& DAnr. 3S /64- 180 a 26 athrrdsie 2022 Parlamentul Republicii Moldova Deputat in Parlameniul Republicii Moldova Directorului Agentiei de Guvernare Electronica Doamnei Olga TUMURUC Directorul Agentiei Servicii Publice Domnului Mircea ESANU Directorului Centrului Nafional pentru Protectia Datelor eu Caracter Personal Doamnei Victoria MUNTEAN Stimate doamne/domn Director, La data de 10.01.2022, au intrat in vigoare prevederile Legii nr. 175/2021 de modificare a unor acte normative!, numit si ,pachetul de digitalizare”, in care, printre alte peste 30 de legi, au fost operate modificari si la legislatia din domeniul protectiei datelor eu caracter personal. Astfel, prin Legea nr. 175/2021, a fost anulatd procedura de inregistrare si autorizare in calitate de operator de date cu caracter personal, find eliminataé competenta Centrului National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal de autorizare a accesului la Platforma de interoperabilitate. Totodatl, Agentia de Guvemare Electronic si-a pistrat in acest sens competenta deplind de acordare a accesului la registrele de stat, prevederile art. 10 din Legea nr. 13/2011 privind Protectia datelor cu caracter personal au ramas intacte si aplicabile in continuare, Prin acestea reglementirile ce tin de prelucrarea datelor cu caracter personal, prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal si prelucrarea datelor cu caracter Personal referitoare la condamnéri penale, m&suri procesuale de constringere sau Sancfiuni contraventionale nu se aplicd in situatia, in care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv in scopuri jumelistice. Astfel, prin Legea nr. 175/2021 (Pachetul de digitalizare), pe lang simplificarea in sensul practicii europene a mediului de afaceri gi eliminarea unei Practici anacronice fn domeniul protectiei datelor cu caracter personal (obiectivul central al Pachetului digitalizare), au fost excluse si aspectele birocratice privind obfinerea autorizatiei din partea Centrului National pentru Protectia Datelor cu Fo “ttps://wwwlegis.md /cautare/getResults?doe_id=128924Slangero Republice Moldova, MD-2004, Chisinia info@parlamentmd Bd. Stefan cel Mare si Sfint 105 ‘wow parlament.mdCaracter Personal, cu scopul de a ameliora premisele pentru obtinerea accesului la informatie, inclusiv la datele cu caracter personal de interes public, aspect reflectat si in presé?. Tin s& subliniez faptul, c& aceasté procedura reprezenta un impediment birocratic nefondat, pretext de tergiversare si prezenta un risc direct de coruptie. Pand in anul 2021 erau inregistrate 3 milioane de cereri in calitate de operator de date cu caracter personal si doar 3 mii de entitéti incluse in Registrul de evidenti al operatorilor de date cu caracter personal. in statele UE nu mai existé asemenea registre, iar in Romfnia un registru similar a fost eliminat din 25 mai 2018, aceasta find considerata drept o practicd ineficient si depasitd, lucru care nu a afectat negativ accesul la informatia de interes public. Aceste modific&ri au urmirit obiectivul de a face ca datele s4 poata circula liber si legal c&tre cei care dispun de atribufii si misiuni clare. Spre exemplu, institugiile si autoritasile publice s& poata sa eficientizeze procesele administrative prin micsorarea poverii informationale fat de consumatorii de servicii publice (excluderea necesitatii de a colecta copii de pe documente si informatii care deja se regisesc in resursele informationale de stat). Daacd acestia sunt din domeniul privat (spre exemplu: institufiile financiar-bancare, de asiguréri, istorii creditare — pentru a mu impovara supracreditarea si a implementa masurile necesare privind prevenirea si combaterea spilarii banilor si finan{Zrii terorismului, mass-media — pentra a avea instramente adecvate privind documentarea si verificarea informatiilor de interes public si in mod special pentra a putea lupta cu dezinformarea i falsurile expuse si diseminate in public). Cu toate acestea, cu regret constat o situatie diametral opusi, si anume: 1. Agentia Servicii Publice (ghiseele unice pentru eliberarea actelor permisive), sub pretextul acestor modificiri legislative, a centralizat si unificat practica realizarii dreptului de acces la informatie catre mass-media, stabilind ca pentru a obtine date din registrele publice, trebuie depusé o cerere in scris in care s& se indice: scopul, temeiul legal, categoriile de date si cererea si fie semnat{ cu semnatura electronicé sau olografé. Or, asemenea prevederi fn legea nr 175, nu exist, totusi este © interpretare pe care unii din fiunctionari o exploateaza in comunicare cu reprezentantii mass media pentru a le refuza informatia solicitata. 2. Agentia de Guvernare Electronic. Chiar daci Legea cu privire la schimbul de date i interoperabilitate prevede dreptul consumatorilor privati de a avea acces la informatiile din registrele de stat, pe pagina MConnect’, in calitate de participanti la schimbul de date identificdm institutii si autoritati publice, banci, agentii de asigurari, precum si alte entititi, precum: Loteria Nationali a 2a: / | o\d.media-azi.md /z0/stiri/anularea-oblige%C8%9Biei-de-%6C3%AEnregistrare-ce-operator-d e-date-cu-caracter~personal-%C8%9gi-beneficiile ‘https://meonnect.gov.md/#/Moldovei, Agentia de Detectivi Maximum Confident, Central Stomatologic Municipal Chisindu, etc., insé nici o redactie de jumalisti de investigatie si mass-media, fapt care genereaz in mod clar un dezechilibru, mai ales atunci cand presa invocd cu regularitate impedimente in obtinerea informatiilor de interes public. 3. Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal a publicat* Liniile directorii privind accesul Ia informatie si cerintele legislatiei privind protectia datelor cu caracter personal, astfel, desi se atinge problema interpret&rii abuzive a Legii privind protectia datelor cu caracter personal, din motive neclare, se impun noi limitari fafa de jurnalisti, in special, ca acestia si justifice dreptul de a avea acces la informatii de interes public, inclusiv si garanteze asigurarea securitéfii in raport cu datele obtinute gi si nu le divulge, s& pastreze confidentialitatea, si demonstreze care este temeiul lor legal si sd indice cum vor fi utilizate datele. Nimeni nu este obligat si justifice accesul la informatia de interes public. Aceste precondifii pentru consumul de date in scopul execut&rii cerintelor legale si a sarcinilor de interes public sunt tn disonant& cert cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. a), t) din Legea presei, 10 alin. (3) din Legea cu privire la accesul la informatie, art. 4, art. 5 alin. (1) si alin. (3) din Legea ou privire la libertatea de exprimare gi art. 10 din Legea privind protectia datelor ou caracter personal. Constatém © interpretare abuzivé a legislatici, deseori din partea unor functionari individuali, lucru care aduce un risc de imagine guvernirii, pune bariere imutile in calea presei de investigatie, distorsioneazd esenta valorilor fundamentale a unui stat european, aducdnd prejudiciu normelor democratice din Republica Moldova. Tinand cont de cele enuntate mai sus, va solicit respectuos s4 examinati, in limita competentelor functionale, situatia ce persist gi si asigurati aplicarea corespunzatoare a cadrului legal astfel inc&t jumnalistii de investigatie s& mu mai intampine aceleasi bariere pe care le intémpinau in perioada statului capturat de oligarhi. Efectuarea unui control asupra modului in care sunt executate si puse in aplicare prevederile legale de catre subdiviziunile din subordine, cu emiterea unor circulare/explicatii dupa caz, se impune. Respectarea drepturilor omului si asigurarea accesului jurnalistilor la informatii de interes public este principialé, iar referinta la prevederi inexistente din Legea nr. 175/202] sau a altor acte normative aferente in acest sens este inacceptabil& si inadmisibila. Cu respect, SS” Deputat in Parlament Dumitru ALAIBA “https://datepersonzle.md/category/comunicate/?fbclid=IwAROOSshrjaw-JNUWRUGAWaMZLIrUz HigiAhpohuSxMgUeLrjtggfRnowd