Sunteți pe pagina 1din 9

Idei și regimuri politice nedemocratice

-Schița lecției-
Ora a 2-a
Autocrație:
- formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna
unei singure persoane
- tiranie
- absolutism.
Bolșevism:
- curent politic comunist, apărut în Rusia în anul 1917
- bolșevic
Cominform-Biroul informativ al partidelor comuniste (1957-1956), din estul Europei, alături de
partidele francez, italian. A jucat un rol esențial în controlul sovietic asupra partidelor comuniste
din Europa.
Comunismul de război-denumirea politicii interne aplicată de Rusia sovietică din anii 1918-
1921, în condițiile războiului civil. Trăsături:
- naționalizarea pământului, bogățiilor subpământene, pădurilor, apelor
- naționalizarea industriei mari, mijlocii și, parțial, a celei mici
- conducerea centralizată a economiei
- militarizarea muncii
- monopolul de stat asupra multor produse ale gospădăriei sătești
- rechizițiile produselor gospodăriei sătești
- interzicere comerțului particular
- egalitatea distribuirii bunurilor materiale
- încheierea parțială a relațiilor marfă-bani
- lichidarea băncilor particulare și confiscarea depozitelor mari
- monopolul asupra comerțului extern, a flotei comerciale
- serviciul obligatoriu de muncă.
Corporatism-doctrină social-politică-economică de după 1918, care preconiza asocierea
muncitorilor în corporații opuse sindicatelor. Această doctrină a fost aplicată de Mussolini în
Italia.
Demagogie:
- înșelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase, discursuri bombastice, practicată
de cineva pentru a-și crea popularitate

1
- purtare de demagog.
Democrație populară:
- denumire dată inițial regimurilor comuniste europene
- formă de organizare specifică statelor comuniste, bazată pe economia și
societatea capitalistă.
Extrema dreaptă-partide sau formațiuni politice care promovează antisemitismul, sau alte
forme de rasism, ura față de sistemul democratic și libertățile umane esențiale, exaltând rolul
conducătorului/liderului.
Fascism-ideologie/doctrină apărută în Italia (1921-1945) și în varianta sa nazistă în Germania
(1933-1945), caracterizată de: naționalism extremist, misticism, violență, cultul forței, intoleranță
față de alte partide, promovarea rasismului
Franchism:
- regim autoritar instaurat în Spania de către generalul Francisco Franco
(1892-1975), în urma războiului civil din 1936-1939
- regim politic autoritar, conservator, catolic cu nuanțe totalitare, diferit de
fascismul italian și nazismul german
Genocid-distrugerea totală și metodică a unui grup etnic sau popor.
Gulag:
- administrația sovietică a taberelor de muncă forțată și reeducare prin muncă
- (prin extensie/extindere)-toate instituțiile unde erau internați opozații (cei
care se opuneau) regimului comunist.
Nazism:
- doctrină de tip fascist promovată de Partidul Național Socialist al
muncitorilor Germani, de unde-i derivă și numele
- ideologia național-socialistă germană oficială (1933-1945)
- concepție politică germană, conform căreia germanii erau declarați superiori
altor popoare, exaltând cultul liderului și a partidului unic, promovând
concomitent ura față de democrație și comunism, glorificând violența și
războiul
Nomenclatură-pătură privilegiată, alcătuită din unii membrii ai partidului, recompensați cu
funcții în partid și stat.
NSDAP-Partidul Socialist al Muncitorilor Germani (1920-1945).

2
Proletar-persoană lipsită de un mijloc de producție/producere în afara muncii sale, primind
salariu pentru munca prestată.
Reichstag-camera superioară a Parlamentului german.
SA-detașamente paramilitare germane ale partidului nazist, cu rol de eliminare a adversarilor
acestui regim.
SS (Eșalonul de protecție)-detașamentele de elită ale poliției germane naziste.
Totalitarism-regim care aplică sau preconizează dictatura unei minorități, majoritatea populației
fiind lipsită de drepturi și libertăți.
Unipartidism sau Sistemul politic monopartit ori statul unipartid-tip de guvernare în care un
singur partid politic formează guvernul, niciunui alt partid nepermițându-i-se să funcționeze, sau
să prezinte candidați la alegeri, restul partidelor politice fiind scoase în afara legii.
Utopie-proiect de organizare ideală a unei societăți, lipsit de aplicabilitate practică.

3
1. Ideologii politice:
a. comunismul-teoretizat ca ideologie de Karl Marx și Friedrich Engels, în
Manifestul partidului comunist-susținea:
- interesele proletariatului (clasei muncitoare)
- crearea unei societăți egalitare
- și se baza pe teoria marxistă
b. fascismul:
- accentua rolul statului în economie și viața socială
- mitul națiunii unitare
- se baza pe:
 autoritarism
 statul e mai esențial ca individul
 lider carismatic
c. nazismul (național socialismul)-teoretizat de Adolf Hitler în Mein Kampf
(„Lupta mea”)-promova:
- naționalismul
- și se baza pe rasism, sau mitul rasei superioare→superioritatea
rasei ariene germane față de restul raselor, considerate inferioare-
țigani
- antisemitismul→ura față de evrei, considerați indizerabili

2. Sisteme politice:
2.1Nedemocratice (dictatoriale, autoritare):
- puterea poate triumfă asupra dreptății→deținătorul puterii e drept
și bun
- calificările, veniturile, puterea și statusul (statutul social), sunt
împreună
- clasa de mijloc mică
- deținătorii puterii au avantaje
- oamenii puternici încearcă a fi cât mai impresionați politic
- schimbarea sistemului politic prin schimbarea oamenilor
politici→revoluție
- conflictele politicii interne→violență
- permiterea manifestării spectrului politic denotă:
4
 centru slab
 aripi puternice
- mari diferențe în veniturile din societate, mărite de sistemul
taxelor
- ideologiile predominante și sistemele filosofice subliniază ierarhia
și diferențierea
- ideologiile politice predominante evidențiază și folosesc lupta
pentru putere
3. Regimuri politice:
1) Autoritar (Italia-1921, Turcia-1922, Bulgaria-1923-1930,
1934, Spania-1923-1930, 1939, Albania-1925, Polonia-1926,
Iugoslavia-1929, România-1938-1940-perioada interbelică)-
trăsături:
- puterea exercitată de un grup restrâns de persoane
- drepturile și libertățile sunt încălcate parțial
2) Totalitar (URSS-1922-1992, Germania-1933-1945. După
1945: România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Ungaria,
Polonia, Cehoslovacia, Germania de Est)-trăsături:
 puterea exercitată de un grup restrâns de oameni,
obținută prin uzurpare
 unipartidism/monopartidism-partid unic
 cenzură
 cultul personalității conducătorului unic (dictator), care
se amestecă brutal în funcționarea instituțiilor statului
 inexistența principiului separării puterilor în stat
 interzicerea și nerespectarea drepturilor și libertăților
cetățenești
 teroarea devine armă politică oficială, exercitată de
poliția politică (securitatea)←esențial rol
 puterea se exercită în numele națiunii și a ordinii publice
 controlul absolut al statului asupra individului și întregii
societăți
 interzicerea activității societății civile
 dinamism dat de realizarea unor idealuri
 cenzura presei

5
 interzicerea asociațiilor, grupărilor politice, a liberei
exprimări
 sprijinul pe mase de oameni îndoctrinați politic
- tipuri-de:
 dreapta:
 comunist:
 apare:
 datorită planului Marburg
 în contextul retragerii de la conducerea
statului a dinastiei regale-demisia țarului
Nicolae al II-lea și a loviturii de stat contra
guvernului provizoriu de către Lenin
 trăsături:
 critic și dușman deschis al capitalismului
 se justifică pe principiul luptei de clasă
 inexistența proprietății private
 propune eliminarea proprietății private în
mijloacele de producție
 caracter colectivist
 monopartidist/monopartidismul/partid unic
 anti-individualist
 combate burghezia
 propune o societate autonomă
 se autopromovează ca conștiință umană
 promovează un sistem unic-individualismul
 concepe statul ca singurul interpret legitim al
poporului, în același timp aspirând la o
dispariție ulterioară a statului
 tinde spre capitalismul de stat
 tinde spre totalitarism/însăși totalitarismul
 centralizează puterea
 lider unic

6
 centralizarea/planificarea/etatizarea/
militarizarea economiei
 intervenția brutală a statului în economie
 industrie grea
 poliție politică
 lagăre de muncă forțată-gulaguri
 stânga:
 fascist
 apare datorită:
 recesiunii economice (1918-1922)
 deprecierea (devalorizarea) lirei italiene ce va
genera:
creșterea prețurilor
criza monetară
 dezamăgirea populației datorită pagubelor
produse de război
 dificilei treceri de la economia de război la
cea civilă
 șomajul
 avântului revoluționar→creșterea acțiunilor
mișcărilor de stânga→greve
 incapacității guvernelor de a soluționa
problemele societății și statului
 pierderea statutului de mare putere și
distrugerea mitului victoriei
 iredentismului←nerecuperării unor teritorii
proprii
 trăsături:
 politice:
naționalism
monopartidism
dictatura liderului suprem
 economice→domeniu controlat de corporații
sau stat

7
 sociale-sprijinirea pe o clasă de mijloc
industrială și militară
 culturale:
cenzură
îndoctrinare
poliție secretă
 nazist:
 apare:
 în condițiile revizionismului
 crizei economice (1929-1933)
 cumulării funcțiilor de cancelar și fuhrer de
către Adolf Hitler în 1933
 trăsături:
 totalitar
 monopartidist- partid unic-NSDAP-Partidul
Muncitoresc Național Social German
 lider unic responsabil-Adolf Hitler
 susținător al rasei ariene-rasa pură
 antisemitism
 antidemocrat
 anticomunist
 teroarea politică
 poliție politică-SS-
 cenzura totală a presei
 economie nazistă
 starea terorii
 1200 lagăre de:
 concentrare
 gazare/exterminare
4. Practici/măsuri politice nedemocratice:
- cenzura totală a presei
- utilizarea propagandei pentru intimidarea și demogogizare
populației
- intervenția brutală a statului în viața personală
8
- interzicerea totală/inexistența opinia publică - presa, teatrul,
cinema, radioul, școlile și universitățile-controlate de stat
- lipsa/inexistența drepturilor de asociere politică și culturală
- generatoare de conflicte

S-ar putea să vă placă și