Sunteți pe pagina 1din 6

Modalităţi

de cunoaştere şi stimulare a
aptitudinilor creatoare ale
preşcolarilor

Prima condiţie de a cărei îndeplinire trebuie să se ocupe educatoarea, o


condiţie indispensabilă, este cunoaşterea potenţialului creativ al copiilor din
grupa pe care o conduce şi la care îşi desfăşoară activitatea.
Numeroşi autori au cercetat, au diagnosticat potenţialul intelectual al
preşcolarului, ajungând la concluzia că la 5 ani copilul atinge 50% din
capacitatea totală. Această perioadă marchează întreaga viaţă psihică ulterioară.
Intrarea copilului în grădiniţă îi asigură condiţii favorizante pentru noi
achiziţii şi noi progrese in domeniul cognitiv, afectiv şi psihomotric.39
Jocurile şi învăţarea prin joc oferă copilului nenumărate prilejuri de a
combina şi recombina reprezentările pe care le posedă de a reconstitui lumea
reală din propriile imagini. Jucându-se cu creionul şi culorile, cu plaslilina,
copilul obţine linii, figuri, forme neobişnuite, interesante. El este capabil să
realizeze produse noi, neobişnuite, originale. Lucrările copiilor, creaţiile lor,
sunt dovada că viaţa lor interioară este destul de bogată şi că intenţiile lor
depăşesc posibilităţile de care dispun. Preşcolarul începe să-şi însuşească o
serie de tehnici specifice desenului, modelajului, picturii şi să se familiarizeze
cu diferite materiale şi instrumente de lucru.
Locul central în creaţiile copiilor îl ocupă irnaginaţia. La vârsta preşcolară
are loc o explozivă imaginaţiei, fapt ce i-a determinat pe unii psihologi să afirme
că la această vârstă imaginaţia atinge apogeul dezvoltării sale. Imaginaţia este atât
de prezentă şi datorită particularităţilor gândirii care, fiind insuficient elaborate,
nu-şi impun cenzura absolut necesară. Activitatea creativă a copilului se explică
prin faptul că el nu cunoaşte suficient relaţiile dintre obiecte şi fenomene şi,
imaginandu-le, ajunge astfel la construcţii neobişnuite, care adulţilor le pot părea
uneori nonsensuri.
La vârsta preşcolară imaginaţia are funcţii de completare care dau
posibilitatea inţelegerii unor situaţii ambigue sau lacunare, de proiectare şi
anticipare, care permite înţelegerea succesiunii evenimentelor, a consecinţelor.
Se dezvoltă astfel, nu numai imaginaţia reproductivă, ci şi unele forme ale
imaginaţiei creatoare. Sunt exersate unele deprinderi şi priceperi (de a trasa
linii, de a include contururi, de a mânui creionul, pensula, capacitatea de a
reda mărimea obiectelor, relaţiile dintre acestea.
Coloratura afectivă a creaţiilor are acum o importanţă deosebită.
Activitatea creatoare a copilului presupune şi creaţie evaluativă. În aprecierea
unui unui tablou, copiii exprimă nenumărate emoţii artistice, estetice, cu mare
valoare in dezvoltarea ulterioară a sentimentelor estetice şi in dezvoltarea
capacităţilor lor evaluative. Pornind de la cunoaşterea acestor caracteristici
ale creativităţii copiilor preşcolari, m-am îndreptat asupra cercetării şi testării
modalităţilor de stimulare a creativităţii în cadrul activităţilor artistico-plastice.
Pentru a proiecta şi organiza jocuri şi diverse tipuri de activităţi
instructiv-educative în demersul didactic la grupa combinată pe care o conduc, ce
cuprinde 22 de copii, mi-am propus:
- determinarea potenţialului creativ al copiilor, pe baza unor
probe şi teste de psihodiagnoză a creativităţii;
- realizarea procesului instructiv-educativ în plan conceptual-
acţional şi evaluativ în spiritul metodologiei creativităţii;
- valorificarea creativităţii preşcolarilor în creşterea capacităţii de
adaptare la cerinţele învăţământului primar şi in orientarea lor şcolară.
Testele de psihodiagnoză, aplicate în cea mai mare parte verbal, şi
doar unele practice şi figural, prin desen, au fost aplicate individual în etapa
jocurilor liber-creative, într-un climat psihoafectiv stimulativ, şi într-un
interval de timp limitat. Este indicat să se testeze simultan 15 respondenţi.
În cadrul instructajelor nu este nevoie să se utilizeze termenul „test”,
se poate apela la formulele: „caiet cu desene de completat”, „exerciţii”, „fişe
individuale de lucru”.
Instructajul preliminar are scopul de a motiva copiii pozitiv pentru
probă. Instructajele specifice sunt de două tipuri : un instructaj general, care
se face înainte de debutul probei şi instructaje specifice fiecărei activităţi în
parte. Se va explica la nivelul lor de înţelegere cerinţa probei.
Pentru a putea interpreta testele, examinatorul trebuie să fie
familiarizat cu conceptele de gândire creativă. Noţiunile utilizate pe
parcursul testelor au fost:
- originalitatea - indică independenţa de raţionament, integrarea
de elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv, abilitatea de a
produce idei independente de sensul uzual stabilit;
- fluiditatea – indică rapiditatea şi uşurinţa de asociere între
imagini, abilitatea de a produce un număr mare de idei, cuvinte;
- flexibilitatea – evaluează capacitatea de restructurare a gândirii
în raport cu noile situaţii, uşurinţa transferului, abilitatea de a
produce diferite categorii de idei, de a utiliza anumite strategii;
- elaborarea – evaluează capacitatea de combinare şi
transformare de date, abilitatea de realizare concretă a unor idei
originale, noi.

 testul pentru flexibilitate şi mobilitate


Găseşte toate posibilităţile de combinare a culorilor în realizarea temei
„Covoraş pentru camera păpuşii” , „Rochiţa păpuşii"

 testul pentru completare unui chip de copil cu ajutorul cifrelor


Desenează cât mai multe chipuri de copii cu ajutorul cifrelor

 testul asemănărilor
Pune o pată de culoare pe foaie, îndoaie foaia repede. Spune 6 obiecte cu
care seamănă pata.
 testul claselor
Spune trei nume de instrumente utilizate în activităţile artistico-plastice .
Enumeră cât mai multe obiecte albe (zece).
 testul figurativ
Desenează cât mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice
(rotund, triunghi , pătrat, dreptunghi ).
 testul titlurilor
Găseşte cât mai multe titluri pentru desenul meu / tău .
 testul pentru completarea unei povesti
Continuă povestea prin desen şi relateaz-o!

BIBLIOGRAFIE:

Allport , G. W. „Structura şi dezvoltarea personalităţii ”, EDP ,


Bucureşti , 1981
Dincă , Margareta „Teste de creativitate” , Editura Paideia , Bucureşti ,
2001
Popescu –Neveanu , „Creativitatea –expresie a personalităţii”, Ştiinţăşi
Paul tehnică, Bucureşti , 1977
Rafailă , Elena Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Editura
Aramis , Bucureşti , 2002
PROBA NR.1
TESTUL PENTRU FLEXIBILITATE ŞI
MOBILITATE
Găseşte toate posibilităţile de combinare a culorilor în realizarea temei „Rochiţa
păpuşii"
PROBA NR. 2
TESTUL PENTRU COMPLETARE UNUI CHIP DE
COPIL CU AJUTORUL CIFRELOR
Desenează cât mai multe chipuri de copii cu ajutorul cifrelor
PROBA NR. 3
TESTUL FIGURATIV
Desenează cât mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice (rotund,
triunghi , pătrat, dreptunghi ).