Din lumea "Baltagului" se detaseaza Vitoria si Nechifor Lipan,
care apartin categoriei personajelor tari, triumfatoare, stapane pe destinul lor. CATEGORIA: personajul absent
nu apare in discurs, ci in trecut, imaginea sa fiind reconstituita
de cei care l-au cunoscut TEHNICA: amintirii în surdină În prima copilărie, bolnav de –hidropică-, aproape mort, maică- sa l-a vândut -pe fereastră-, luând pe el un –bănuț de aramă-. I- a schimbat numele din Gheorghiță în Nechifor, pentru ca bolile și moartea să nu-l mai recunoască. Episodul în sine, proiectat în superstițios și magic, face din Lipan un ins marcat cu un semn existențial distinctiv. NUME: Nikephoros-purtator de biruinta triumfator asupra mortii, supravietuind prin iubire si prin integrarea in Marele Tot Vitoria il alinta, in taina, cu primul sau nume, Gheorghita, care aminteste de sfantul care a rapus balaurul. Imaginea lui Nechifor Lipan se reconstituie din episoadele retrospective (analepsa) si din amintirile Vitoriei, barbatul fiind vesnic prezent in subconstientul acesteia. gandurile Vitoriei: imaginea unui barbat chipes si mandru: -cu mustata neagra si sprancene aplecate-, -purta caciula brumarie- -era incaltat in botfori". (fierar din drumul spre Dorna)
Asadar, portretul fizic, realizat in maniera directa,
insumeaza detalii fizionomice si vestimentare menite sa justifice "dragostea ei de 20 si mai bine de ani".
descrierea unui fierar din drumul spre Dorna:
-Vrednic roman.- -De oameni răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desăgi.-
In succinta, dar profunda caracterizare facuta de narator
oamenilor de la munte, cititorul il poate indentifica si pe Nechifor Lipan: "locuitorii acestia de sub brad sunt iuti si nestatornici ca apele, ca vremea" "o inima ca din soare rupta". STATUTUL SOCIAL: oier, adica proprietar si negustor de oi. Conditia lui economica il diferentiaza de simpli ciobani, conferindu-i demnitate si superioritate. Era om vrednic și fudul (zice Donea hangiul); nu se uita la parale, numai să aibă el pe toate după gustul lui. El este tipul oierului care isi traieste viata dupa niste reguli stabilite, parca, de la inceputul lumii. Primavara isi duce turmele la pasune, iar toamna, la iernat, in baltile Jijiei. La anumita date fixe, primeste vesti si bani de la negustorii care ii cumpara produsele si, cu chimirul plin, petrece in crasma, insotit de tovarasii sai. Pentru orice imprejurare, are o vorba de talc, dovedind intelepciune si inteligenta. Intarzie, uneori, si in casa straina, furat de stralucirea unor ochi verzi, dar, statornic si credincios unei singuri iubiri, se intoarce, mereu, la caminul sau. In structura de adancime a textului, personajul absent a fost transformat intr-un erou legendar, cu atribute exceptionale: harul de a rosti povesti cu caracter mitic, generozitatea, cutezanta, veselia, energia si forta interioara, este darnic si cu inima deschisa, dar si aprig la manie. Prin statutul sau, Nechifor Lipan circula intre doua lumi diametral opuse: una arhaica, traditionala, incremenita in timp, alta iesita din ritual, anuland-o pe prima. Aceasta ambiguitate il face vulnerabil, fiindu-i fatala, in ultima instanta. Dar, asemenea egipteanului Osiris (biruitorul mortii), Nechifor Lipan este sortit reinvinerii in fiinta fiului sau, odata cu reinvirea naturii: "sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau in carnea lui". Acesta este sentimentul pe care il traieste Gheorghita, veghind, in rapa, ramasitele tatalui mort. Nu este o inviere in sens individual, ci inseamna constiinta participarii la viata eterna si universala. Consider ca modalitatea de constructie a personajului absent este un element de modernitate in romanul romanesc interbelic, iar rezultatul este surprinzator. Desi absent, Nechifor Lipan este un personaj de mare forta artistica, avand valoare de arhetip, mai ales prin suprapunerea lui cu cea a egipteanului Osiris. NECHIFOR: Ulise Osiris (ambii au cunoscut -trădarea și moartea-, au triumfat asupra morții, au adus tuturor oamenilor asigurarea unei supraviețuiri veșnice) SCENE: