PROCESE iN LUMEA VIE Cum si de ce ne hranim? & Ganditi-va si discutati in grup! Gu tofii stim care e reacfia fireasca la atingerea unui obiect fierbinte sau infepiitor: se produce o aga numita tendin{a de autoaparare. Dar ce anume face ca perceplia durerii, a cildurii sau a suprafelei s& fie puternicé in unele situalii, iar in altele scizuta sau aproape inexistenté? S& nu uitam ca si unele plante au colule specializate pentru perceptia atingorilor. Cine a rozistat tontatiei de a ira o mimoza de la Gridina Botanica? Acea delicata si micu{a plant pentru a se apara cénd o atingi, se inchide si se deschide dupé ce pericolul « disparut. Cunoastefi alte exemple de acest fel? §tim deja ca toate fiinfele se hrinesc, dar o fac in moduri atat de diferite, incat devine foarte dificila descoperirea acelei proprietati comune care da insasi definitia nutritiei StHi¢ Lucreaza si vei afla! Organizati-va in doua grupe. Realizeti cele doud experimente in paralel, apoi schimbaji, astfel incat fiecare grup sa realizeze ambele experiment, si scriofi conchuziile. in prima rubricé dati o denumire experimentului, Experiment [Materiale necesre Mod de taora 1. [planta acvatica —o ramura de planta se sectio- (Elodea neaza oblic astfel incat la baz canadensis), sa se oblind un fragment de leprubete, stativ | 6-8 cm; [pentru eprubete, |—ramura sectionatit se introduce bagheta de sticlé, | cu baza in sus intro eprubeti: bisturiu se agazi astfel incat si se gaseasca mai mult sub apa, iar partea sectionati sé mu ating’ perejii eprubetei (se foloseste in acest scop o bagheta de sticla) — se asazi eprubeta la lumina in stativ gi se observa ce se intim- pila. 2 frunze de din franza de porumb se taie porumb, vas cu | dowa fragmente dreptunghiulare apa, bisturiu cu lungimea de 6 cm gi létimea de 4 cm; se introduc cu latura mica in vasul cu putind apa; ce observati? Fotosinteza consté in sinteza substanfelor organice, pornind de la apa, dioxid de carbon si struri minerale, cu ajutorul energiei luminoase, cu eliminare de oxigen. $3 Chimic, reactia de fotosintez se scrie conform ecuatiei: Dioxid de carbon + api + sdruri minerale “——~>substante organice + oxigen 10 | srunye + cirou exevunuiPot realiza fotosinteza numai organele care au pigmenti asimilatori (clorofilieni). Acestia capteaza energia luminii si o convertesc in energie chimica, Organul vegetal specializat in fotosinteza este frunza, desi mai existé un fesut asimiletor gi fn alte organe expuse la lumin’. Scriofi acoast& ecuatie cu ajutorul simbolurilor elementelor chimice pe carele GY cunoasteti. Completafi tabelul de mai jos pentru fiecare experiment. Organizati-vi pentru aceasta in doua grupe, a plantelor gi, respectiv, a animalelor. B Citeste textul din Anexa 1 gi, urmarind figa data de profesor (Anexa 2), descrie oral sistemul nervos gi reflexul = Eaperiment [posenale ‘Mod de lucru ‘Concluzii necesare 1. Evidenjierea |Lalele, termonastiilor | pa calda, | introdusi in api la api rece | temperatura de 25-30°C se va deschide in citeva minute; — dacé aceeasi floare va fi mutatié intr-un vas cu apa de 5-8°C, oa so va inchide. 2, Evidenjiorea [Un subiect, |— cursantul se agazi po scaun in reflexului fun pozitia picior peste picior; rotulian ciocanel, |—cu un ciocinel este lovit sub jun scaun | genunchiul piciorului care se afl deasupra gi se va observa reactia produsé. Sh Aplica! 1. De ce prin rotires unei plante de apartament putem obtine o crestere egal a ramurilor acesteia? 2. Gum explici cresterea plantei din imagine? Cunosti si alte astfel de exemple’ 3. De co un peste n-ar mai auzi dacii ar scoate capul din apa? 4, Completeaz in tabelul de mai jos: Cosa parut col [Despre ce ai vrea /Este util coea ce ai | Cat de bine al mai interesant?_| s& afli mai multe? | _ invatat azi? inteles? PROGRAMUL A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, |PROCESE iN LUMEA VIE em Ue Ug a i ) Ganditi-va si discutati in grup! Cititi urmatoarele ghicitori si incercati si gasiti raspunsul: Cine paste in poiand in bundité de ruginé i pe cap are coroana? A iesit din vizuina Dupé carne do gaind. Recitifi titlul lectiet gi notafi in tabelul urmator ce gtiti despre modul de hirinire al diferitelor specii de vertebrate. Care sunt componentele tubului digestiv? we ita Wreau sa gta | Completafi in tabelul de mai jos componentele tubului digestiv al mamiferelor. Care este continutul alimentelor? Daji exemple de enzime din tubul digestiv. Te - produc salive: |- sector care confine organe specializate in maruntirea gi amestecarea hranet; egment in care se respiratorii; mntalnese cl ale figestiv ag |- tub flexibil care face legatura intre faringe si stomac; |= Tocul de depozitare a hranet, amestecalé cu suc gastric, pang devine ca 0 pastii |_ rol principal de hidroliza partialit a lipidelor; | enzima importanta: pepsina; | Tocul de finalizare a digestiei chimice, |- aici actioneaza bila, sucul pancreatic gi sucul intestinal |- locul unde substantele alimentare ajung la forma finalé, mai simplé, prin actiunea enzimelor digestive; | glanda mixta situata sub stomac, care produce suc pancreatic si care confine celule ce produce hormoni cum ar fi insulina: |- prepara materialcle nedigerate in vederea climinarii Citifi individual textul de mai jos. Sub indrumarea profesorului, completati tabelul cu schife care redau particularitatile structurale ale sistemului digestiv la vertebrate, Toate vertebratele au un tub digestiv cu sogmentele descrise fn cazul mamiferelor gi cu glande anexe. Diferenfierile depind de nivelul evolutiv al diferitelor clase si de adaptarile specifice legate de modul de hrénire. La pesti apar maxilarele, exist o cavitate buco-faringiana, lipsesc glandele salivare, pestii care se hrénesc cu plancton nu au dinfi. La amfibieni cavitatea buco-faringiand este larga w au o limba mobilé cu care prind hrana; intestinul gros se termina cu cloaca (cam: final comuné pentru tubul digestiv, caile urinare gi caile genitale). Le reptile apare © delimitare intro cavitatea bucalo, cea nazala si cea faringiana; gura cu dinti (la 12, | gmunye+ tou exevututi = ee soparle, sorpi, crocodili) sau margini cornoase (broaste jestoase); mandibula articulata ca un os numit os patrat mobil, stomac flexibil, cloaca. La pisari, gura este previzuté cu cioc cornos adaptat Ie diferite moduri de hrénire. Esofagul are 0 dilatatie numité gus, care stocheaza gi fnmoaie hrana, Stomacul are dou compartimente: stomac glandular — care socrota suc gastric — si pipota, cu poreti musculogi, care marun{este hrana, Intestinul gros ¢ scurt gi se termina cu cloaca, pest amfibient Teptile past Lucreaza si vei afla! Grupa 1. Evidentierea compozitiei chimice a alimentelor: Se introduce 0 bucatict de paine sau carne intro eprubetd, Se fine eprubeta inclinata deasupra flacarii unei spirtiere, rotindu-se mereu. Ce se observa? Continuati inciilzirea gi notati cea ce observati. Discutaji cu colegii si cu profesorul obsevatiile personale. Grupa 2, Evidenfierea proteinelor (glutenului) din pdine: Féina contine dous substanfe: glutenul (proteina) si amidonul (glucida). Pe o felie de paine se picura céteva picituri de acid azotic cu ajutorul unei pipete. Ce se observa? Discutati cu colegii Grupa 3. Evidenfierea zaharului din paine: intr-o eprubeta cu api distilata se pune putin paine si se agit’ eprubeta. Se filtreazé lichidul si se toarné putin nitrat de argint. Ce observati? Discutati cu colegii gi cu profesorul. vvidenfierea lipidelor (grasimilor din lapte): Se lasa laptele proaspat teva ore intr-un paher Berzelius. Se observa separarea unui strat de smnénténa care se ingroagé progresiv. Se pune o picaturé din sménténe care s-a format pe o coal de hartie, care se pliazai gi se proseaza. Discutafi cu colegii ce se observa gi trageti concluziile, Formati 4 grupe gi realizati urmétoarelor experimente: é Grupa 4, Aplica! |. Caracteristicile sistemului digestiv al pasdrilor sunt: a. esofagul: d. pipota; b. gusa: «. intestinal subtire; c. stomacul glandular; fd . Da cate doua exemple de mamifere ierbivore, insectivore, carnivore, omnivore gi explica in cteva fraze modul de hrinire al acestora, tinfnd cont de particularitiile tubului digestiv al fiecarei specii alese de tine. . Pornind de la cuvéntul vertebrate, intocmeste un rebus cu cuvintele invajate pana acum la stiinte. . Acorda o not de le 1 la 10 pentru dificultatea testului de evaluare gi PROGRAMUL A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, | argumenteaza scurt nota respectiva,B, 4 PROCESE IN LUMEA VIE Cum respiram? Ganditi-va si discutati in grup! Co crozi? Esto corect? La o emisiune avand ca subiect mentinerea sénatatii viitoarelor mame, reporterul a formulat urmatorul sfat: ,.nspiraji adanc! Ne incarcim plémanii cu capacitate mai mare de aer”. Argumenteazé parerea ta! Lucreaza si vei afla! Citeste individual textul de mai jos. Discutati gi grupati in dowa categorii: informatii noi si informatii cunoscute. ‘Taina Omilui bate de aproximativ 100 000 ori pe zi. In 24 de ore, ea pompeaz’ 7 000 de litri de singe. Dac vasele sangvine din corpul uman ar fi puse cap la cap, Jungimea lor ar fi de aproximativ 100 000 km. Rolul inimii este de a pompa singele in intregul corp al omului, Sangele este acela care transport oxigenul, substantele nhultitive provenite din digestia alimentelor, substantele toxice care vor fi eliminate din corp. Volumul séngolui la om este, in medie, 0,005 m’, iar masa sa este de aproxi- ‘mativ 5 kg. Aceasta pompai se ,odihneste” in timpul nopfii, reducéndu-i foarte putin ‘numérul batiilor. Un om respira in fiecare zi in jur de 16 000 litri de aer. Noi nu respirdm in fiecare i in acelasi ritm. Atunci cénd ectivitatea organismului este normali, 0 persoand respiré de aproximativ 15 ori pe minut, la fiecare respirate 0,51 de aer sunt pompati in pliméni, iar daca facem un efort mare, respiratia se dub Priveste desenul care reprezinta inima gi alcatuirea ei gi, citind textul, noteazsi componentele descrise pe desen. Gaseste o asemanare cu plantele folosind Anexa 3. “Rorta ascondents 7 Aetera pulmonars| Arcul aortic ity Vena cava ssuperioara _-Vene pulmonare Vatvula i semilunard Acteul sting tril drept— ~ vaivata bicuspiaa Valvula tricuspid ~ " Soptul Ventricutu dropt interventricular Ventriculul sting Y Vena cava inferioars Aoria descendents Structura interna a nimi Situata intre cei doi plimani, in cavitatea toracica, inima este un organ musculos avand patru camere: doud atrii si dou ventricule. Ea este alcatuita din trei straturi concentrice: ENDOCARD, MIOCARD, EPICARD. in interiorul inimii exist valvulele atrio-ventriculare care permit sangelui si treacé numai din atrii in ventricule gi SSTIINTE » GHIDUL ELEVULUI. Cum explici faptul valvulele somilunale, la baza arterelor mari (aorta si pulmonara}. Ele nu permit sngelui si treaci din artere in inima. intre atrii exista sept interatrial si intre ventricule, sept interventricular. Venele mari sunt vene cave superioare si inferioare. Realizeaza un desen cu mica circulajie (pulmonar) gi marea circulatie (prin corp). SRespitafia an iumiea vie Cuprinds respiratie aeroba si anaerob’. Energia rezultats See eee rgere intr onicompns chimic numit acid Z adenozintrifosforic (ADP) folosit de colula oriundo si oricand este novoie de energie. fn cazul microorganismelor, respiratia anaeroba se mai numogte gi fermentatie alcoolic&, lactica si acetic’, prin care se obtin diferite produse de consum. Unde afi mai auzit de fermentatii? Exemplifica! lata céteva exemple de produse fabricate prin fermentajie. Care tip de fermentatie amintita anterior se potriveste pentru fiecare din urmatoarele: fabricarea painii sia bauturilor alcoolice; acrirea laptelui, preparea muraturilor; prepararea ofetului? Realizati in grupe de cate 4 urmatorul experiment: Evidenfierea bacteriilor de fermentatie. Materiale necesare: bors sau zeam& de varzi, ac spatulat, lama, lamela hartie de $)) filtru. Mod de lucru: Vasul cu borg se tine 48 h la céildura, Din pojghita care se formeaz se ia un fragment cu un ac spatulat gi se pune pe lama intro picatura de api. Se aplici o lamela si se analizeaza la microscop. Concluzii: Jare sunt componentele aparatului respirator? Care este rolul a si expirafia sunt dou migcéri respiratorii care constitue ventilatia pulmonara. Completati in pereche etapele expiratiei. Formulafi concluzia cu intreaga clasa Tnspirafie Expiratie [Se contract dou’ categorit de mugcht jinspiratori: DIAFRAGMA, care Jdeplaseazé baza cavititii toracice spre abdomen, gi mugchii intercostali Jexterni, care rotesc coastele ce se lateralizeaza si doparteaza sternul de Jcoloana vertebral. Volumul pliménilor jcreste, presiunea aerului din ei scade fata de cea atmosferica si aerul © aspirat in plimani Cum credet aceasta, respira alte specii de vertebrate? Discutafi cu profesorul de Aplica! . De ce laptele dulce se altereazé mai repede decat iaurtul? . Enumerati 3 cauze ale imbolnavirilor la nivel cardio-vascular. inima pompe: sdngelui este de 0,005 m’? & intro zi 7 000 litri de snge, desi volumul PROGRAMUL A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, ss |PROCESE iN LUMEA VIE PUTO) 2. Sa presupunem ca vrei si investighezi in cat timp pulsul inimii tele revine la normal, dupa un efort fizic. Ce instrumente utilizezi pentru aceasta si cum procedezi? 2, Citesle atent enumerarea de mai jos. Care dintre ele NU este o functie a séngelui? a. digorarea hran b. protectia impotriva bolilor; . transportul materialelor reziduale din celule; d. transportul oxigenului in diferite parti ale corpului. 3, Cel mai bun motiv pentru care proteinele sunt incluse intr-o dieta sinatoasd este acela cA proteinele sunt principala sursé de: energie pentru corp: fibre pentru digestie; materie prima pentru cresterea gi regenerarea celulelor; vitamine pentru a putea face fafa bolilor. aege 4, Care este functia primara e frunzelor mari care crese fn pidure? sa ofore umbra sistemolor inferioare; si elimine excesul de api care intra in ridacini; sa permité distrugerea frunzelor de catre insecte; sa absoarba cat mai multa lumina posibil pentru fotosinteza. pegs . Care dintre organismele urmatoare sunt utilizate pentru @ transforma laptole in iaurt? a, bacterii b, protozoare; c. virugis a. alge, 6. Unele plante cresc mai bine daca se réspandesc ingraigéminte in jurul rédacinilor, Ce ofera aceste ingraséminte pentru cresterea mai puternicé a plantelor? a, energie: b, minerale; «. vitamine; 4d. dioxid de carbon; ©. apa. . Ce substanfa care contribuie la digestie se giseste in stomac? Care este rolul su? 16 | srunye+ ctout eevuLut8. Oamenii dobandesc enorgie din hrana pe caro o consuma depozitata in alimente? a. din substantele fertilizatoare; b, de la Soare; c. din vitamine; d. din sol. ilnic. De unde provine energia 9. De ce trosnese lemnele cdnd ard? 10. Ge crezi: cat cAntireste aerul respirat de un om intro zi? Dar aerul din sala de clasé? Poti ridica intr-un deget aceste cantitati? 11, De ce medicul ne masoaré intotdeaune tensiunea (presiunea arteriala a sangelui) la aceeagi inalfime cu inima? 12, Dupa ce a spalat paharele, gospodina le agazi cu gura in jos pe o fata de masi de musama. De ce, dacé le spalé cu apa fierbinte, constata ci, dupa racire, mugamaua s-a bombet putin spre interiorul paharului? 13, In acest capitol mi-a placut cel mai mult 14. Cred ca tot ce am invatat imi va fi util la/pentru 15. Cel mai inter esant lucru pe care -am invatat a fost: PROGRAMUL A DOUA SANSA" « NIVEL SECUNDAR. a |B® 24 EDUCATIE PENTRU SANATATE Viata si dragoste Ganditi-va si discutati in grup! Citifi textul de mai jos si apoi incercati sa definiti dragostea Dragostea este un sentiment complicat, greu de definit. De obicei, oamenii cred ci stiu intr-un mod romantic cand o simt. Uneori oamenii pot confunda dragostea cu atractia sexuala pentru o alta persoana, Chiar daca acele doua persoane pot fi inrudite, ole nu simt acelagi lucru. Oamenii ar trebui sa stie ce simt pentru o alta persoana, mai ales fnainte de a actiona pe baza acestor sim{iminte. Pe baza dicutiilor dintre voi, raspundeti la urmétoarele intrebiiri: Care credeti ci esto logatura dintre dragoste gi relajii sexuale? Co optiuni au dowd persoane care se simt atrase din punct de vedere sexual? Motivati réspunsurile voastre cu argumente pro gi contra. Lucreaza si vei afla! fn prima coloand a tabelului de mai jos gisiji tormeni privind sistemul reproducator femeiesc, respectiv birbiitesc, reproducerea, iar fn a doua coloané, termeni privind organul reproducator al plantelor (floarea). Definiti aceste concepte gi realizati, in spatiul avut la dispozitie in tabele, in grupe de cate doi, un dosen al aparatului reproducitor fomeiesc si barbatesc, respectiv al componentelor florale, Comparati desenele cu cele realizate de colegii vostri, corecténd eventualele greseli cu profesorul vostru. Petale, stamine, pistil, sepale, receptacul, codita, celule femeiegti, celule barbitesti, stil, stigmat, reproducere sexual, reproduce asexuati, polenizare, fruct, stimanta. Uter, tropa uterina, ovar, mucoasé uterind, vagin, vulva, vezicd urinara, canal, prostatd, uretra, testicul, penis, fecundatie, sercing, placenta, nidetie. impartiti-va pe grupe de cate 4 si asociafi cuvintele sau frazele din coloana I cu frazele din coloana Il. Discutaji apoi despre asocierile realizate, Coloana I Coloane II 1. Conceptie A. Locul unde traieste ovulul fecundat in organismul femeit 2. Ovul B. Locul unde sunt produsi spermatozoizii 3. Trompe uterine C. este eliberat din ovar. 4. Sporma D, Tubal prin care trc spermatozoizii dupa co parisoac 5. Vas deferent _B, Eliberarea spermei din penis. 6. Spermatozoizi F. sunt eliberati de testicule. 7. Bjaculare G. Momentul in care ovulul se uneste cu spermatozoidul, 8. Prostata H. Locul in care se intélnese ovulul si spermatozoidul, 9. Uter 1. Fluid continénd spermatozoizi gi alte fluide. 10. Testicule J produce un fluid care este component a spermei. SSTIINTE » GHIDUL ELEVULUIPornind de la fraza: Nu te cunose ined indeajuns de bine, gi totusi imi placi foarte mult, realizaji individual o lista a modalitatilor in care 0 persoana poate cere cuiva sa aiba o relatie sexuala. Discutati apoi cu colegii vostri raspunsurile gésite. in tabelul urmator sunt mentionate céteva boli cu transmitere sexual (BTS). Completati-l — utilizénd modelul pentru SIDA - cu alte date cunoscute de voi. Dupa ce afi discutat pe baza pliantelor aduse de profesor, mentionafi diversel metode contraceptive gi de prevenire a BI Boli Cauze ‘Manifestiri sac pianiticare familial Sifilisul JGonorea Jcandidoza VVirusul HIV, |= Dopresio imund majoré Soe aul [2Olat in 1981, |- Dezvoltarea infectiilor pindromul care produce "| virale, bacteriene, imunodeficiter | oinavirea | micotice dobandit (esto |eraduala.a | Aparitia de tumori infect shag |sistemului —_|— Afectarea sistemului rae] Hv) {UBunitar al nervos virusul HIV) Jorganismului_|- Dees Sh Aplica! Raspundeti cu A —adevarat sau F — fals la urmétoarele intrebiri 1. Menstruatia consté in eliberarea ovulului o data pe lun’. 2. Spermatozoizii sunt depozitati in testiculele barbatului. 3. Fetele pot sa foloseasca pastilele anticonceptionale ale unei prietene dacé nu Je au pe ale lor. 4, Tinerii care au contact sexual nu trebuie sé se teama de sifilis. 5. Principalul simptom al gonoreei la barbat este senzatia de arsura in timpul 6. Steriletele se pun gi se scot de fiecare data cand femeia are raport sexual. 7. Dati exemple de reproducere sexuata gi asexuaté din lumea vie, Am fnvajat din aceasta lectie Ceea ce am in fat imi foloseste la PROGRAMUL A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, Ey84 TEHNOLOGIA $I VIATA Sensibilitatea este proprietatea organismelor de a reactiona le informatiile primite din mediu. Ea este foarte dezvoltatd la animale, dar nu lipseste nici la plante. Primirea informatiilor din mediul exter si din propriile structuri constituie 0 conditie esentiala pentru supravietuirea animalelor, Sensibilitatea le permite acestora si-si gaseasci hrana, sé evite pericolele, sé parlicipe la reproducere etc, Evenimentele care se produc tn afara sau in interiorul corpului constau in modificari fizice si chimice. Aceste modificari exercité asupra organismului actiuni numite stimuli (excitanti) mecanici (presiune, vibratii), termici, luminosi, chimici etc, Fiecare organ de simt este sensibil la un anumit tip de stimuli. Acesta confine un receptor — partea sensibila, specializata — gi unele componente ajutatoare (pentru hrénire, protectie). Receptorul traduce semnalul sonor, termic, luminos etc. in impuls nervos care va ajunge le centrii nervosi. Acestia nu prelucreaza sunete, célduré sau lumina, ci impulsuri nervoase. Reflexul este réspunsul organismului la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. Urmarind figa data de profesor, descrie arcul reflex si componentele sale. Mamiferele sunt cele mai evoluate animale, Ele au un sistem nervos foarte complex gi foarte eficient. El este format din: 1, Sistem nervos central, care cuprinde creierul si maduva spinérii. Sistemul nervos central contine centri nervosi. Acestia primesc informatii de la receptori, le prelucreaza gi apoi transmit comenzi la efectori (mugchi sau glande). stem nervos periferic, caro face legitura dintre sistemul norvos central si organele corpului. Ace compus din nervi gi ganglioni nervosi. 2. Din punct de vedere functional, sistemul nervos este compus din doud compartimente, ambele avand o parte centrala gi una periferica: Sistemul nervos somatic (al vielii de relatie) integreazi oraganismul in mediul de viata. Sistemul nervos vegelativ regleazi activitatea organelor interne. Intre cele dou sisteme este o strénst legitur’. Indiferent de forma organelor sale, orice sistem nervos este organizat ca o refea de neuroni. Prin ea circula informatia pe anumite trasce, sub forma de impulsuri nervoase care se transmit de la un neuron la altul prin sinapse. De regula, impulsurile nervoase sunt generate la nivelul receptorilor. Ele circul mai intai prin neuroni sonzitivi (care sunt in legatura cu receptorit), apoi prin neuronii de asociatie (intercalari) gi ajung la neuronii motori (care transmit comenzi la efectori) Coa mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex. Reflexul este réspunsul organismului la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. Traseul po care Il urmesza informatia fn timpul desfésurdrii unui reflex se numeste arc reflex si are cinci componente: STIMUL —> R —S—> cn —™\5 Ef —> RASPUNS: R~ receptor CN ~ centru nervos CS —cale sonzitiva CM - cale motoare SSTIINTE + GHIDUL ELEVULUIVasele lemnoase conduc seva bruta (apa + séruri minorale din sol). Plantele contin si un alt tip de vase care conduc seva elaborata (care contine substantele necesare cresterii gi dezvoltarii plantei) si se numesc vase liberiene. Aceste vase sunt de fapt celule microscopice, In cazul animalelor, vasele prin care circula sdngole sunt artere (séngo incarcat cu oxigen), vene (sange incarcat cu dioxid de carbon) i capilare (cele mai mici vase din corpul animalelor). Marea circulatie: incepe din ventriculul stng. Aorta gi numeroasele ei ramuri conduc sangele incarcat cu oxigen spre fesuturi. Aici arterele cole mai mici (arterilolele) se continua cu vasele capilare (au diametrul de ordinul a 1mm). Acestea au peretii foarte permeabili, cu un singur strat de celule epiteliale turtite, Aici sangele cedeazi lichidului interstitial O, si substantele nutritive necesare celulelor si preia substanfele produse de celule, printre care si CO. Capilarele se continua cu venule, si acestea, c ‘are se unesc pe masura apropierii de inima. Cele mai meri vene, cavd superioard si cavd inferioard, varsé in atriul drept singe incarcat cu CO, voneli Mica circulatie: incepe din ventriculul drept. Artera pulmonard are dou remuri in cei doi pliméni. Capilarele formeaza o relea deasa in jurul alveolelor pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze. Sangele incarcat cu oxigen se intoarce in atriul sting prin patra vene pulmonare. Circulatia la mamifere este dubla (are cele doua circuite) gi completa (sangele incarcat cu oxigen nu se amesteca cu séngele incircat cu dioxid de carbon) Circulatia la pesti S,, Crculatia la amfibieni PROGRAMUL .A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, os |G, Circulate ta repite 7,,, Circulatia la pasari pulmonar Von pelmonare Intertars antes G, Test de recunoastere a apei 86 Se incélzesc intr-o eprubeta cristale albastre de sulfat de cupru (CuSO). Prin incalzire, acestea se transforma intro pulbere gri, numita sulfat de cupra anhidru. Daca se adaugé apa, aceasta pulbere gri redevine albastra. Dac se presara pulbere de sulfat de cupru anhidru pe o bucati de miez de paine, atunci pe miezul de paine apare culoarea albastré, De aici rezulta ca painea contine ap’. Barcile plutitoare ‘* Materiale necesare: diferite obiecte care plutesc, respectiv diferite obiecte care nu plutesc (de ex.: corpuri de lemn, bucafele de material plastic, monede, bureti), vase de diferite dimensiuni, materiale necesare pentru a construi scufundatorul Cartesian (vezi anexa), lipici, folie de aluminiu, agrafe, banda de lipit, corpuri cu ‘mast mica (monede, cuie, boabe de fasole), balan|a, rigla, rezervor cu apa, figa de lucru din anexé. Mod de lucru 1, Formuleazi, impreuna cu colegii din grupul din care faci parte, predictii referitoare la corpurile care vor pluti, respectiv la corpurile care se vor scufunda, Descrie pe caiet propritijile corpurilor care se scufunda, respectiv proprietitile corpurilor care plutesc. 2, Urmareste demonstratia realizata de profesorul téu/profesoara ta cu scufundatorul cartezian. Poti sa-fi construiesti si tu un astfel de dispozitiv. SSTIINTE + GHIDUL ELEVULUIQQ, into curgere stationars, debitul de fluid prin oricare sectiune a aceluiasi tub de © curent este acelagi: S,v; = Spvz = --- = Sv—ecuatia de continuitate; preee pgh=const — legea Ini Bernoulli. 23 Schelet Ta om, Sistemul muscular Ta om e Sonat rusia manifes om) Oasele se leagi intre ele prin articulatii * fixe — nu permit migcarea oaselor; + semimobile - se intalnesc intre corpul e dou vertebre, unde se aflé discul cartilaginos (migcari limitate ale color dowa oase); + mobile — permit migcari rapide si ample; fn timpul unei miscéri, oasele antrenate de contractia mugchilor se deplaseaz’ unelo fata de altelo, deoarece sunt articulate intre ele. Oasele, articulatiile si muschii sunt cele trei elemente care se asociaza in realizarea oricérei migcari a corpului. Asigurand migcarea si echilibrul corpului, mugchii i oasele formeaz sisteme de parghii. QY,, Ue oxemplu de parghie de ordinul 1 fl constituie articulatia eraniului eu coloana ‘© vertebral, in care punctul de sprijin este articulatia craniucoloand vertebralé, punctul de aplicare al forfei fiind reprezentat de mugchii gétului, iar punctul de aplicare al rezistenjei, de greutatea oaselor feje. Parghiile de ordinul II sunt mai numeroase, un exemplu fiind reprezentat de articulatia labei piciorului cu gamba la ridicarea corpului pe varful picioarelor. 92 | smunpe+cHiout exevuLUParghiile de ordinul III sunt cele mai numeroase, fiind intélnite in migcari de flexie si extensie, de exemplu la migcarea femurului, Pentru ca osul sisi indeplineascé functia de parghie, el trebuie migcat de cel putin doi mugchi antagonisti Omul este adaptat si so miste pe un teren solid, dar in cursul vietii ol indeplineste activitaili multiple, care il obliga si se adapteze gi pe nisip, api sau gheaté, ajuténdu-se in aceste cazuri de patine, role, schiuri, surf etc. FAE ~ logea parghiilor Materiale necesare: stativ cu mufé, cleme pentru fixare, diferite corpuri, mase marcate, bard metalica avand pozifii diferite pentru fixarea maselor marcate, dinamometre Modul de lucru: 1. Se suspenda in pozitie orizontalé bara metalica. 2. Se agaza corpurile avute la dispozitie in cel putin 3 pozitii diferite. 3. Pentru fiecare poziie a corpurilor avute la dispozitie se echilibreaza cu ajutorul carligelor cu mase marcate. 4. Se intocmeste un tabel cu velorile obtinute. 8. Formulaji concluziile. QG, Eresine scripete fx, scripete mobil, asociatie de sexipete fix gi mobil Seripete fix Scripete mobil Asociati 27, [PET PaaS ir care Eo car teratoma magnet . testat este confectionat Este atras ‘Nu este atras: Inel |\Cheie Rigla Radiora Moneda de 1 leu [Compas Pahar Laintigor [Creion Agrate de birow [Ace cu gamalie PROGRAMUL A DOUA SANSA” » NIVEL SECUNDAR, | os |