Crohay, M. (2009). Dezvoltarea cognitivă: un proces multiliniar și contextualizat.

În
„Psihologia educației”. București: Editura Trei. pp 281-286
Capitolul abordează problematica dezvoltării cognitive, subiect dezbătut de foarte mulți
critici care aveau cunoștințe aprofundate în acest domeniu, toți aceștia ajungand la o concluzie
foarte complexă, aceasta fiind că ”dezvoltarea cognitivă nu are deloc puncte comune cu o
secvență fixă de stadii”(Crahay pp282-283). De asemenea, putem puncta faptul că fiecare
individ este diferit iar modul de dezvoltare nu este asemănător, întrucat fiecare percepe și
memorează noutățile in felul său.
Ideea principală a acestui capitol este aceea că dezvoltarea cognitivă a fost un subiect foarte
criticat de foarte mulți critici și pedagogi, fiecare avand opinii diferite, dar în final au conturat
o concluzie foarte bine punctată și clară despre acest concept foarte important.
Capitolul dezvoltă conceptul de dezvoltare cognitivă care reprezintă un proces multiliniar și
contextualizat și este foarte important și teoretizat de foarte mulți pedagogi precum Piaget,
Fischer. Această dezvoltare este un concept estrem de complex și diferit de la o persoană la
alta, întrucat fiecare are o personalitate la fel se diferită și modul de dezvoltare este extrem de
variat. Un adult, niciodată nu va utiliza toate forțele atunci cand vine vorba de acest concept,
deoarece mereu încearcă să se adapteze pentru ca în momente de nevoie cand vor apărea
probleme, nivelul de funcționare cognitivă să fie unul cat mai ridicat. Piaget este filosoful care
a dezbătut și analizat foarte mult acest concept dar există și unele idei opuse vorbelor sale. În
primul rand, sunt mulți indivizi capabili să funcționeze la nivel formal dar aceștia nu fac asta
în orice situație. În al doilea rand, foarte multi indivizi nu sunt capabili de operații formale
decat în cazul în care domeniul este cunoscut și practicat de aceștia, iar în ultimul rand, nu
este necesar să funcționezi întotdeauna la nivel maxim, deoarece dacă ar apărea o problemă
neprevăzută, nivelul de competență nu ar mai fi chiar atat de ridicat. P și D van Hiele
menționau faptul că gandirea elevilor progresa de-a lungul mai multor etape care aveau la
bază dezvoltarea și formarea corectă a individului. Un individ observă obiectele în funcție de
mărime, formă, suprafață și vizualizand bine toate proprietățile acestora știau cum se
utilizează acestea. De asemenea, observand și analizand obiectele, individul știa să
deosebească, să ordoneze și să definească obiectele pe baza detaliilor vizualizate și datorită
memoriei care era foarte dezvoltată. Pe de altă parte, elevii/indivizii care au o dezvolatare
cognitivă bine definită sun capabili să înteleagă rolul obiectelor șii să le demonstreze și altora
că detaliile descoperite de ei sunt adevărate. De asemenea, aceștia vor fi capabili să studieze
obiectele fără a fi nevoie de modele concrete, întrucat din moment ce sunt bine fixate in minte
ele vor fi uitate cu greu.
Din punctul meu de vedere, problemele abordate în acest capitol sunt foarte importante ,
deoarece sunt explicați oarecum pașii dezvoltării unui individ. Încă de mic, un individ trebuie
să aibă parte de libertate pentru a putea descoperi lucrurile din jurul lui, deoarece la acea
varsta curiozitatea predomină dar în același timp este și o metodă eficientă de dezvoltare
cognitivă, întrucat doar luand contact cu foarte multe lucruri un copil va învăta detaliile
importante despre acestea. De asemenea, dezvoltarea cognitivă reprezintă un concept foarte
complex, care a atras după el foarte multe controverse, deoarece întodeauna au existat pareri
contrare în legătură cu acest subiect.
Alte două lucrări care descriu în, amănunt acest concept important sunt:
Papalia, D; Wendkos Olds,S ; Feldman.R. (2010). În „Dezvoltarea umană„. București:
Editura Trei
Crețu, T. (2016). În „Psihologia varstelor„. Iași: Editura Polirom.
Ambele dezvoltă problematica dezvoltării cognitive ale unui individ din mai multe puncte de
vedere. Este prezentat și bine detaliat fiecare stadiu al acestei dezvoltări, în final ajungandu-se
la concluzii comune și demonstrand faptul că un individ se dezvoltă încă din primele clipe ale
vieții.