Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 1 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

Aprobat
la şedinţa catedrei Chimie farmaceutică şi
toxicologică
Proces-verbal № _1_ din 29.08.2017_
Şef de catedră, dr.hab.şt.farm., profesor universitar

___________________Valica Vladimir

SURSE ANIMALE DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR

Indicaţie metodică pentru studenţii anului II

Autorii: Uncu Livia, Gandacov Vladilena

Chișinău 2021
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 2 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

INTRODUCERE
Această temă include descrierea și analiza surselor animale de obținere a
medicamentelor. Importanţa studierii acestei teme se determină prin aceea, că le dă
posibilitatea:

1. De a cunoaște originea și proprietățile compușilor extrași din diverse surse animale;

2. De a se familiariza cu etapele și scopul extragerii constituienților activi din organe și
țesuturi.
3. De a aprecia importanța regnului animal în elaborarea și dezvoltarea medicamentelor de
importanță vitală.
Astfel, studierea surselor animale de obținere a medicamentelor permite ridicarea
nivelului profesional al viitorilor farmacişti în vederea obținerii competențelor în domeniul
elaborării și utilizării preparatelor medicinale din surse animale.

Scopuri determinate
1. De a însuși care sunt materiile prime posibile ce servesc drept sursă de obținere a
medicamentelor de origine animală;
2. De a cunoaște compușii farmacologic activi ce pot fi izolați din diferite organe,
țesuturi, secreții ale animalelor, cu evidențierea efectelor biologice produse.
3. De a cunoaște etapele dezvoltării medicamentelor având ca sursă principală materia de
origine animală.

Planul studierii temei

Pentru studierea temei se acordă 1 lucrare de laborator.
Planul lucrării de laborator
- Controlul şi corecţia însuşirii materialului după subiectele pentru pregătirea de sine
stătătoare.
- Lucrul practic al studenţilor.
- Recapitulare.

Subiectele pentru pregătirea de sine stătătoare

1. Caracteristica generală a materiei prime animale ca sursă de obținere
preparatelor medicamentoase.
2. Enumerarea avantajelor produselor medicamentoase de origine naturală față de
cele sintetice.
3. Descrierea particularităților extragerii compușilor activi din materia primă
animală.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 3 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

MATERIAL INFORMATIV

SURSE ANIMALE DE OBȚINERE A MEDICAMENTELOR

Până la crearea primelor molecule sintetice de medicamente, regnul animal şi cel

vegetal au fost sursa principală a tratamentelor pentru oameni, chiar dacă nu se cunoşteau
mecanismele prin care acţionează. Medicamentele de origine animală au fost utilizate în
terapie încă de la începutul anilor 1900, începând cu insulina și heparina. Ele au rămas o sursă
preţioasă de tratamente şi pentru medicina modernă.

În același timp, datorită faptului că multe medicamente care sunt disponibile pe scară
largă și utilizate în mod obișnuit sunt de origine animală, aceasta fi problematic pentru cei care
sunt adepți ai unei anumite religii (ex. Budism, Islam, Hinduism) sau au angajamente morale
sau preferințe dietetice care interzic sau restricționează ingestia de produse de origine animală.

• Pancreasul este o sursă de insulină, utilizată în tratamentul diabetului.

• Urina femeilor gravide conține gonadotropină corionică umană (hCG) utilizată pentru
tratamentul infertilității.

• Tiroida ovină este o sursă de tiroxină, utilizată în hipertensiune, maladii a glandei

tiroide.

• Ficatul de cod este folosit ca sursă de vitamina A și D.

• Hipofiza anterioară animală este o sursă de gonadotropine pituitare, utilizată în

tratamentul infertilității.

• Sângele animalelor este utilizat pentru prepararea vaccinurilor.

• Țesutul din stomac conține pepsină și tripsină, care sunt sucuri digestive utilizate în
trecut în tratamentul bolilor peptice.

• Teprotida este o nanopeptidă izolată din Bothrops jararaca (o specie de viperă din
Brazilia), care este un cunoscut inhibitor al enzimelor de conversie. Teprotida a fost compusul
lider utilizat pentru elaborarea și crearea unei clase de remedii antihipertensive, primul fiind
Captoprilul:

• Insulina, care a salvat viaţa a milioane de oameni de la crearea sa, a fost extrasă iniţial
din pancreasul de porc, pentru că animalele sunt sursele cele mai compatibile cu oamenii.

In 1923, firma farmaceutica americana “Eli Lilly” pune in vanzare prima insulina animala
(pentru obtinerea a circa 100 grame de insulina era nevoie de 800 kg de pancreas de bou,
greutatea medie a unui pancreas de bou fiind de 200-250 grame).
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 4 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

Insulina, ca si polipeptid, a fost descoperita in 1928, cu secventa aminoacidului descoperita in

1952. Insulina este foarte sensibila la actiunea unor enzime proteolitice cum ar fi pepsina si
tripsina care o inactiveaza, de aceea nu poate fi administrata pe cale orala.

In perioada 1963-1965, trei grupe de cercetatori (americani, germani si chinezi) au reusit

sinteza artificiala a insulinei prin intermediul a 170 de reactii chimice, lucru ce facea
imposibila producerea insulinei pe cale industriala.

Insulina sintetică se obţine azi prin modificarea genetică a bacteriilor (W.Gillbert si

colaboratorii sai, 1980). Ele sunt capabile să producă insulină umană dacă în ADN-ul lor sunt
introduse genele umane responsabile de producţia de insulină. 

Surse animale neobișnuite

• Monstrul Gila salvează diabeticii

 Astăzi, tot o sursă animală oferă speranţe bolnavilor cu diabet zaharat. În anul 1992,
doctorul John Eng, un medic endocrinolog din New York, a izolat din saliva şopârlei
veninoase cunoscute ca monstrul Gila un hormon pe care l-a numit exendin-4.

 Acesta stimulează celulele beta pancreatice să producă insulină, fiind activ doar atunci
când nivelul glicemiei este ridicat.

 În plus, hormonul descoperit reduce apetitul şi ajută la scăderea în greutate. Ulterior, s-

a reuşit crearea unei versiuni sintetice, numită exenatidă şi comercializată sub numele
de Byetta, aşa încât nu se mai pune problema extragerii veninului de la şopârlele care
astăzi sunt pe cale de dispariţie.

 Medicamentul antidiabetic este injectabil, ca şi insulinele, şi se prescrie bolnavilor cu

diabet zaharat de tip 2.

• Urina de iapă, sursă de estrogeni

 Premarin, un medicament popular în Canada şi în SUA, dar care există şi la noi, are în
compoziţie două tipuri de estrogeni extraşi din urina iepelor gestante. Numele
Premarin este, de fapt, o condensare a cuvintelor „pregnant mare's urine", urină a
iepelor gestante. Urina este colectată în câteva ferme de cai aflate în SUA şi în Canada,
care au intrat în vizorul mai multor organizaţii de protecţie a animalelor, pentru că
iepele sunt imobilizate câteva luni în timpul gestaţiei.
 Medicamentul obţinut din urina lor este recomandat ca tratament de substituţie
hormonală în perioadele de premenopauză şi de menopauză, pentru atenuarea
bufeurilor, pentru prevenirea şi pentru tratarea osteoporozei asociate cu deficit de
hormoni estrogeni.

• Un hormon din somon tratează osteoporoza

 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 5 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

 Calcimar şi Miacalcic, două soluţii injectabile indicate în tratamentul osteoporozei

şi al bolii Paget a oaselor (o creştere anormală de ţesut osos), conţin o variantă
sintetică a hormonului calcitonină, care este identică celui din somon. Calcitonina este
un hormon care facilitează trecerea calciului din sânge în oase şi se administrează
femeilor aflate la menopauză care nu pot sau nu doresc să recurgă la tratamente de
substituţie hormonală.

• Veninul şerpilor, bun pentru inimă

 Pentru că este o sursă bogată de enzime, proteine, peptide şi de alte molecule

farmacologic active, veninul unor specii de şerpi a devenit o sursă valoroasă de
tratamente nu doar în medicina tradiţională chineză, ci şi în cea alopată. Există astăzi
destul de multe medicamente a căror „sursă de inspiraţie" a fost veninul de şarpe.

 Captopril şi enalapril, două medicamente indicate persoanelor hipertensive, sunt

derivate din veninul viperei braziliene.

 Eptifibatida (Integrilin), care este indicată persoanelor cu angină pectorală cu scopul

de a preveni un infarct, conţine o substanţă derivată dintr-o proteină care se găseşte în
veninul unei specii de şarpe cu clopoţei.

• Scorpionul, sursă de tratament în cancer

 Anul acesta a fost lansat în România un medicament homeopatic cubanez care conţine
un extract din venin de scorpion albastru şi care, potrivit producătorilor, administrat
în primele stadii ale cancerului, are proprietatea de a opri dezvoltarea celulelor
maligne. Studii anterioare efectuate asupra veninului de scorpion (dar provenit nu de la
cel albastru) au arătat că acesta ar putea fi folosit pentru distrugerea tumorilor
cerebrale. Se pare că el ar avea o toxicitate selectivă pentru celulele tumorale cerebrale.

 Remediul homeopatic existent are şi efect analgezic şi antiinflamator.

Surse marine de obținere a remediilor anticanceroase

Diversitatea chimică și biologică a mediului este incomensurabilă și, prin urmare, este
extraordinară pentru descoperirea de noi medicamente anticanceroase.
Acești compuși sunt din clasa structurală de la peptide simple cum ar fi dolastatina, sau polietere
macrociclice, cum ar fi halichondrin B;
la fel de diverse sunt șe modurile de acțiune prin care aceste molecule le posedă activitate
biologică.

• Psammapline de la bureți Verongid

 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 6 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

 Izolațiile inițiale ale metabolitului de bromotirozină psammaplin A din diferite specii

de bureți vergoni (de exemplu, Psammaplysilla sp.)

 Psammaplin A, e o disulfură de bromotirozină simetrică sub formă de oximă, cu o

citotoxicitate puternică la P388 celule (IC50 de 0,3 Ag / ml).

• Didemnin B dinTunicate Harbouring

 Didemnina B, un antiproliferativ ciclic sub formă de peptidă izolată din tunicatul din
Caraibe Trididemnum solidum a fost primul produs natural marin intrat în studiu clinic
ca agent antitumoral.

 Bazat pe apropierea asemănătoare a structurii didemninelor cu cea a metaboliților

cianobacterieni, Rinehart a aratat activitate antitumorală împotriva unei varietăți de
modele și a fost investigat în studiile clinice de fază II pentru tratamentul Cancerului
mamar, ovarian, cervical, mielom, glioblastom / astrocitom, și cancerul pulmonar.

• Dolastatin 10 de la iepurii de mare cu conținut de Cyanobacterii

 Dolastatina 10 a intrat în studii clinice. Ca fiind activă pe cancerul metastazat.

 Ecteinascidin-743, un alcaloid din Tunicate Richin Symbionts

 extractele apoase din Caraibe cu substanțe potențiale având structuri analogice

alcaloizilor ecteinascidinului - tetrahydroisoquinolones

Domenii de Medicamentul Sursa de origine Utilizarea

aplicație animală
Cardiovascular Captopril Veninul viperei Antihipertensiv, protector în
braziliene insuficiența cardiacă congestivă,
(Bothrops jararaca) infarct miocardic și prevenirea
nefropatiei diabetice
Endocrin Insulina Extracte Diabet zaharat
obișnuită pancreatice porcine
sau bovine
Premarin și alți Urina de iapă Perioada de postmenopauză,
estrogeni însărcinată inclusiv bufeuri, tulburări de
conjugați dispoziție și osteoporoză
Exenatide Saliva monstruului Diabet zaharat
(Byetta) Gila (Heloderma
suspectum ssp.)
Hematologic Heparina Intestinele porcine Sindroame coronariene acute,
și plămâni de tromboză venoasă profundă,
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 7 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

bovine embolie pulmonară, intervenție

chirurgicală de by-pass
cardiopulmonar, fibrilație
atrială, circuite de oxigenare
membranară extracorporală,
hemodializă, terapii ce necesită
anticoagulare
Sulfat de Sperma de somon Toxicitate acută la
protamină heparină/supradozaj
Eptifibatidă Venin de șarpe Sindroame coronariene acute,
(Integrilin) sud-estic (Sistrurus intervenție coronariană, de
miliarius barbouri) obicei, în combinație cu aspirină
și heparină
Lepirudin Saliva de lipitoare Terapie anticoagulantă la
(Hirudo pacienții cu trombocitopenie
medicinalis) indusă de heparină
ATryn Lapte de capre, Anticoagulant pentru pacienții
(antitrombină produs cu ajutorul cu deficit ereditar de anti-
umană ingineriei genetice trombină, supuși procedurilor
recombinantă) pentru a produce chirurgicale sau în timpul
antitrombină nașterii.
umană
Gastroenterolo Pancreatina / Pancreas de bovine Fibroză chistică,
gic substituirea și porcine pancreatectomie, pancreatită
enzimelor cronică sau alte deficiențe
pancreatice pancreatice
Ursodiol Bilă de urs (Ursus Colelitiaza, afecțiuni care
sp.) provoacă colestază, inclusiv
ciroza biliara primară
Boli infecțioase Vaccinul Ouă de pui Vaccin
antigripal (incubație)
Oncologic Citarabina Burete din Caraibe AML(acute myeloid leukemia),
(Cryptotheca ALL, CML, CLL (chronic
crypta) lymphocytic leukemia),
limfoame primare ale SNC,
Hodgkin
și limfoame non-Hodgkin
Musculo- Acid hialuronic Piepteni de cocos Osteoartrita, ridurile sau pliurile
scheletice, faciale, operații oftalmologice
tegumentar, (eliminarea cataractei)
oftalmologic
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 8 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)

Hormonii Glandele Osteoporoză postmenopauză,

calcitoninei asemănătoare hipercalcemie, boala Paget
(Calcimar, tiroidei - la pești, în
Miacalcin) special somonul
Coho
Pulmonar Beractant Extract de
Sindromul de detresă
surfactant bovinrespiratorie cauzat de plămânii
neonatali prematuri
Alte Peptide Sânge de aligator, Sinteza antibioticelor, creșterea
medicamente antimicrobiene piele de broaște și nr. antibioticelor beta lactamice
cercetate (de exemplu, broaște
magainina )
Trabectedin Stropi de mare Tratamentul sarcoamelor
(ET-743) (Ecteinascidia țesuturilor moi, în special
turbinata) liposarcoamele și
leiomiosarcoame
Crotamina Veninul șarpelui Marcarea celulelor (tumorale)
sud-american foarte replicatoare și utilizarea
(Crotalus durissus ca adjuvant chimioterapeutic
terrificus)

Întrebări pentru control

1. Ce animale și părți componente ale lor servesc drept materie primă pentru obținerea
medicamentelor?
2. Care sunt particularitățile extragerii principiilor activi din materie primă de origine
animală?
3. Care sunt particularitățile utilizării produselor medicamentoase de origine animală?
4. Ce forme farmaceutice au la bază produse de origine animală?
5. Dați exemple de compuși farmacologic activi izolați din diferite organe ale regnului
animal (ficat, pancreas, glanda tiroidă, plămâni etc.)?

Bibliografie

1. Latham PM. The Collected Works of Dr. P. M. Latham: Lectures on Subjects Connected with
Clinical Medicine. Martin R, editor. London; The New Sydenham Society; 1878: 376.
2. Brunton LL, Chabner BA, Knollmann BC. Goodman & Gilman’s The Pharmacological Basis of
Therapeutics. Twelfth Edition. New York: McGraw-Hill Medical; 2011.
 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Farmacie
Catedra Chimie farmaceutică şi toxicologică Pag. 9 / 9
09.3.1-12
Elaborare metodică pentru studenţi şi profesori
(Chimie farmaceutică - I)
3. Stefanick ML. Estrogens and progestins: Background and history, trends in use, and guidelines and
regimens approved by the US Food and Drug Administration. Am J Med 2005; 118 (Suppl 12B): 64–
73.
4. Akopian AN, Souslova V, England S, et al. The tetrodotoxinresistant sodium channel SNS has a
specialized function in pain pathways. Nat Neurosci 1999; 2: 541–48.
5. Koh CY, Kini RM. From snake venom toxins to therapeutics—cardiovascular examples. Toxicon
2012; 59: 497–506.
6. Guo-Qian Y, Gang W, Zhi-Yong S. Investigation on the microcirculation effect of local application
of natural hirudin on porcine random skin flap venous congestion. Cell Biochem Biophys 2012; 62:
141–46.
7. Mahawar, M. M., & Jaroli, D. P. (2006). Animals and their products utilized as medicines by the
inhabitants surrounding the Ranthambhore National Park, India. Journal of ethnobiology and
ethnomedicine, 2, 46. https://doi.org/10.1186/1746-4269-2-46
8. https://www.health.qld.gov.au/__data/assets/pdf_file/0024/147507/qh-gdl-954.pdf