PROCESE IN LUMEA VIE Celule, tesuturi, organism & Discutati in grup si gasiti raspunsul Te-ai intrebat vreodald din ce este alcdtuit corpul tau sau al plantelor? Hai s& aflém improuna, Ia o folie de portocala gi obsorv-o sub lupa. De ce plantele sunt verzi? ccetuté animalé Ele contin cloroplaste (organite celulare) cu un pigment verde ‘secpiune) numit clorofila civoptasm’ Ai vizut filme cu extraterestri? Oare acestia sunt plante sau racvold animale? Discutali, Ge stii despre alcituirea unui organism viu? Discuta cu cole; Orice organism viu este alcatuit din celule de forme si marimi Aiferte. Unole organism au corpul format dint singurs colula gi se numese onganisme unicelulare. Majoritates organismelor a Compal format din nto cotulesi so munse organ'sme ruetew membrand pluricelulare, celutané ‘Vrei sa afli despre alcituirea celei mai mici componente a unui organism? Citeste textul! Principalele componente ale celulei sunt: membrana, numita si invelig, care se afla la g periferia celulei, Ea are rol protector gi de selectie a substantelor care ies gi intra in celula. Confinutal celulei este esemanator albugului de ou si formeaza citoplasma, care contine ap& si diferite substante, dintre care cele mai importante sunt: lipidele, glucidele si proteinele, Gitoplasma este sediul unor procese metabolice si prezinté curenfi citoplasma- ‘ici care antreneaza in migcare organitele celulare (structuri care functioneaza ca niste Organe miniaturale, fiind rispunzatoare de indoplinirea unor funchii specifice). Nucleul, situat central sau periferic, are rolul de a controla gi de a coordona inmultirea celulei. O70 Jct Lucreaza si vei afla 1 Observational micresopul asupra aor ogeione bb 8 | STINTE -cDUL eLEWULUMod de ter 1. Po. lami de micrscop carats plasoas 6-8 pits din proba de ap 2 Aduogtciteve fede Dumlweacestea a roll de init aia rganismelor nisl, Findus mal ugor observable 9. Acopor chal eu lamela bsevil a merosco 4. Roalizeaz un doson cu imaginileabserategalageast pagina tn portfolia et Mai mute caste care au aces forma, sacri fete fermen soci de cole numitefsutur Ble se denumese dupa fneia pe creo indoplinese Grupaji-va in perechi: unul din voi spune o functie, iar colegul denumeste Jesutul, Tesuturi cu functii diferite alcatuiesc organe. Noteaza in caict cit mai multe exemple de organe din organismul uman gi vegetal. Specific’ funcliile pe care acestea le indeplinesc Ulterior, discuta cu profesorul, 2. Asocieri organism - organ. Ai fost la cumparsturi pentru a prepara o cind in familie, Te Intorci, avand in plasd urmitoarol: salati verde, morcov, cartofi, porumb, piopt de pui, ccirnati de casi, caltabos, ulei de floarea-soarelui, caycaval, rosii, ceapa alba gi afine pentru tort. Specifics pentru fiecare dintre produsele cumparate organul sau oxganele din care provin, RNa reese ene pare gWuind vinteae Ql aparcte, Sistemele cunt formate din organe de acelasi fel, in care predomind un anumit fesut. Aparatele sunt Z formate din organe alcdituite din diferite fesuturi, dar care indeplinesc aceeasi functie. Organele funcfioneaz ca un tot unitar si in strénsa logatura cu mediul inconjurator, formand organismul. in lumea vie existé dous tipuri de organisme: vegetale gi animale elt & SF pplica 1. Realizeazd un model de celula vegetal sau animalé, folosind pungi din material plastic sau borcane de sticl’ ca membrane celulare. Pentru celelalte componente, giseste materiale colorate corespunzatoare (bile, pietricele etc.) 2. Observa cu ajutorul lupei parfile componenete ale unei plentule, cultivatd in prealabil cu 3-5 zilo, si deseneazii cea ce observi In caictul tau, 3. Gaseste argumente pentru faptul ca tuberculul, bulbul si rizomul sunt tulpini. 4. Pune intr-un vas cu apa coloratd ramuri cu frunze de la o planta de camers, tn timpul orei, obsorvi cum s-au colorat nervurile frunzolor. Urmarestetrasoul apet colorate (capilartate) si deseneaza o parte din acest traseu. Secfioneaza in lungime gi llime o ramura si observ-o in microscop. Desoncazd in caict coca co observi. Denumoste structure obsorvate Verificd-ti cunostintele Aleituieste un eseu cu tema ,Diversitatea lumii vii", tn care si explici caracteristicile esentiale prin care se deosebesc animalele de plante, Argumenteaza ideile gi apoi discuti-le cu cologii. Foloseste anexele de la sférsitul ghidului. PROGRAMUL ,A DOUA SANSA" » NIVEL SECUNDAR INFERIOR® 10 PROCESE IN LUMEA VIE Functiile organismului Discutati in grup si gasiti raspunsul Gandeste-te la o zi obignuitd din vieja ta. Specifics functiile pe care organismul tia le Indeplineste pentru realizarea activitatilor din ziua respectiva. Indica aparatele, tomole si organele care contribuie la realizarea acestor func}ii. Completeaza primele dous rubrici ale tabelului urmator cu functii ale altor grupe de animale. Lucraji in grupe de cate trei, dand denumire grupei din care facefi parte: iu Vreau sf tia ‘Am allat Lucreaza si vei afla A, Locomotia Indica modul de deplasare (locomofic) al urmatoarolor animale, specificdind totedat mediul in care se deplaseaza gi organul ulilizat. Disouti cu profesorul f Animalul Modul de deplasare | Mediul de deplasare Organul utilizat Viermi Molugte (Scorch melci, caracatite) ‘Artropode (paianjeni) Insocte Pesti Anlibieni (broagte) Rapuile (papas, serpi) Pasiiri Mamifere acvatice (balend, delfin) ‘Mamifere terestre (maimute) . Muga dintr-un miir gi indie organele pe care le stribate mérul precum gi transformérile pe care le suferd acesta. Ajuti-te de imaginea aliturata si completeazii pe ea sau alituri B. Nutritia Asociate tubului digestiv se gisosc glandole anexe: glandele salivare, ficatul gi pancreasul. Discutafi cu profesorul despre rolul lor fn organismul. C. Sensibilitatea Meam trezit din cauza unui zgomot ciudat. M-am uitat in jar, insd nimic deosebit. Din buedtarie venca un miros pldcut. SSTIINTE + GHIDUL ELEVULUI Inversinat ‘berezistat tentafiei, M-am indreptat spre buctitdrie si am gustat din cafea gi din tartd, Mama pusese deja zahar in cafea, era dulce, exact cum imi place mie. Tarta mirosea a edipsuni si scorfigoard, insd, auuuuue ... nam ars la limbd, Era abia scoasd din cuptor. Rocitesto textul. Identific’ organole responsabile pentru fiecare dintre acfiunile desfigurat. Go sistom integreaza toate functiile indeplinite de aceste organe? Discutafi cu profesorul, D, Excrefia. Folosind imaginea aliturati, completati . Aparatul excrotor este aledtuit din 2 si cai urinare, Gile urinare sunt constituite din: 2 : si Urina confine substante loxice (uree, acid uric) rezultate in urma oxidatilor la nivel celular, Ea se formeaza la nivelul si provine din Rolul aparatului excretor este . Dializa este 0 metoda de curiare @ séngelui in afara rinichiului, folosindu-se o instalatie artificiala care preia rolul acestuia. E, Respiratia Go stii despre respiralie? Ce se intampld cu a lumanare daca sufli in flacara ei? De ce? Cum se numeste gazul eliminat? De unde provine gazul respectiv? Cum a ajuns acolo? Discuti cu cologii Lai despre aceste procese . Folosind imaginea aliturati, completa Aparatul respirator este alcatuit din 2 si ct rospiratorii, Caile respiratorii sunt const : . laringe, ... si Inspiratia reprezinta : expiratia reprozintl eee eeee eens Schimbul de gaze Mntre organism si mediu are loc la nivelul tite din: 2.. De ce este important respirafia pentru lumea vie? revo & Aj lucrat in bucdtarie sau ai mesterit prin casi gi te-ai tial le un deget. Ce ai observat? Ce este lichidul colorat care s-a prolins? Ce organ pompeazii acest lichid in corp? Ce rol are lichidul respectiv in organism? Discut& cu colegii si cu profesorul despro rolul acestui organ si al lichidului respectiv in organism. Aplica Voriicai cunostinse . Sty text do mal jos Flor obit i fonomen aocartd cite un ongn gictoo GPE fancto po care acest oindoplinet in oganrn Tocmnal am vont ansprat de lo servic, Vea foc un ds ald pois. ma odihnes Foose intron central dau drama la robin aglpt vin apd eld po ear Conta fancioneazd eu ge mola, avn icy de evacure a gazeton stu In txdoiora partementall Placa este intima do gavao dn er Gomplccazo ola rubic (mala) a boll del faceputl lc . Intra pe www.referat.ro/referate/biologie/paginal htm PROGRAMUL ,A DOUA SANSA" » NIVEL SECUNDAR INFERIORPROCESE IN LUMEA VIE 1, Care din urmitoarele componente nu intré tn alestuirea celulei? a. membrana ». rinichi c. nucleul d. citoplasma 2. Tesuturile din structura organismelor au rol de: a, apirare a unor parfi ale ale organismelor b. depozitare a unor substante . conducero a mediului intern al organismelor vegetale si animale . a asigura rezistenta si elasticitatea organismelor 3, Asociaz8 organul menfionat in prima coloand cu organismul corespunziitor coloanei a doua. a, Radacina 1, Animal b. Muschi 2. Plants 6, Floare i. Inima gi vase de singe @, Stomac gi intestine 4, Realizeaz un scurt eseu in care si asociezi urmatoarele plante gi animale cu mediul de viaya in care triiesc: cocos de munte, tuestie, dropie, brad, pastriv, fag, cerb, lup, stejar tei, crap, pelican, pin, molid, urs, c@prioars, mierla. Prin ce functii ale organismului se adapteaza aceste organisme la mediul lor de viata? 5, Realizeaz un preparat microscopic din bulbul de ceap’ pentru a obsorva colula vegetal, folosind urmitoarele etape de lucru dosprinderea unei foite de ceapa si sectionarea ei cu ajutorul unui bisturiu; agezarea sectiunii desprinse Inte-o piciturd de apa pe lami, acoperirea preparatului cu lamela gi observarea lui la microscop. Descrie ceea ce observi si deseneaza. 6. Mentioneaz activitatile care {i-au placut in acest capitol gi argumenteaz alegerea facut de tine. 12 | grunye> cHout evevuwREPRODUCERE DT eC COC) a " Discutati in grup si gasiti raspunsul Ai vrea s& stii cum se transmit caracterele tale mai departe copilului tu? Cum vor arate 4 copii tai? To-ai intrebat vreodata cu cine semeni in familia ta? Ce stii d Pentrn aceasta este nevoie si stii cd cerceta- torul Gregor Mendel a pus bazele geneticii Genetica este stiinja care studiazi eredita- tea si variabilitatea organismolor. Bredita- tea este capacitatea tuturor organismelor de 1 poseda o anumita informatie genetica, pe bbaza citeia (si tn functie de conditiile de mediu) se transmit anumite caracteristici anatomo-morfologice, fiziologice, bioch mice si comportamentale de la ascendenti Ia descondenti, iar variabilitatea este capa- Citatea indivizilor de a se deosebi intre ei prin insusiri ereditare si neereditare, astfel ‘ncat nu exist’ indivizi identici. Gena (sau Lucreaza si vei afla spre genotica? factorul ereditar) este unitatea de baz structural si functional a materialului genetic, reprezentat de acizii nucleici, Tota- Iitatea genolor poarta denumirea de genotip, inr fenotipul reprezinta totelitatea insus! lor unui individ, rezultate din interactiunea dintre genotip si mediu. Pentru a explica experimental acest lucru, trebuie menfionat fil fiecare caracter este determinat de doi factori ereditari si astfel in celuld exista cate © poreche de factori ereditari pentru fiecare caracter, Dact factorii ereditari perechi sunt identici, individul este homozigot (I), iar daci nu sunt identici este heterozigot (1. So incrucigeaza sojul de mazare cu talie tnalté cu soil de mazare cu talie scurté, In prima generatio (F1) se obtin doar plante cu talie inalté (caracter dominant doterminat de gona T ="TT sau) Incrucigénd mai departe, in gonerafia a doua so obtin indivizi cu talie scurt Unmirind schema de mai jos, gdseste care este raportul de segregare din generatia a doua. & ameyi Senerapia te 1774 dominant (bob neve) 4 rece cbob 2nle)- 4 SSTIINTE + GHIDUL ELEVULUI sn mazare cv bob nebes ‘8 mazire ev bob 78reit Culoarea ochilor eXprui Ja om este determinata de o gen dominanta (jar cea albastra de 0 {gond rocosiva (0) onotip are tatal cu ochi caprui al unui copil cu oochi albastri, daca mama are och b, albastri? abcaro se deosebeau prin dou’ caractere ereditare (dihibridare): mazare cu talie fnalta si pastai verzi (TTVV) si mazie cu talie joasé si plstai verzi-galbui (ttvv). Gemelii produsi de descondentii din prima genoratio au fost de patru tipuri: ambii factori ereditari dominanfi, ambii recesivi, un factor dominant gi celélalt recesiv, un factor recesiv gi celélalt dominant. $tiind acest lucru, completeaza tabelul de mai jos cu ajutorul profesorului gi notea7a coea ce ai obfinut fn caiet Mascul, femeli TV, Ty, Ww Ww TV Mendel a continuat experimentole gi a realizat incrucigarea dintre dowd soiuri de mazire Qe Ty W, Tw Aplicatie a un exemplu din experienfa ta gi arati modul in care se transmit aceste caractere de la parinti la copii. Cum se produce segregarea dupa fenotip a acestor organisme in F2, stiind ch in F1 toji hibrizii manifest numai caractere dominante? Construieste-ti arborele genealogic, Grupa de singe OU ‘ACI LEU} TABU] Prin mutatia unei geno, aceasta se modifica si apare astfel o gon’ pereche aleld, care afecteaza acelasi caracter. Genelo alele determina aparitia unor caractere contrastante. Se stie ci grupele sangvine umane sunt determinate de trci alole ale unei gene caro manifesté céteva tipuri de interactiuni in determinarea lipurilor do grupe de singe. Seria alelica include trei alele majore: LA, LB gi 1, Din combinarea acestor gene alele rezulté gase genotipuri: trei homozigote gi trei heterozigote. Grupele de singe determinate de fiocare peroche de gene sunt evidentiate in tabelul alaturat. Cariotipul uman normal este compus din 22 perechi de autozomi si o pereche de g heterozomi XX la femeie si XY la birbat. Dupi dimensiuni gi morfologie, cromozomii ‘umani se clasifica in 7 grape, notate in ordine cu literele alfabetului si grupate in ordinea mirimii lor. CAnd apar anomalii heterozomale, apar gamoti cu un numar aberant do cromozomi X si Y. In urma fecundarii apar descendenti cu modificari ale heterozomilor. Tat o schema cu originea maladiilor heterozomale. Caracteristicile unor aberatii heterozomale umane col] a LER Sindromul toon do etlignf arma a nt btrncoast Sindomal] xq ec umner | inteligenta medic Somali scheltic Aplica Identificati anomaliile cromozomale n din figa data de profesor prin comps cariotipului uman normal. . a) Dac mama are grupa sangvind B gi tatal AB, ce grupe Cariotipul uman normal sangvine vor avea copii $i cum vor fi din punct de vedere genotipie? Care este genotipul posibil al pirintilor? b) Dac mama are grupa A si copilul grupa AB, ce grupe sangvine ar putea avea tatal? Explic de ce, . Realizeaza o schema in care s& determini ce fel de caractere eroditare ai de la mama, tata, bunicul, bunica etc. Tak w wt a mY PROGRAMUL ,A DOUA SANSA" » NIVEL SECUNDAR INFERIORREPRODUCERE EY Ler a " Discutati in grup si gasiti raspunsul (Coa apirut prima dat: oul seu gina? Toei tutrebet cum apera o nows visfé? Cum ai aptrat tu, ca individ? Do co sunt necesns doi indivizi de sex dierit pentru a concopo o OUR Vala? De ce femeile sunt cele care poarttsarcina si nu bitbali? Sistomul reproducitor (genital) al barbatului esto format din vere rina "2 glande sexuale(gonade) numitetesticule, invelite intro en pungi do picle namita serot. Rol: produc colle soxalo birbatesti numite spermii (spermatozoizi); Prova — ~ canale, cu rol de a conduce spermatozoizii pana la uretra: oreecd ~ glande anexe, cea mai importanta find prostata, cu rol de a produce lichidul spermatic; bervicu— ~ penis (organul acuplri) cu un canal central numit uretra prin care se elimind sperma (lichidul spermatic + spermii). penis m1 ‘eRe Lucreaza si vei afla 1. Descopera singur, privind desenul alfiturat, care este aledtuirea sistemului reproductitor (genital) al femeii Colulele sexuale barbitesti gi femeiesti sunt spermia gi respectiv ovulul. Fa 0 comparafie Intre cele doud, ajutdndu-te de desenul aliturat. Identifica procesul reprezentat In imagine, Sarcina esto rozultatul ~ copulafiei (raport sexual ~ introducerea penisului in vagin, urmati de ejaculare}; = fecundatiei (unirea celulei spermiei cu ovulul) proces ce are loc in trompa uterina; ~ diviziunii colulare (segmentarii) a celulei ou, rezultata tn urma fecundatiei; ~ migririi ansamblutui de colule nou format spre uter = nidajiei (implantari, fixirii) acestuia in peretele uterului (mucoasa uterind) cu formarea embrionului gi ulterior a fatului. Placenta esto organul care asigura transmiterea substantelor nutritive (oxigen, ap&, suri minerale, glucide, lipide, proteine) ciitre embrion/f&t si eliminarea substantelor nefolositoare din organismul embrionului/fétului, Prin placenta pot trece gi subs- tanfe toxice (alcool, medicamente, tutun, droguri etc.). Onganul de logitura dintze placenta si embrion/fat este cordonul ombilical 2, Realizeaza un scurt esou in caro 88 cuprindzi consecinfele pe care nerespectarea regimului alimentar gi de viaja de care viitoarea mama le poate avea asupra viitorului copil. {in cazari de storilitate (atat la femei, ct gi la birbati), cuplurile pot recurge Ia g inseminarea sau fertlizarea ,in vitro” (FIV ~ tn eprubet). Primul copil format in seprubsts” s-a niscut fn anul 1978, Aceasté motodi se mai numeste uzual gi ,fertilizare autificiald”, dar aceasta expresie nu este corecta, deoarece fetilizarea ovulului de catre 16 | srune+ cioueevevuwiSpermatozoizi are loc le fel ca in mod natural, doar ca se desfigoard intr-un recipient special. Astfel, nu fertilizarea fn sine, ci doar locul unde aceasta are loc este ,artificial” Ai urmitrit telenovela Glona? Co este o clona si cum se obfine aceasta? Discutafi. organism. Pentru clonare, se ia o celuld din corp (mu sexual8), ai cirei cromozomi sunt ‘ransferafi intr-un ovul (din care s-a extras in prealabil nucleul) si care ulterior va fi fecundat ,in vitro” si implantat apoi in organismul mamei purtatoare. Prima clon a unui animal a fost objinuté in 1997, aceasta fiind oaia cunoscuta sub numele de Dolly. Glonarea este producerea unei copii identice din punct de vedere genetic a unui g . Practic, util, posibil de realizat: Participa cu argumente la dezbaterea pe tema ,Clonarea omului — pro gi contra” Imaginea aliturata arata schimbarile de la pubertate la adolescenfa. Descrie ce observi in acoste imagini. Ce schimbare majord are loc la fomei, pe lngi cova co sugeroazi imaginea respecliva? Discuta cu colegii enepeere bruset amare pinot pac cnegee pir ta . subsvoard taringete fe miresee (rocea se ingroap> Lumen $i plepout ‘se marese Ineregut coro devine mai musevios snl sav eandete amare te dezvoteé ‘Glande speciale pentru roduceres lapéetuD penisut se maéreyte solduite se pes ovarete incep #8 prodved lovute Ceelle sexuale remelestd ‘neve ovutayia i ciel menservst tersioveleincer ‘4 product spermasozelzi Cetute sexuate barbavesed seein seen oe te wie or Clete sexual ee drecs. ale, Ul dnt ele 2 emp un {ovulatia), Ovulafia are loc in a zi a ciclului sexual. in cazul tare oll este cunt, acest so cling Smpicuicu mucaaa wer pein QB hoor (el Jaren a C Go se intamplé cu ciclul sexual al fomeii in jurul varstei de 45-58 ani? Au basbatii menopauzi? Aplica |. Realizeaza un colaj cu sistemul reproducitor barbaitese gi femeiesc, folosind plastelina, lipici, vata si carioca. jecificd organul responsabil care: functioneazai ciclic; produce spermil; fixeaz embrionul, Afl4 mai multe la www.ournet.nd/~anatomia/omul_mediu.html PROGRAMUL ,A DOUA SANSA" » NIVEL SECUNDAR INFERIOR aREPRODUCERE 4. Gitogte textul de mat jos gt recunoagte functia organismului care esto descrist In cazul majoritatit animalelor existé doua sexe: mascul, producdtor de spermatozoizi si fomoli, producitoare do ovule. Pontru realizarea fecundarii esta necesar ca colulele reproducitoare si se uneasc, fie prin expulzerea lor concomitenta in medi, fie prin imperecherea masculului cu femela, Dupa imporechere facuplare), spermiile jung in canalul (trompa) unde se alla ovulul eliminat din ovar. Aici are loc unirea gamelilor (focundatia) in urma céroia rezulta celula ou. Aceasta se fixeaza in pereteleuteralu, Incope si so dividd, dnd nastore ombrionului. Din embrion se dezvolté nou! organism. 2, Care din urmétoarele afirmafii sunt adevirate gi care sunt false? Argumenteaza rispunsul, Ovarele produc spermatozoizi incontinuu de la varsta pubertatii, toatd vieta, Testiculele produc periodic ovale, incepand cu pubertatea, pana la menopauz’, Menopauza este perionda din viaja fomeii in care activitaten glandelor sexuale scade prograsiv. 3, Completoaza tabolul urmator, marcand cu + sau — prezenta, respectiv absonja caracterului menfionat, la fote, in porioada pubertal. Caracter/varata T0ant COLES ini dezvoltalt in zona pubisulur Bazin dozvoltat Menstraajie 4, Culoarea ochilor ciprui la om este determinaté de o genii dominanta (C), iar cea albastra do o goni recesiva (c). Ce genotip are tatal (cu ochi céprui) unui copil cu ochi verzi, dact mama are achi a. capri; b. vorai? ti de cova ce ai studiat Povesteste, pe scurt, o intdinplare personald care te-a marcat, Ie in primele doua capitole. 6. Scrie ce te-a impresionat cel mai mult, De ce? 7. Ag dori sf aflu mai multe despre 8, O intrebare/problemé la care ag vrea sf aflu rispunsul: 18. | srune+ cout evevuwi