Nicoleta Popa Blanariu CAND GESTUL RUPE TACEREA Dansul si paradigmele comunicarii FIDESLui Dan gi paringilor nostri© carte care capteaz interesul... (cae care cape interes itor chiar del primete gin prin toma ei desir dar prin matures dsc wer materia rani at la eal congnut et gl ‘el a sar Inirwn ample capt inroductiv (Ce gi cum? Obiectl metal), se commit obec de stdin, dal, metodele olote soni lingeitic, into optics ce prslegan inter ‘Minartaten, Cor investiga de Nicole Popa Blanaria eae Conierat ab atl ss de limba eu dbl determinare de ‘ont or parca’ mba non-verbal indy ara. Aca a ‘tc mod neces obliga adap terior prop anaie tcrbluetla bic episemicsupus eee. Distneia,to ‘dra cet bec epee dana ial dance ‘evine wn foarte ccce mi dea organi importante ma de Jape brute, base grove flat ls puncte pone a parca ante Dati find complestaen problematic a (iu eal dire ele dowd wlase™ de dans, Nicer Popa lanai reine door acl apc cent ince npn function wn ind. Seopa demesa ntepins mu eat ‘larifare natal «acs complcte problematic ch ad {stern pan ta donaral~ deh lla orgie (bic arto, Prodceren eile ccs limbo fnio ares i onines pragmaril amt epee actor ee inh split poe de eectsCaractruleterogen al metodologie este asumat fart echivoe Nicolete Popa Blanarn se recunoayte agadar indatonatd fad de semiologiacausurandg greimasian, de semiotcn perce, teria sctelor de tba, teria argumentaii teovia enungri teria comunicti, analiza dscurului, naratologia et, adit fat de tot (ea putt aeuntaja analiza copusului din perspectiod interdie- linard In acelai capitol (Ce si cum? Obiectul si metona), sant definite clteva concept opertionale: text, limba, cod, dans te, fexaminate datortd locului pe care-| dein fn ereetarea actual, precum gi gradului inal de adecvare la scopurile usmarite de ‘utaren cli adecoare media comeingitoriutratd de valoarea lor operational Dorind 13 ctabileass identitatea propria’ demers, chiar fa rin capitol, se face 0 rapid presenare a sudiloractale din lomenialcomtnici. Sense asap semmifcii gi comuniirit fn tear gi dans, anuntind, de fapr, desvoltarile din capitolele ‘Din numeroaieleaspecte tutte de Nicoleta Ppa Blanorin, tot atten veut, amin, de pildd, modul in care definetesatutal _gestului pornind de la dlimitareasemnului ga simbolului, sw cexcelenta onalizs din captolal A .nacuraliza" abiraivl a cult raliza" motivatul, nde sunt esploatare ate posible semiotci Gitgiele ale istorii mentation Aceatd cooperare metodologit este ntl La fel de eves gm alte par ale ei, dnd pit ‘autour’ fae ample diresuni,cittoralputind asfel aprecia ‘competenta ausoarei tn multe alte domeni. Forte bine motivate, acest digveiuni sume dictate de neceitate explicit fenomenelor lads fn disci i alimentare de bogata informatie w axtore. (0 lecturpasionantd ert, printre altel, capital Jocul de puzzle. ,Dezasiculara” semio-morfologics, Originaiatea valo- fie teorilor invocwte, accea a lui Laban, de exempla, ete remarcabild. Profunsimea analzei nei afirmagi ea acea care susine et oun sibolcoregrafc mu semis nimie defini, dar provosel spectatorului 0 mare varctate de imaginin,simbolud coregrafe ation ea stiroulus pentru activaea «memorci gia cncilopedcin individu spectator, eubliniant ol aceat capacitate de evocare side actvare a unor reserve intelectale, cultural ee ssa a ceea ce autoaren numeste « tranluciditaten »simbolulu coregrafc: De semnalat, de asemenea, in aclai capitl, partes inti, care se oeupd in mod special cw desartcudarea» corpului entra a permite identifiarea unititilor contitutive ale codulai ‘corgi to atten «egmente corporal en masunt st asgure, ca nite « actori metonimici»,rolurt« poturalkineice», pentru a realica,printr-o «avticulave sineryid », cea ce numinn compo ie corgrafied », adi 0 aledtuire din corpurile gi postirile dansuorilor Acetia, asemenea unittilor din once fel de limba) se sermantieasd in ansamblul creat, ca pg ale a, ansintnd vaoarea inguict gi esolidartaile sintagmatice” teoretizate de Saussure. ‘Stabilnd ef dansul este practic de comunicare e demon- trea torodand compatiblitatea cu 0 analied din perpectva functor lisbajulu porivit scheme jahobroniene, idemificarca “funeticipotice in manifestarie ei fina un exercitia, practicat de ‘Nicolet Popa Banari, de adeodratd vituostate, In capitolul Dansul, praxis comunicagional se propune taxinomie a conf uraitrkinsico-posurale de sp coregrafcluaedintr ae corpus de re balete eve de tei mar ati (Nuneeu,Grigorovii, Petipa), taxinomie ce urmez, cw unele forte inprat infidel, juaifi- cate de altmineri de Nicoleta Popa Blanara ct ajutorl wn sparatargumenatv bine clad racinomia grimadiansagetuali- titi; arsine Greimas incera 8 vaddposibiltatesasmirih tuniniilorgestuale cu unite lingvsice (eerbale), petra a putea admite compatibiltatea ow constitutes de caduri sau limbaje autonome de naturt gestuald. Adib tocmai ceea ce dovete Nicolet Popa Blanarin of fac Intregul capitol, o spun inci 0 dad, aduce 0 splendids anatid utilisind mijlovcele oferite deto limbajal verbal, abilitatea tu minuirea acitr mijloace amintind de performanta tui Fero Tarstivealisind semiologia music Conaatare ce se poate face eam la toate capitlele aestei ler, de pil dup citrea capitol Lulussace, Inds aestheticus Sire, amanierism" gi teatralzarea" coregrafe ituale, unde sunt ertate mijloaele prin eave e face trcerew de la sacra la profi! etetic.O dant mai mul ne ete propa un transfer metode- Logie dinspre semio-tingvistieaverbaluli cle temialogia non-ver- ala, Bate itusracé afl, pe un copa corgrafic efcactaten operatorie, in domeniul non-verbalului a wnor concepte ex rese- ‘mantizare, desemanti2ace, mustabilitate/imutabilitate ee, pre- ‘um si, free, semantizate. Sentimental of analiza poate integra 0 itor a mentalititilor a revenit gel, idea dea trata dane peo dimensiume a mentalititiscolective, aga cum de alfel ewe gi limba, poate fi va fi venit Nicolete Popa, bine inarmati, dup cite sim, penaraacet tip de detners, Abordaretretorcd ete presents mai ale prin exuminarea unor tchinici de metafoizare gi, bineinees, de politemantzare a geste. rilor A fst urmatit print altele, proces prin care se ajunge la ‘40 numiielemetafore de arintare (Lakoff Johnson). oventarea iaind spatial n eae pot fi converte gi alte eategoni.timpul in Drimul rind. Inst retovica poate ofer a cheie pentru 0 mult ma iversifiatd lecturd cunoscua find omnipreceng ei multiform. Consideraile de mai sus mu epuiscast aspectele traate in ceast carte dup cum nici cartea nu cpizetsd ceea ce se poste spune tnar-un stdin despre dan. Ci aga sta tuearile sunters, ‘sigur chiar de autoare eave, in tnchcirea concusilo sale, ne Pigtduiite 0 abet lucrare, unde dancul a fi abordat dinero {ferspectivd preeminent semio-pragmatcd, gi care va fi urmarea celet de fd In ateptarea ei, o mentine despre notleacetel prime edi solid documentate, ele sunt adevdrate complemente ale text, pe u care inbogiee i Ht muantse ind adesea un metaest- ~ctenttor parton al prprr pact le aucune ae te cera expr feceen opine ecommie de miles, te dein, daft ec chiar tant idee ora deat ‘onepile orator de man dimen Inchind, eva sili p to pares analiti, de 0 Jnpeabil legit am prc epacates deeper aceon ‘ennifeaive, mira, inenostaten ice intprcae stmumenare, pret tpinie« milowlor de inceigae fe Amalie care let nici un mmomens, eat ce ate tena sen matariate de cre pomencam la nepud step smausaea ince profconld accion, ‘Nieves Pop Bnav nc ofeun tet e recon olectard lento ert pendent a pute pocepe na doar soa incor ina teat imedia. iran ato dew ‘pera amaniteaeeriprite pba verbal pecae ole inftieast, pari tn proc de producer a wenmfeniler comport © dimensiune esteticd, chiar si arunct end, considerat nee antiy in(-Jestetc, inealed ,norma* cultura a unei societti, negociind, prin dialogul ~ merew reinnoit ~ dintre norma si uz, graniele flotante ale esteticulu Expresie eminamente cultural (in sensul ek depisest, prin aspectul siu elaborat/ codificat, ungenta trust a snaturi"), el se deosebeste de alte comportamente ~ tumane sats nonumane —prin intengionalitate $i fancti 5 Gerson nos a pte, eventual nb prin ania valor sti (voluntary eaten?) danse imate ga Se eaearh cle tn curl purclor nope at a uot fat pn noite dane de perce lam de gap alt” Uo. ThA Scheo, -Origiesemione ale aren ale fom ps 212) precum nlplo ( J-vam Lawiek Gol ae Sado of Ma Bosman Min, 971, p. Step Tha Seek opi. 208) umf dedans eieboinie lef C.Suh ind Har of oe Dance, New irk, Nonon, 1987, p16 ap. ThA. See pcs p 202), bee Inia cpanel Del, Cur Sach nu te sficge a vorbeas in 137, dese engine pion hit reumane, ale unor moive de bas le dans uma emu in, Piinsne tap srl pela baa ni i pce, ie Erposebies pet dan (fC. Sachs pea php. THA Sel onan po pete nama dowel man 6 Danse” Wear pect sili pil, dansar oye so — ‘x imi de preciztesconrdnatloe suse de bea ans” “bint i at anges compote een inelonae an Inge ered inet despre speci Irs etalon Fe taelngistl En. Benvenin, pe basa certo a K. von Fisch, ‘rez dansurilr aioli eae ede mw ldo cod de sempale”, Aces cod miss un sink sues dei foment cu satel iui date abistine sun tensa In gsr male” Coal spect chin dacke al i inles done colette ma fame cone vn i dat Hid ch eal ‘ave desompozail To marfeme 5 foneme gal, ania in ste” (Geeta din rt consttaind ven crc it, Ta apni ha Pa 2, Ce gi cum? Obiectul gi metoda Incerciim, aici, o acolada semio-lingyvistics intre dansul vechi, ritual gi derivatele lui ludic-estetice. Distinetia aceasta (atenuatd, de altfel, pe alocuri) e un necesar instrument de analiza, un eriteriu taxinomie — num nul dintre cele posible ~ pe baza caruia bogitia faptelor de glimbaj" coregrafic si poati fi organizati ca object inst ea nu crediteazi, neapirat, ideea unui re homo religiasus si homo aesthetius , nici unl wre ludus sacer si ludus aestheticus. De altfel, la elasica ntrebare a lui Jakobson ~ ,Ce anume face dintr-un mesaj verbal o opera de arta?**~, Genette propune un amen- dament: ,Ceanume fice dintr-un text un obiect estetic * Confetind conceptului de sexe © acceptie transverbali (consacrati de structuralism), putem vedea, in eispunsul pe care si-l dii Genette, un motto pentru © bun’ parte din tingele omului, fie eX ele gi recunose sau nu afin curestetica: ¥A fio operi de arti" nu edecit jun rispuns dun article sigue pein abl Hib nonce enan econ de morkeme pe Bae wast ‘moremel, dot cu seme, se compl al ‘inu-an nomie determina de fone, ,leent alt pede ‘serntcine mapjine made” Em Bement, ,Comin ‘ies anal ijl mat, in Prolene de Snr general pr. 55.4). Tipologia dane umane, prc 0 peciecaet cima, InDeqeser ers, ete), cerepune mui ia sal pectin deco inp ausrataceten: ane liga Ae divenisment, de eutte, de ebrave 4 unorcvnimente nce 7 Singin apive ff lal nel ede semnate de Lic Ferry, Home etc etre paula tn pce dearth 8 GER Jatntn, Lingunique e pctiqu’s i Ei de ngs sae p20.Nicoleta Popa Blanaviu 2 printrealtele". Ceca ce,» mod particu homo religiosus $i homo aesthticus pot nu obligatoria — revendica acelagi individ. Cit privegte investigatia noastei, ea vizea7a ,limbajul” coregrafic nu att sub aspectul strueturii sale, formalizabile ca 0 eventual gramatied, cit, mai ales, sub aspectal modului siu de Pproducere semioticd. Am delimitat, pentru aceasta, un corpus coregrafic ritual (magico-religios) 3, respoctiy estetic (in misura in care cel din urm provine, fie gi nnumai pargial, printr-un proces indelungat de ,teateali- are" sau ,estetizare" din veeh forme rituale). Vorbirea " coregealick aetuslizexa o imbd pe care ~ sustin adepgi dansului fundamental primar (basi dance) 9 CFG. Gene, son dition p 0, 10 Reamigim ea Tinga susarians, ts (gue) sei stem src de seme conve ples iis sur vee (Gere) ~ ih actcleinuate de emame a stait conte de ormunicare fe ink vive, eae i aor snarls Aine o panied maicl ¥inerpetaracl sau dint ule woe fi destigraen Iu fetid. Cie prvese cone as exdimand de Sauer, sabres opie’ age pre ft sins tinge Imports pete vlates ical ect hii rn ae tuares ies het), a gab dt evened (GM, Montgomery, nT. O'Sallvan oli, Comey fdaetle din inl comer nite cara p98). Dial cok “nussuriene sont compete pron (Chor) espe ertamcn lings ena eorgoamen ings ali. Ssractralsme smite au eto once de nbs ned ‘upind ale seme dedt cele ti ing ace mn fest dex trace de run eee Cle Le Staue ira agitate mode” (de ee lund Barth), li ‘mls (le tre Chistian Mets, tint dil maa (de ctr FeroTiras) et, Pe scr, poset emer a “ings Semin olal degen plo) neat ependy ‘ol uote unc tea mtn unite, dvertes maniestoe 2 2. Ce gi cum? Obiectul gi metoda ~ ficcare o poartd in sine, ea pe o facultate ancestrala de expresie si pe care 0 poate vehicula, prin migcarile sale, chiar ira ai cunoaste gramatica "!, Potrivit coregrafei tcorcticianului Jacqueline Robinson, ,oricine are Fark Si sic primordial, Riri epitet, 0% etichetd, 0 reintoarcere la al, + elanul virtual" al acestui dans universal si wvorul unde migcarea este expresie si conunicare; restul cat un gir de epifenomene istorice si socio-cultu- rale* ?. Conceptul de basic dance (ciruia ise subsumeaz’, fn mare masurd, modern dance gi eate domind practica gi teotia coregraficd incepsind eu primele decenii ale seco- lului XX, efind se nage altern: iva la baletul academic) afirma implicit existenga unui sistem sau a unei .grama- tici* (a unor yreguli", pin la urm a migeasii. Codul ,secret si complex" neformalizate # semnalat de Sapir cuprinde si dansul. ,Refntoarcerea la corp” — pe care 0 propun bun’ parte din coregrafii (post)moderni - © incercare de a (re)descoperi alunece nonverbalului. Cunoasterea ei lacunara totus, pe oameni si danseze, Ca limba si numele de familic, dansul a recut din generagie in gencratie. Longe- imemorial’ perfor. vitatea gi universalitatea practci 1 Topas iy cum ser deel cae pune oguizate nung’ lac Koei 12 Gf} Robinson, lemon lmpiecerdphquesp 2. 13 si fi Sap efepundem geno xo state extent ‘hia am pts apne, pvt waco labor sere ear te nici eri, care nu concept deinen dcr les de watNicoleta Popa Blanaviu 4 ‘manga, de la dansatorul-saman din desenele rupestre pint azi ~ reclam, de la cercetitori limbajulai/comu- nicari, o orientare a demersului teoretic (gi) citre acele steguli* care, alcatuind (chomskian spus) competenta, sustin, 0 dati cu imemoriale arhetiputi colective, perf manga coregrafici. Gramatica migcitii (fie ea efectuat cu 0 anume intentie ~ ,estetieX"/ ,artisticS*, lndich sau practicd ~ori chiar involuntar’) rimane deschisi ca tema de reflectc. Sub 0 forma sau alta, ea revine mereu atentia practicienilor si teoret porani ai dansului. Cit priveste consideratile noastre, le serveste dept fandament 0 metodologie preexistenta, pe care o adap- tim la corpusul vizat. Demersul nostru nu se situeaz ‘exclusiv intr-un domeniu particular, precum antropolo- gia, estetica sau stiintee limbajul, ci fntr-un puinct de convergenti a lor Teorii consacrate pot fi convocate pentru reconsiderarea vechilor paradigme si repozitio- narea fronticrelor traditionale dintre discipline. Punctul nostru de vedere rimane indatorat semiologiei saussu- rine gi greimasiene, semiotici peitccene,teoriei comuni irii, retorici nonverbalului. Dintre cele tre tipuri de relatii pe care le poate intregine un semn i pe care le identifick Ch. Morris ~ sintacties (relayia semnului eu ienilor moderni si contem 1 isingi competent pefoman~ sti de Chomsky ee sees ingeunostrea peu sem dsp ib in cae en gina cle aoa fasted comune, Cnet seam ‘sen sterol de repu eamtale smaniesocice wan, tn tip ce pefrmanta ene sonal ion (of 5. lackbacs, Digna de flan p.70) tema dec un anu as 2. Ce gi cum? Obicctul si metoda tun alt semn), semantic (relagia semnului cu referentul’ designatum-ul si), pragmatic (relayiasemnului eu uti zatorii) — ne intereseaza, mai ales, primele dowd, dar facem trimiteri sila cea de-a treia. Trebuie spus ¢¥ nu ‘urmirim, aici, o inventariere minutjoasi a kinemelor si -inemorfemelor ® pe baza cirora se consttuie, in difes genuri, subgenuti, stiluri (coduri diferengiate etnie gi 15 Termcni au fon propo de RI Briel integra unui demersde fovaliare (cu metoele nei eur) Ju Kine 16 Conepee de gen sm, i tin daub cl pan esa de ambigve, Govt se fel, de regal, orm inion de rei prec ale neal iat deci nie gear ine aco, se nui altel elie academe, baat et impos n Fran Raye Sate: cle pia pat eee tate inn ete de apeosmat amet de mtr) ball ome (eeirul apocorh arf dupa uncle pinball blame, cone lp Revol anced rin Mara Tghni dans pe pvt § io ‘pores ma a), ball modeencotemporn (expecta ioce tl sco XX de Hate Rose lees Digen ‘ei de compan europene x xmerican, cen impr rnc dance juss ae, Se [XVITe,cloinniacnd ot 1 Heae ~prlegiaed expert vi aon in duns pantomime! sil teal a spt de oper ‘am Uni pili onidest dana modern Gedo dee upon independent, send dcp sen dal postmen iy a ind tel ater ale, irene se ore ae dans de ce recum ee doc.ncaral genio se conten dite fer Precum Asin, Mae Milan sau Balchin nhl mae, Grahame gi Canninghar, in made (postmodern) dice. Seve indivitoahzene a rerultanta mal mule cto preksns penn same tip de migare (eps ent, snp or comple), pet mel mate de varia neg con (acre pie ‘dnote wor Mi), pentru smumte mur delrrate ami Se rupares dante ea pt uncle genre musi O al Posi casieaeisinge dal eal descend cel noma In Primal cz, scares dana de pesto yu omar nla.Nicoleta Popa Blanari 6 cstetic), enungurile coregrafice; criteriul de pertinent avem in vedere e acela semiotic al (constiuirit) semnificate Ne serveste ca premisi o definitie a limbajului lato sent, extrasi din Cursul lui Ferdinand de Saussute. Desi discutabil’, ea rimane, totus, operationala: limbajul e ‘un ansamblu structurat de elem ceva", Pentru Greimas, gestualitatea constituie un sistem nu Tingvistic*, ci simbolie* 8, Coneluzia lui impune un minim comentariu, in optica lui Greimas, opozitia lingvitic/smbolic are un fandament conceptual scp sla de dane aes cp aca xn ean *## “Tipe of dane in ers 2000 Daa Ein. Pr inareadassori erp oleae mi nce ramatie,epatate eft isle cho onze rll sree sit carter cs tp eal dle ase escort (hi), sin acon pope ‘iets dec da dee. Tonya fee ea ‘titanic re mail, o pene tnt att een pac ‘cle dud categoria sont ww te does hmtesuna {lane tc De pi, danse pop, caren su eae pt capt przenate pesca. ome Gal inion ele Silanes in pee ume sfonsut Se’ day wage ‘pete nla dans sls” cae dant srt ‘acamatie cscs cab al copa, pat ems STs bd) Exit ae fe deme ed presi Eerie oe, st ta dans pops de pl, ss” pe shes ane male fede sgl opr a ‘eruortats unr compat heme static 17 Fede Sinn op. 3B Boga Tre Mau, Car deg rot a8, 9 198 18 A Geman Dope aan » 2. Ce si cum? Obiectul gi metoda hjelmslevian, Deducem c4 opozigia lingvistc/simbolie este reductibil la opozitia hjelmsleviana semiotica bpla- nif semiotic’ monopland, Deosebirca fandamentalé din- tre semne si simboluri este, potrivit lui Helmsley, accea ierarhie inferi- i primele sunt decompozabile in units J ultimele nu admit o atare fare, numite figuri, pe ci segmentare. Greimas, care se revendici de la Helmsley, vede gestualitatea ca un sistem ,simbolic". Adicd, din punctul lui de vedere, imbajul gestual (monoplan) ~iar observatia se poate extinde la componenta gestuali a dansului —este indecompozabil in unig diserete, finite numeric, numite figuri. (Este interesant c& Greimas ce Birdwhistell organizat dupa promoveazii acest punt de vedere dup propunea un model formal al kinezici criteritriguros lingvistice, Model de care, e drept, chiar Birdwhistell s-a dezis ulterior.) Deoarece deocamdata, stabilim un plan al expresici autonome este imposibil pentru_gestual Fonologic vizu "$i, totodati, suntem nevoiti ~ constati Greimas, constituim © 19 Tani acca ops lini smb, da andamena pe ‘th teri ts Dan Spice, Limba - aber aceon ~ ae ae rope (aie semne nat pera preprint erica seme) Semele sce oe wae a eo fale element, see nun eate se terpretead inept de sence sbi cree imegrana” 6D. Sperber Le Spbolime er ital p 7, Cedern ch en ace pan de wee, blend Corerace sun sineme simlice He sumac seminal fade clement, ee enunu») care vin din au dor ent 0 thecodur sei: de ply el se unc akon prac), ‘Se comniiri geste (precum «timble» surdo-muor seme lhmatie sat cemplementare valu x nom pened sx ie pone gi sacre naNicoleta Popa Blanariu 28 irk o referire directd la ,fonologia” kinezic a ui le gestuale 2, Birdwhistell — ys ne mulgomiin cu un dlecupate ca foneme si ca sememe in acelasi timp Ceea ce inseamni cS ,deocamdaté", Greimas opt pentru un singur nivel de atculare a limbajului gestual cel (hine)morfematie (constuit pebaza corclagilor dint semnificati si semnificangi, agadar dora uw semnifcai) Nivelul ierarhieinferionacela kinematic, este analog fonematicului din Kimbajul verbal si, ca gi el ipsit de semnifiate). Cu referie la opoziia lingyistic simbolic (propusi de Greimas § oarecum descumpinitoare,cici, in general, se admite€3 orice limbaj are o component , poate fi interprtaté dihoromin digial/ Analogic. Uo limba} digital are la bard wn inventar discret, sifinit de unit minimale din care se consitie unit de rang superior. Un limbaj analogic *! se manifest ca toa. 21 Una dine aomele (pnp de comuncae ie) Sel dea Pao Ako, formula dete memes Cael ns (Pl Witla, Tance Beavi, Don Jackon) eve acces piv li scomunicatea Imbrach eo forms Sit eo forint analog” B Watlack, [Beavin, DD. Jackson, Pragmatic of Humon Communication, Net ek, 67, ea fee Ln logge del commana Se TD el .Pin", 1979). Termeni a fo Input din sera, ‘de ust dg ope lng bars (spl Df it mote lies wheal inate coin pu de combnicare pos acute era en, nit (omponeat ileal) came ital iaraspectl de rae (component lanl, analogies vie ni ie, etal onl st para cp termina esta fel eed decomunicare Studie de tolgie demonnten mde anal ‘el are roll dist aac de cae al comunti Lil analog posed o seman, darn #0 wine (hn anambla Wine preiat de unig regu cre af recjoncre combi » 2. Ce cum? Obiectul si metoda un ansambla infin de valor, ireductibile la un nuclew fundamental de unit din care i oat fi deduse toate celelae. Pentru Greimas,gestalitatea este un sistem ‘simbolc’ adic ~ in mtalimbajul tore comunici —analogic: un limbaj de elemente indecompozabile in unite minimale, disretiate ale unui cod. tata vreme cit in dansul modern, inovayja este continu § ncenzurati de coduricanonice; il putem considera un limba} analog, ce-iagleaptt incl segmentare pert nent in unity (animale) discrete si numeric finite, adic in figuribjelinseviene. In baletl clasic, modal: tale analogice xe combi eu cee digitale: el nseamni un cod (un ansamblu finit de unitati de expresie, altfel sp, un sistem dice) la care xe adauigi componente de al continua. Expresia coregraficd este ~ cel putin ~ dublu condi- de posibilitigle articulatorit ale corpului si de ose). Rots B Witlaick comics monet ee de ip uli. Salil in ene, ase pnp cee Sle um a “laut mal un uncle nee) 22 Vocal alba bcs pe se in psi canonical carlo soit cared un por de rar pag slo «mii be) La acouca ie adaupl pout whe atid, Ex, dee ‘mene; mai ue tpn de mies pay ecu pr de Bound dey sal (ate, echt, ps de chs, gone), ai pr font on onnet pga) eet cent anemia nnn ‘ier combina reerate pent tnd” creas). Dao be po gaps in dete moar ~ de bis, configura smetce iar tu cele) cicada, entra enh pe ator rina In general, pr de dear, slo dana de sep atemenes Period Un pr de deat accu ea 3s nce rn eda: dane tor open partenca tm miele alan ptt sede in ‘hete mars cel doi parener pot efector spar die ana Insite de elo inpcand endaNicoleta Popa Blanaviu 30 convengiile culturale, Relagia dintre semnificatal si semni ficantal coregrafici poate fi codificat prin norme cu tumiare, ca in cazul dansului magico-ritual, saw pri codurile estetice yinstitutionalizate” din diverse epoci societig. (Relativ) codifieatl fiind, semioza coregeaficd Fimane tributark unui co(n)text determinat ®, Agadae, ‘nu existi semne ,universale", ci coduri cultural diferen- {late (socioculturale, etnocultural, istorice ete.), Forme de expresie analoge/identice pot si comunice continuturi diferite, chiar contrare¥, Este concluzia invalidata, totusi, de eZtte aly cercetitori, precum Jacques Cosnier lacare ajunge Birdwhistll,fondatorul kinesicit: Orice ‘om sta pe propriile sale picioare, igi poate ridica bratele sa mainile, igi misc’ degetele, poate intoarce,ridica saw ccobori capul gamed. $i totusi: [...] nu exist niet wn singur seminal al limbajului corpului, care si poati fi considerat drept un simbol universal valabil.{...] Arm fost incapabili si descoperim micar 0 singurd expresie [..] 4 28 Tn genera cere au enna, dup 1965 ides eine nor semoe gestale univer alike” (of We. Bieta Deca Senna copa, 203). maces sna eit WE Bike op iy pe203- 25 Hiro lucere eaten. Connie i, pists, pina tog) invoes, pe haea sir hi Ekman ead, nieve ‘emnallremojonsl": express email debe (are, carte, Teer, dengus, suri) te reeunmet i tod iver. Ap Int fname in Fie de ipl de emote ide uri deca, spies poste confundat cu fri Dew asp defi ale mir de zd son unitate expe” func sci aa taf 1 Conte Iadcere pega nto jaseatineela, Ph a 2. Ce sicum? Obiectul si metoda fetei, 0 atitudine sau o miscare a corpuluiy care si fi transmis acelasi mesaj in toate socieigile." Schimband ce e ele schimbat, rematcele de mai sus se aplicd, in bund parte, la evaluarea stilutilot/ genusilor/ _scolilor* de dans. Norma estetic’ a baletului casic poate Si apari drept spretiozitate™ sau ,inautenticitate*, di punctul de vedere al unui spectator modern, Am Iuat aici in considerare,firi a ni-linsusi neapiirat, modul de decodificare propriu unui contemporan prea putin reverentios — prin educatie si/ sau temperament ~ cu valorile clasice. Dups cum unui spieit format la geoala clasicd si suficient de conservator sau (in unele situagi) doar critic, un spectacol de dans contemporan (ba ‘un codl ined in cautare de sine) poate ~ iaii ir exprima, neapatrat, propriul punct de vedere ~ si treack rept ,inestetic’, Termenul e impropriu,atita vreme cit estetica a recuperat, prin si dup romantism, categorii precum ,grotescul", ,bizarul* sau ,uedtul", in misurain care cle tn de resortul expresivutui" 7. Prin lnile torsio- nate ale corpului, pumnii strinsi, picioarele indoite, miscarea violent a spatelui, still coregrafie al Marthe 26 Gf RL Brdwhinll, Kine nd Conte, Lone, 1973 27 pina IW Tateiewice romantics regia ce inde my spe frumaselarmonion, pre acionare patra tind ifapen, ‘tip p omen Ean inpetnt cole te intern ‘imolatoaegudtonr dei fe fumanh 1 Frames mantic ‘Cc tote diese de fan lake l-} E.framusten spn nesupsd forme! x regula barr nemsginiel ‘esl, merlot i indy porsela ecn 42 fog conclu, seni, aii pate” (Tater Tro eo gue min p278)Nicoleta Popa Blanaviu 2 Graham sfideaza elegans demi — obstinat verticals ~ haletului academic. Migcirile nu-i sunt decorative/ ,poe- tice” (imprumutate dinte-un repertoriu exterior $i stan dardizat de figuri, cu dept de veto asupea inigiatives corporale), ci sexpresve" (emandind din interior sicenzu- rate doar de exigenga autenticitigi psiho-senzoriale). Penteu artigti ca ea sau Nijinsky, postiile ce manifest disconfortul, ,urdgesc" chipul sau corpul, nu trebuie repudiate, cei pot si transmité emosii%, Ca mai toate artele, dansul penduleaza intr trait gi inovati, intre clasicizace si depigizea ei. Limbajele aristice, inclusiv cel(e)coregrafic(e),variazd in funegie de climatul social siestetic. Mai simplu, in fancy de ceea ce oamenii pot, vor sia fost educa si vada Entre baletl elas (post) modern, intre baletul academic eucopean si scoile de dans clas indian, intre dansul ritual si cel ,estetic*, tre dansurile orientale si acelea occidentale, exist, dincolo de eventuale aseminii, nu numai o diferengt mnsul 28 Uncle personae itrpretate de Njshy (i corgratie propre an lor) Sunt stan nae gaa decorate proved expel ‘As np in Peat (coves i Me Fin, pe oe de TSeavnei cu vor de A. Reni, petal een pia ar fn 1d a Pasi de Balle Ras al hi Dagens tn Lp un Bune (orga de Vil Niji, pe ich de Cl Debye ‘cou pi contume de L Bs reeeentar in premier la Tre da ‘Chit din Tai, pe 29 al 1912), In Till Beg! (crea propre, pe mucic de Riche Stasi decor gemtame de Reet edmond fone premiera Manhattan Opera te, pe 3 xtombie 1916) a ong din 191, pute veda pe Nj i lal fa Perhaps andardlor cla, ipl cure jar fn expeeio Wh ise din Marl) Mijn, dos, Duncan, Te Lie in Danes 6-1, 36,4, 5 33 2. Ce gi cum? Obiectul gi metoda de tchnici, ci si una de mentalitate, care o sustine pe cea din Vorbind despre ,limbajul" coregrafic, i aplicim, insd, cu prudent, conceptul de cod, Aceasta fiinded, desi exist uncle postiiri investite eu © semnifieayie conventional, totusi ~ aga cum subliniazi pedagogul gi teoreticianul expresionist Rudolf Laban ~ semnificagia este precizata,