Liceul Teoretic ,, Ion Creangă ’’, or.

Florești

Referat
,, Dimitrie Cantemir-
rege între filosofi și
filosof între regi ’’

Realizat : Singureanu Olga

Clasa : a XI-a ,, R ’’
Disciplina : Istoria românilor
și universală
Profesor : Doroș Anatolie
 Cuprins
Introducerea…………………….2
Capitolul 1 : Datele biografice
Maestru al traiului în exil…..3
Studiile ………………………………4
Viața personală…………………..5
Capitolul 2 : Activitatea științifică…6-8
Capitolul 3 : Domnia lui Dimitrie Cantemir
Politica internă………………………..
Politica externă………………………..
Importanța domniei………………….
Concluzia...................................11
Bibliografia.................................12
1
 Introducere
Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două
rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare
cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale
diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf,
geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compositor.
Acesta a fost, fără îndoială, cea mai complexă personalitate
din epoca veche a culturii române. De formație
enciclopedică, pe lângă luciditatea omului de stat, s-a
dovedit un adevărat savant și un ilustru umanist al vremii
sale.

Capitolul 1 : Date biografice

 Dimitrie Cantemir s-a născut pe data de 26 octombrie
1674 în Ținutul Fălciu. Răzeșii moldoveni erau oameni
săraci, dar pe care sărăcia îi făcuse luptători dârzi și aspri.
„Aveau acolo un codru, codrul Tigheciului, fără copaci mari,
dar cu spini mulți, cu arbori deși și mici, în care dușmanul
nu poate pătrunde. Nici boierii nu izbutiră să le
cotropească răzășiile, nici tătarii din Bugeac, vecinii lor, nu-i
speriaseră și nu-i putuseră prăda.” A fost fiul lui Constantin
și al Anei, născută Bantăș, care a fost a treia soție a lui
Constantin Cantemir. Ana Bantăș descinde dintr-un
personaj vestit în aristocrația moldovenească, Ioan Tăutu,
mare logofăt în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Dimitrie
Cantemir spune că a purtat acest nume [Dimitrie], fiindcă a
fost botezat de Dumitrașco vodă Cantacuzino. În
românește, principele semnează
„ Dimitrie ”. În perioada martie-aprilie 1693, după moartea
tatălui său, a fost ales de boierii mari, în frunte cu Iordache
Ruset, vornicul, domn al Moldovei, la 19 ani. Însă domnia
lui nu a fost recunoscută de către Poartă, de aceea el s-a
întors la Constantinopol, împreună cu zisul dregător
otoman, pentru a-și continua studiile la Academia
Patriarhiei Ecumenice.

3
 Studiile
Primele studii, Dimitrie Cantemir le face acasă cu un
dascăl învățat grec. După moartea tatălui său, Dimitrie
Cantemir s-a reîntors la Constantinopol. Aici erau profesori
care predau geografia, anatomia și deschideau elevilor
cunoașterea tezaurelor literaturii clasice, elină și latină.
Matematicianul turc Saadi l-a învățat limba turcă. Aceste
cunoştinţe temeinice i-au permis să elaboreze mai multe
lucrări dedicate istoriei, civilizaţiei şi culturii. Mai mult ca
atât, unele din concluziile sale pe care le-a tras de pe urma
studierii religiei musulmane, istoriei Imperiului Otoman, a
încercat să le pună la temelia activităţii sale practice ca
domn al Ţării Moldovei în anii 1710-1711. Cu timpul,
tânărul Cantemir deveni cunoscut în cercurile cele mai
înalte ale curţii şi aristocraţiei otomane, stabilind totodată
legături cu reprezentanţi diplomatici ai diferitor ţări
europene – Franţei, Rusiei, Olandei.Este apreciat în
cercurile înaltului cler ortodox, precum şi în cele ale
oamenilor de ştiinţă de cea mai aleasă cultură din capitala
imperiului. Datorită cunoştinţelor căpătate în patrie, cât şi
celor dobândite la Istanbul, în mediul unor mari
personalităţi ale culturii europene şi orientale, Dimitrie
devine un om de cea mai aleasă pregătire intelectuală.
4
 Viața personală
Dimitrie Cantemir s-a căsătorit în 1699 cu fiica lui Șerban
Cantacuzino Voievod, Casandra (1681 - 1713). Dimitrie era
în acea perioadă la Constantinopol însă a venit în grabă la
Iași, unde "au făcut nuntă domnească la 9/19 mai 1699, în
tîrgu la Ieși, după obiceiul domnilor."Mirii s-au instalat în
Iași, în curțile cumpărate de tatăl său. Casandra i-a dăruit
pe Matei, Constantin, Șerban, Maria, Antioh (viitorul poet,
scriitor și diplomat rus Antioh Cantemir (1708 - 1744)) și
Smaranda. După moartea Casandrei, din a doua căsătorie
(la 14 ian. 1717), cu fiica principelui rus Ivan Iurevici
Trubețkoi, Anastasia Ivanovna Trubețkaia (n.1700), a avut o
fată: Ecaterina-Smaragda (n. probabil la Petersburg, în
1720, d. la Paris în 1761) care a fost domnișoară de onoare
a împărătesei Elisabeta (Elizaveta) în 1744 și s-a căsătorit
cu principele Dmitri Mihailovici Golițîn, ambasadorul Rusiei
la Viena. Fiul lui Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir,
ambasador al Rusiei în Marea Britanie și Franța este
cunoscut ca "părintele poeziei Rusiei". A fost necăsătorit. A
murit foarte tânăr, la 36 de ani, de pleurezie, însă după alte
date, de tuberculoză. În perioada petrecută ca ambasador
la Paris, Antioh Cantemir îl va întâlni pe Voltaire.

5
 Capitolul 2 : Activitatea științifică
Dimitrie Cantemir a fost cel mai mare reprezentant al
umanismului romanesc. A avut o formație enciclopedică cu
preocupări în diferite domenii: istoria, filozofia, literatura,
matematica, limbi orientale, muzica. Ca om al renașterii,
Dimitrie Cantemir și-a desfășurat activitatea într-o epocă a
înfloririi culturii române. A fost o personalitate dezvoltată
multilateral, care a realizat prima sinteză a culturii
naționale, pregătind apariția iluminismului. Marea
majoritate a operelor sale se bazează pe o vasta
documentație, folosind izvoare străine în limbile germană,
franceză, rusă, polonă, turcă. Multe lucrari au fost
elaborate inițial în limba latină. Principala preocupare a
tanarului a fost invatatura, ceea ce il va ajuta sa devina un
spirit enciclopedic, reprezentant stralucit al umanismului
romanesc si prefigurator al iluminismului.Despre cea dintâi
carte a lui Dimitrie Cantemir "Divanul sau gâlceava
înțeleptului cu lumea", s-a spus că e mai mult decât un
tratat de etică, e întaiul eseu scris în limba română.
Romanul Istoria Ieroglifică (finisat prin 1705) constituie în
acelaşi timp un autentic tratat de istorie recentă în care
sunt prezentate cu lux de amănunte rivalităţile dintre
domnii Ţării Moldovei şi ai Valahiei, precum şi cele dintre
grupările
 6

boiereşti care prin lipsa lor de cultură şi de simţul datoriei

au făcut ca cele două ţări să cadă sub stăpânirea otomană,
şi să crească din an în an dările grele către Înalta Poarta.
Istoria universală Dimitrie Cantemir o vede ca o succesiune
a patru monarhii – orientală, sudică, de vest şi cea de nord,
prin care se subînţelege, în cele din urmă, Rusia şi căreia îi
aparţine viitorul.
Dintre operele care i-au adus faima cu adevărat
europeană lui Dimitrie Cantemir a fost ,, Istoria Imperiului
Otoman care în varianta originală manuscrisă numără 1086
pagini. În baza unor numeroase cronici turceşti, persane,
bizantine, şi post bizantine, precum şi a mai multor autori
vest europeni Dimitrie Cantemir încearcă să reconstituie
istoria unuia dintre cele mai mari puteri de atunci care s-a
întins pe trei continente, stăpânind numeroase popoare, şi
exercita o mare presiune asupra ţărilor din centrul şi estul
Europei.
,, Descrierea Moldovei ’’ este una dintre cărțile
fundamentale ale spiritualității și civilizației românești
multiseculare a fost, începând din secolul XVIII, „antrenată
în circuitul de valori ale științei și culturii europene,
devenind o operă reprezentativă nu doar a culturii
romanești ci și a celei europene.Prima parte e consacrată
descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a
 7

câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă

cunoscută a Moldovei. În a doua e înfățișată organizarea
politică și administrativă a țării. S-au făcut referiri detaliate
la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a
domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor
sau de mazilirea lor, de logodnă, nunți, înmormântări.În
ultima parte există informații despre graiul moldovenilor,
despre slovele folosite, care la început au fost latinești.
Examinînd diferite aspecte: fonetice, lexicale, gramaticale
ale limbii moldoveneşti, D.Cantemir este primul care
menţionează deosebirea limbii vorbite de moldoveni de
cea folosită de alţi est-romanici. Dînsul evidenţiază
calităţile limbii moldoveneşti, situînd-o pe primul loc, aşa
cum a făcut şi Miron Costin:-Locuitorii Valahiei şi
Transilvaniei au aceeaşi limbă ca şi moldovenii, dar
pronunţia lor este mai aspră…
Activitatea de savant a lui Dimitrie Cantemir se încheie
cu "Hronicul vechimii a româno-moldo-vlahilor", socotit
multă vreme opera sa capitală, prima istorie a românilor de
pretutindeni. Scrisă în limba romană, opera este concepută
după un plan vast și cu o largă informație extrasă din lucrări
ale istoricilor din cele mai vechi timpuri. Este înfățișat
trecutul îndepărtat al poporului, originea comună a tuturor
românilor.
 8

Capitolul 3 : Domnia lui Dimitrie

Cantemir
În 1710 a fost pus la tronul Moldovei, având misiunea
de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate
față de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un
tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă
ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din
partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În consecință,
Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde și-a
petrecut restul vieții în mijlocul preocupărilor intelectuale.
După numai un an de domnie (1710 - 1711), Dimitrie
Cantemir s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-
turc, dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate rusească.
După ce armata rusească și contingentele moldovenești au
fost înconjurate de uriașa armată a marelui vizir Mehmed
Pașa (Baltadji) și au fost înfrânte de turci în Bătălia de la
Stănilești (1711) - ținutul Fălciu pe Prut, neputându-se
întoarce în Moldova, s-a refugiat în Rusia (la 16 iulie 1711),
unde a rămas cu familia sa.
- Politica internă
În scurta sa domnie, Dimitrie Cantemir a făcut unele
reforme, pentru anumite pături sociale mai puțin bogate.
La
9

înscăunarea în domnie, Cantemir a scăzut "birul steagului",

adică darea ce se lua la domnie nouă, ca să plătească
cheltuielile steagului de domnie de la turci. O altă reformă
fiscală a fost desființarea deseatinei (deseatină = dijmă, a
zecea parte din produse, în special din stupi), care privea în
special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte
privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor
favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind
date oamenilor săraci. Domnul Moldovei obține reluarea
pentru țară a mănăstirilor închinate patriarhiei din
Ierusalim (în urma unei înțelegeri cu patriarhul de Ierusalim
Chrisant Notara) și anume a unor mănăstiri mari și bogate
ca Bistrița, Tazlău, Probota. Astfel, biserica reprezenta
pentru domnie un sprijin sigur, financiar și spiritual,
împotriva încercărilor marii boierimi de cotropire a puterii.
El a înlăturat astfel statul cârmuit de oligarhia marilor
familii de boieri.O atenție specială a fost acordată
elementului militar, recrutat din păturile mijlocii ale
societății. Un număr mare de boiernași și slujitori, care
luptaseră până acum ca mercenari în oștile străine, au venit
în țară și s-au grupat în jurul domnului.
 În politica sa internă, Cantemir s-a sprijinit pe aceleași
pături sociale ca și tatăl său Constantin și fratele său
Antioh. Cronicarii vremii ni-l arată ca pe un domn foarte
popular. Că așa arăta de bun și de blând - spunea Ion
Neculce.
10

-Politica externă
Dimitrie Cantemir a cîştigat foarte repede autoritate în
faţa lui Petru I. El reuşeşte să transmită ţarului
corespondenţa lui P. Tolstoi, aflat în închisoarea Edikule din
Istanbul, iar la sfîrşitul lunii decembrie 1710, solii lui
Dimitrie Cantemir, Ilie Abaza şi Ion Mirescu, erau la Kiev,
unde sau întîlnit cu Petru I şi, probabil, au discutat relaţiile
dintre cele două ţări. La începutul lunii ianuarie 1711, la
Petru I a sosit un alt sol al domnului Moldovei, căpitanul
Procopie Cunicovschi, care i-a promis ţarului un ajutor de
20 000 de oşteni în cazul în care trupele ruse vor intra pe
teritoriul ţării. Astfel, pentru Rusia se crea o situaţie
favorabilă în viitorul război cu Imperiul Otoman.
Diploma din 13 aprilie 1711 nu prezintă un act final al
negocierilor moldo-ruse, ci doar prima etapă a lor, în care
este expus, în temei, punctul de vedere al ţarului. Din
anumite motive, textul Diplomei nu a fost acceptat de
Dimitrie Cantemir, care a purtat negocieri cu ţarul, pînă
cînd s-a ajuns la redactarea unui text final la sfîrşitul lunii
mai 1711. Textul tratatului a fost citit boierilor abia după 24
iunie 1711, cînd la Iaşi a sosit şi Petru I. Între timp şi oastea
rusă se apropiase de hotarele Moldovei. Dimitrie Cantemir
a întrebat boierii cum să procedeze. Neştiind gîndurile
domnului, bănuindu-1 a fi părtaş al Porţii, boierii îl sfătuie
să
11

se retragă la turci. Conform lui I. Neculce, Dimitrie

Cantemir a ezitat un timp – el aştepta acţiuni hotărîte ale
trupelor ruse în Bugeac. Totuşi, încrederea că oastea rusă
va obţine victorie îl face pe Dimitrie Cantemir să invite
trupele ruse să intre mai repede în Iaşi pentru a-1 apăra de
tătari.
Oastea rusă urma să se afle în cetăţile Moldovei numai
pînă "s-a întemee" ţara, apoi "să lipsească oastea
moschicească". Era lichidat birul pe care Moldova îl plătea
turcilor. Ţarul nu avea dreptul să-1 mazilească pe domn,
după moartea căruia "ţara" urma să aleagă pe cineva din
neamul lui. Erau limitate drepturile domnului faţă de
boieri. Domnul nu avea dreptul să-i scoată din dregătorii
pînă la moarte, sau "cu mare vină să-i scoată", nu avea
dreptul să-i condamne la moarte, "orice greşeală ar face,
fără sfatul tuturor şi fără iscălitura mitropolitului". Era
stabilit venitul domnului, mazililor şi mănăstirilor.Rusia se
obliga să nu încheie pace cu otomanii, iar dacă acest lucru
se va întîmpla şi Moldova va rămâne iarăşi "suptu
stăpânirea turcească", Dimitrie Cantemir urma să
primească "2 părechi de curţi" la Moscova, moşii şi să fie
întreţinut până la moarte din vistieria statului rus. În cazul
în care lui Dimitrie Cantemir "nu i-ar place" în Rusia, el
primea dreptul să plece în oricare altă ţară creştină.

12

- Importanța domniei lui Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir a fost antrenat în timpul vieţii în
diverse funcţii şi activităţi: de la ostaş — la comandant de
trupe în oastea polonă (1627—1660); ceauş în Ţara
Românească (1660—1664); vornic de Bârlad (1664—1668);
armaş (1668—1672); serdar (1672—1681).
Cu toate că nu era un domn învăţat, Constantin Cantemir
a dispus de reale calităţi native în arta diplomaţiei. În
condiţiile geopolitice complicate din perioada războiului
din 1683—1699, dus de Imperiul Otoman cu statele din
Liga Sfântă (Rusia, Austria, Veneţia şi Polonia), el a reuşit să
protejeze interesele vitale ale Principatului Moldova în
confruntările cu polonezii, turcii şi tătarii, care atentau
direct la integritatea teritorială şi la suveranitatea ţării.
 În scopul încheierii unei alianţe politico-militare ca să
poată elibera Principatul Moldova de sub suzeranitatea
(protecţia) sultanilor turci şi ca să obţină pentru ţară
suveranitatea deplină şi independenţa politică, iar el
personal să devină monarh autocrat cu dreptul de a
transmite tronul prin ereditate urmaşilor săi,Dimitrie
Cantemir considera drept cea mai luminoasă etapă istorică
de dezvoltare a statalităţii perioada de până la instaurarea
dependenţei politice faţă de Imperiul Otoman.
13

Concluzie
Eu consider că Dimitrie Cantemir a
fost un promotor al integrării ştiinţei
dreptului românesc în cultura
europeană.Acesta a pledat pentru
independența statului și rezolvarea
conflictelor pe cale diplomatică.
Domnul a reușit să redea în lucrările
sale spiritul poporului său și aspirațiile
acestuia.

14

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/
Dimitrie_Cantemir
15