deplaseaza sau prind hrana * Sistemul digestiv este complet diferentiat, prezentind tub digestiv si glande anexe. * Respiratia se realizeaza prin plamani, branhii, tegument si trahei. ‘* Sistemul circulator este deschis fiind format din inima, vase 51 lacune. * Reproducerea este sexuatd, sexele sunt separate, iar fecundatia este intern’; exist speci ovipare, ovovivipare si vivipare. Dezvoltarea se poate face prin metamorfozi completd (ou-larva-nimfi-adult) sau incompleta (ou-larva-adult) © Seclasifica in: = Clasa miriapodes = Clasa arahnides - Clasa crustacee; = Clasa insecte; midi ete.) Clasa Miriapode = sunt artropode exclusiv terestre; = corpul este aleatuit din numeroase segmente, fiecare segment fiind prevlzut cu 0 pereche de picioare articulate; = respiratia este traheal; = reprezentanti: Lithobius forfecatus (urechelnia); Scolopendra eee aie ieee ita); Scolopendra gigantea (scolopendt) Clasa Arahnide = sunt artropode terestre; = corpul este format din cefalotorace si abdomen; = pe cefalotorace se gasesc sase perechi de apendici dintre care: ~o pereche de chelicee folosite ea arme de atac si apa =o pereche de palpi bucali; re - patru perechi de apendici locomotori; A kola unele specii la panzeis respiratia este pulmonar’, traheald sau branhiali reproducerea este sexual; dezvoltarea se face fri melamorfoz reprezentantis Araneus diademarus (paianjenul eu cruce); Euscorpius carpaticus (scorpionul); Jxodes ricinus (capusa); Sarcopres scabiei(sarcoptul rai); te Velul abdomenului exista glande ser igene cu rol in “fesutul Clasa erustacee ‘sunt artropode acvatice; corpul este format din cefalotorace i abdomen gi este protejat de o crusti calearoas prezinti cinci perechi de picioare articulate, prima pereche find transformata in clesti; respiratia este branhiala; reproducerea este sexuata, iar dezvoltarea larvard este direct; reprezentant: Astacus fluviatilis (racul de ru); Homarus vulgaris (homarul); Carcinus maenas (crabul); Daphnia magna (datnia); ec. Clasa Insecte sunt cele mai numeroase artropode find adaptate mediului aerian, terestru si acvatic; corpul este alcituit din cap, torace si abdomen si este protejat de o crust de natura chitinoasas la cap prezinta o pereche de antene modificate, ochi compusi si ochi simpli si o armatur bucalA diferita in functie de modul de nutriie: toracele este aleatuit din trei segmente si prezintd, pe partea ventrald, trei perechi de picioare articulate, iar pe partea dorsali aripi cu ajutorul cirora se deplaseaz& prin zbor; unele insecte au dou’ perechi de aripi,altele au o singura pereche (museca) sau sunt lipsite total de aripi (pureci); aripile pot fi membranoase (libelule), cu solzi (uturi) sau pot fi membranoase si chitinoase (elitre)~ la gandaci; abdomenul este format din 10-12 segment; respiratia este traheala (trahei = sistem de tuburi chitinoase ce se deschid in exterior prin orficii denumite stigme); reproducerea este sexuala iar dezvoltarea se face prin metamorfoz’ completa sau incomplet&; reprezentanji: Melolontha melofontha (cirabusul de mai); Culex pipiens (Gant); Pieris brassicae (albilita); Apis mellifera (albinay; et. Importanta Artropodelor ~ Constituie o veriga important’ in lanfurile trofice ale oricSrei biocenoze, = Aurol in polenizarea plantelor. | Unele sunt sursi de hrand pentru om (raci, crabi, etc.) sau materie prima pentru industrie (matasea fluturelui de matase, mierea de albine etc.) Malte specii sunt diundtoare producind pagube eulturilor agricole sau transmifand diferite boli et. increngitura Echinoderme Sunt nevertebrate exclusiv marine. Corpul est clindri, sferie sau aplatizat cu simetrie radiard sau pentaradiars {in peretele corpului prezinté un endoschelet compus din plici impregnate cu calciu gi Drevizute eu spini care ies la suprafata Peniru, migeare, sensibiltate, respiraje, circulajie prezintl um sistem ambulacrar (sistem de tuburi) format dintr-un inel tubular de la eare pomese cinci canale radiare previzute ‘cu numeroase tubugoare cu ventuze (picionuse ambulacrare) : # Reproducerea este sexuatl, sexele sunt separate, iar feeundata are loc in apa Se clasificd in: = Clasa erinoide ~ crinii de mare 8sClasa holoturide ~castravefi de mare cael ‘ide mare fsa echinide - arc Gn ested steele de mare Casa ofturide - epi de mare + Importana echinodermelor Foarte multe speci su Increngiturs Corda i cvolat,rispindite in toate mediile de vay, co cine rte anal inter (coardé dorsal stu notocord) axezat dorsal, gy, ty © Precinti schelet axial neural si deasupratubului digest . eee cineca Urocordate (sid) notocordul est prezent nan stadiul larvar, in regiunea coz ; ~Subinerengitura Cefsocordate (Amphiosus) ~ notocordul se pastry it comestibile. = Subbrestitura Vertebrate — notocordl este intlnit numa fa end iar la adult est infocuit prin coloan vertebra. ene edo cla meron al eimie carte a ewe notocontal, eet in stadiul embrionar, este inlocuit la adult de coloana vertebrala (cartilaginoasi sau enone aledtuits din vetebre. ‘+ La majoritatea specilor compol este alcatuit din rei regiuni: cap, trunchi si membre ‘+ In functie de mediul de viata locomotia se realizeaza cu ajutorul ‘inotatoarelor, ‘membrelortetrapode 5 ripilor. + Sistemul digestiv este format din tub digestv si glande anexe. * Respiratia poate fi branbiala, pulmonari sau cutanee. * Sistemul exeretor este format din rnichi i edi urinare, * Reproducerea este sexuatd,sexele sunt separate, iar fecundatia poate fi exiemé sa intema, * Sechsificd in dout grupe + Agnate (vertebrate fra fii) = Gnatostomate vertebrate eu Grupa Agnate + Sunt vertebrate inferioar,acvatice,lpsite de fle. {, Auconpl cin, pst de membre, ar notocordul se mentine toatl visa parasitaug °° "tnd, pemmanen deschis, adapiaté pentru fixarea pe corpal animale * Reprezentant: Peromyzon marin (chgcau, Grupa Gri + Cuprinde vertebrateeeu file?” ommostomate $Notocordul este prezent doo in tail embrionar * Se clasfied in ~ Supractasa pests ~ _Supractasa tetrapode Supraclasa pesti + Cuprinde vertebrate poikitoe + Av forms hidrodinamed teens as MMi avatc * Se deplaseaza prin inot reali ! a al), "© Motitoare perechi (pectorale, abdominal) 56¢ Cuprinde doua clase: = Clasa pestilor cartitaginosi; = Clasa pestilor ososi; Clasa pestilor cartilaginosi = populeazii mediul acvatic marin; = scheletul este cartilaginos, vertebrele inlocuiesc in mare parte notocordul 2 gura are pozitie subterminal si este previzuté cu dint; ‘ = inotitoarea codald are lobii inegali (heterocerca); = tegumentul este acoperit cu solzi placoizi format dint-o placa bazala si un ghimpe. - respiri prin branhii dispuse in cavititi care comunicd cu exteriorul prin fante branhiale; = reprezentanti: Carcharinus glaucus (rechinul albastru); Dasyatis pastinaca (pisica de mare); ete Clasa pestilor ososi = populeazit mediul acvatic duleicol si marin; = scheletul este osificat partial sau total; = tegumentul este bogat in glande mucoase si acoperit de solai dermicis | = gura are poritie terminali; = inotitoarea codald are lobi egali (homocerca); = au vericd inotatoare cu rol hidrostatic; = _ respira prin branhii situate in camera branhiala si protejate de opercule; | = inima este bicameral (un atriu si un ventricul) iar circulafia este inchis = dupa modul de mutritie pesti sunt carnivori (rdpitori), omnivori si fitofa = reproducerea este sexuati, sexele sunt separate, iar fecundafia este extern; = reprezentanti: ©. Acipenseride: morun, cegi, nisetrul, pistrugs; © Teleosteeni: crap, cara, stic8, somn, pastriv; © Dipnoi; © Crossopierigieni: Latimeria chalumnae; ‘© Importanta pestilor ~ Sunt verigi importante in lanjurile trofice ale ecosistemelor acvatice. = Sunt utilizafi pentru care, icre, lei de peste bogat in vitamina D. = Paina de peste este utilizata ca hrand pentru animalele din erescatori. ‘Supraclasa Tetrapode Cuprinde vertebrate care prezinté ca organe de locomofie patru membre (dou antetioare si dout posterioare). ‘Se clasificd in urmatoarele clase: = Clasa amfibieni = Clasa reptile; = Clasa pasari; = Clasa mamifere; Clasa amfibieni + sunt vertebrate ce realizeaz dublu, bios = via); . i i ent neted, umed gi bogat vascularizat; fun animale poioverme cata membre al ciror schlet przinté acelasi plan de * majoritatea.speciilor au patra mem! ‘rganizare la toate tetrapodele; cele anteroare au patru degte, iar cele posterioae au cinci degete; ~ in mediul acvatic se dey ee (urodele), iar in mediul terestru prin salturi si tirdre; 3 4 trecerea de Ia mediul acvatic ta cel terestru (amphi plaseazi prin inot cu ajutorul membrelor (anure) si cozit ije toracied raniald Ja stadiile larvare; cu coastele gi mu au ai ve la adult gi spt inn est trcameal FMA din doy, = stern nu se aiticuleaz respirafia este pulmonar si cul = circufatia este inchisd, dbl it ‘si. un ventricul; = eproducerea ese sexual (salamandra); dezvoltarea postembrionatt = seclasifict z : = Urodele (amfibieni cu cond’): Triturs salamandra (salamandra), sama yar coda: Raa ridbunda (browses Se Ie); Bufo py, (broasca raioasi); Hyla arborea (broticelul); it as = Apode (amfibieni fara picioare): scormonitorul inelat; © — Importanta amfibienilor: = = Sunt hrand pentru moluste, pest, pisari = Unele specii sunt comestibile. - Din ‘elandele lunor amfibien se extrag principii active pentru medicamente, Clasa reptile : ~ sunt tetrapode terestre sau adaptate secundar mediului acvatic; | = tegumentul este uscat,ingrosat si acopert cu solzi comosi sau placi osoase; = majoritata reptilelor au patru membre scurte, dispuse lateral si terminate cu cate cine degete cu gheare; = locomotia se realizeazh, se sun separate ir fecundata este exter say exele ‘ inter se realizeaza prin metamorfos 5! us vulgaris (ton); Salamany in mediul terestru, prin térdre, fie cu ajutorul celor patn ‘member, fie fird ajutorul membrelor si prin inot, in mediul acvatic, cu ajutorul coz satu membrelor, ~ respiratia este pulmonar circulatia este inchisé, dubla, incompleté; inima este tricamerald alcdtuita. din dout atti si un ventricul; reproducerea este sexuat, sexele sunt separate, iar ecundatia este interna; dezvolarea este direct, fii metamorfozA; sunt animale ovipare si foarte rar vivivare; oul este invelit cu 0 coaja tare, calcaroasA care il protejeazi de deshidratare; embrionul prezintd dowd anexe embrionare: amniosul (cu rot de protectie) si alantoida (rol & respiraie); = se clasificd in 1. Lacertilien (gopérle) = aw corp fusiform cu coada lung ascuité mobils; au patru membre scurt, dispuse lateral; sunt ovipare si vivipare (sopérla de munte) reprezentan\i: Lacerta agilis(sopérla cenusie); repartee a el em acena vir (gurl Lat viv lade munte), Anguis fragilis rae nls nouis fragilis (sarpele de sticla); corpul este cilindric, lipsit de membre (apode): ‘majoritatea sunt ovipari: a reprezentanti: Natrix natrix (sarpele de ‘i : n casi); Vipera amodites (vine Poton reticulatus (pitonul); Boa constrictor (sa mnieks ete, 3. Chelonieni (broastele {estoase) a : ‘sunt reptile terestre sau acvatic i nal eee in poche Ct COPEL protejat de um est (carapacF __PUaron), Forma in ls osoase i cope de pli comoas se deplaseazi prin mers sau ino eu ajutorul membrelor; 36= reprezentanji: Testudo hermanni (broasca festoasi de uscat); Emys orbicularis (broasea {estoasi de apa) et. 4. Crocodilieni (crocodili): = sunt reptile aevatice gi terest = au corpul alungit cu coada turtita bilateral; = dingii sunt infipi in alveote iar inima este tetracamerala; = reprezentanfi: Crocodilus niloticus (erocodilul de Nil); Gavialis gangeticus (gavialul); Alligator mississippiensis (aligatorul), ‘+ Importanja reptilelor ~ Sunt verigi importante in lanjurile trofice ale ecosistemelor; = Unele specii sunt utilizate in alimentajiea omuluis = Din pielea de sarpe si crocodil se confectioneaza obiecte de marochinarie; = Veninul serpilor este utilizat pentru extragerea unor principii active ale rmedicamentelor; = | Distrug insecte Casa pas - cuprinde vertebrate adaptate la zbor, avind membele anterioare transformate in apis ~ corpul este fusiform, aerodinamic, format din cap, ga, trunchi si membre: * tegumentul este uscat, ipsit de glande si acopert de pene, pu, ful; + membrele posterioare sunt adaptate la sprijin i deplasare prin mers sau prin Inot si prezinttsolzi comnosi ca la reptile ~ scheletul este alcatuit din oase subi Deumatice; sternul prezinti caren pentru prindereamuschilor pectoral lipsese din, dar au cioc cornos; = resprafia este pulmonar’; plamanii sunt in egiturd cu saci aeriens = prezinté organ fonator specific ~ sirinxul; = la unele pisiri tubul digestiv prezinta anumite particularitati; esofagul prezinta o dilatare numitl gus, iar stomacul este format din dow compartimente: Stomacul trturator (pipotd) si stomacul elandular, = sistemele digestiv, excretor si genital se deschid in cloaca; ~ citeulaja este inchisé, dubla, complet; inima este tetracamerala format din FG. Teton 9 sktem oso 9. atom arta ddoui atrii si doua ventricule; sist vena. aaron 6ub gost 7.98 Sunt primele animale cu temperatura 3. fiat 9. vezi biliar 10. pancreas; 11. oviduct corpului constanta (homeoterme); {2 sistem excrelor, 13. glands uropigiand = reproducerea este sexuati, sexele sunt separate prezentind un puternice dimorfism sexual; fecundatia este interna; depun oui cu coajé tare pe care le clocesc: ~8e clasifid in: 1. Acarenate: Siruthio camelus(strutulaftican); Rhea americana (strajul american sau nandu); Casuarius casuarius (struyu australian sau casual). joluste daundtoare agriculturi, etc 9 I2 Carenate: = Paseriforme: Hirundo rustica (eindunica); Passer domesticus (vrabia); Alauda arvens, (civeatia); ~ Galiforme: Gallus domesticus (gaina), Tetrao urogallus (cocosul de munte); Ciconia ciconjg (cocostircul); Ciconia nigra (barza neagra); = Falconifere: Accipiter gentils (uli ghinilor); Buieo buteo (sorecarul); Aquila sp. (acvila)ete, ~ Sirigiforme: Bubo bubo (butnita); Athene noctua (cucuveaua); Asio otus (ciuful); = Cuculiforme: Cuculus canorus (cucu); = Columbiforme: Columba livia (porumbelul); = Pisciforme: Dendrocopus major (ciocénitoarea); = Anseriforme: Anser anser (gisca); Anas platyrhynchos (rata), ‘Sfenisciforme: pinguinii, + Importanta pasitilor: = Multe pisari sunt folosite pentru hrana oamenilor. + Specie insectivore distrug insectele diunitoare = Speciile ripitoare se hrinese cu rozitoare etc. Clasa mamifere: ~ cuprinde cele mai evoluate vertebrate; - sunt tetrapode homeoterme, cu par care acoperd tegumentul si cu glande mamare care asiguri hhrana progeniturilor; - pielea prezinti anexe glandulare (glande mamare, sebacee, sudoripare) cét si anexe cornoase (coame, solzi, copite); ~ prezintd o dentitie dubla: de lapte si definitiva; + cavitatea toracicd este separatd de cavitatea abdominal prin diafragm; = respiratia este pulmonara, = cireulatia este inchisd, dubla, completa; inima este tetracamerali; = reproducerea este sexuaté, sexele sunt separate, iar fecundatia este interna; ~ sunt vivipare cu exceptia monotremelor care sunt ovipare; = embrionul se dezvolti in tuterul mater, iar dupa nastere, puii sunt hriniti cu | Fig. 3. organizer rea la mamifere 1. si 2m 08 fe ere de Bente | SRSECMSN ETS ne ono. om : a 5. aman: 8 digest 7 fea aeire 8. pares: 9, vex blar, 10 ot ana 1 nee no er a ata io 18 of exe a ata ‘monotreme, marsupial, placentae; ‘Monotremele = sunt mamifere primitive cu tsitur de eile - fiilcile formeaza un cioe comos; eel, presi cloaca nce se enh ile digesta ~ seinmalfes rin ou, poet deun nv pee ~ Pal unt hate lp elie pe Sle de pr (ne ier anal «= reprezentanji:, Ornithorhynchus anatinus (omitorincul); Tachyglossus aculeatus (echidna); Marsupiale = sunt mamifere vivipare; = embrionul se dezvolté in uter; deoarece placenta este slab dezvoltati puii sunt slab dezvoltai si sunt introdusi in marsupiu unde se afl si glandele mamare; = reprezentanji: Macropus giganteus (cangurul); Petaurus australis (veverita rmarsupiala); ete, Placentare = sunt mamifere superioare, vivipare, cu placenti dezvoltata; = embrionul se dezvolta complet in uterul matern; + se clasific - _ Insectivore: Talpa europaea (cirtija); Erinaceus europeus (ariciul); ~ Chiroptere: Plecotus auritus (iliacul); Pteropus sp. (vampiril); + Edentate: Bradypus ridactylus (lenesul); Myrmecophaga tridactyla (furnicarul); - Rozitoare: Lepus europaeus (iepurele); Cricetus cricetus (harciogul); Castor ‘fiber (castorul); Sciurus vulgaris (veverita); Citelluscitellus (popandaul) etc. = Carnivore: Canis lupus (lupul); Ursus arctos (ursul brun); Lyn lynx (risul); Panthera leo (leul) etc. = Pinipede: Phoca vitulina (Foca); Odobenus rosmarus (morsa); = Cetacee: Delphinus delphinus (delfinul); Balaena mysticetus (balena); = Proboscidient: Elephas maximus (elefantul indian); = Paricopitate: Sus scrofa (mistreyul); Cervus elaphus (cerbul); Capra sp (capra); Ovis sp. (oaia) ete. = Imparicopitate: Equus caballus (calul); Equus zebra (zebra) etc. - Primate: Gorilla gorilla (gorila); Pan troglodytes (cimpanzeul); Pongo ‘pygmaeus (urangutanul); Homo sapiens sapiens (omul), © Importanfa mamiferelor = Sunt verigi importante in lanturile trofice din ecosisteme; = Mamiferele domestice au importana economies in alimentajie, blind, rmarochinirie, produse farmaceutice ete. ° 7 CONSERVAREA BIODIVERSITATII iN ROMANIA. «© Diversitatea biologicd ridicatd se exprim atit la nivel de ecosisteme cit si Ia nivel de specii, atat vegetale cat si animale. © Peteritoriul Romaniei sunt identificate 3700 specii de plante si 33.792 specii de animale © Valoarea deosebité a capitalului natural al Romaniei a impus si impune luarea unor misuri de protectie a mediului, atit la nivel regional cit si la nivelulintregulu teritoriw al fri fn acest sens a fost legiferath instituirea unor rezervatii naturale, parcuri nationale etc. si s-a dispus ocrotirea prin lege a numeroase specii de plante si animale periclitate. + Inprezeat in Roménia exist =3 recervatii ale biosferei: Delta Dundri, Retezat, Pietrosul Rodnei; = 17 parcuri nafionale: Piatra Craiului, Cozia, Munpii Apuseni, Domogled-Valea Cernei, Cheile Bicazutui-Lacul Rosu, Cheile Nerei; = Recervatii naturale: Bucegi-Leaota; Grédistea Muncelului-Cioclovina; = Rezervatii peisagistice: Postivarul si Tampa, Codrii de Argint-Neamy, Poiana cu narcise- Virghis, Fagetul Clujului; Dealul Cetajii Deva; - Rezervaii stinjifice: Pestera Ursilor, Pestera Closani ete. 6