Influența migrației asupra procesului de îmbătrânire demografică

Slide 9 – sosiri interne

Putem observa pe cele 2 garfice, trend descendent.

Sosirile sunt influențate de faptul că municipiul Slatina este un oraș al industriei,
indiferent de faptul că este unul de provincie. În acest oraș, fabricile și uzinele (de exemplu:
Pirelli Tyres, Prysmian, ALRO-Uzina de Aluminiu, etc) au avut și au în continuare nevoie de
foarte multă forță de muncă, realizând frecvent angajări.
Așadar, persoanele din localitățile vecine migrează către oraș pentru a fi mai aproape
de locul de muncă, cărora salariile oferite în Slatina le sunt mult mai avantajoase spre
deosebire de cele oferite în zonelor lor de proveniență.

Slide 10 – plecari interne

Valorile ratei plecărilor cresc odată cu instalarea regimului democratic, crescând

interesul pentru alte zone ale țării, pentru locuri de muncă diverse, dar și în scop educațional,
tinerii părăsind orașul pentru a studia la diverse facultăți ce nu sunt întâlnite în cadrul
municipiului Slatina.

Slide 11 – spor migratoriu intern

Sporul migratoriu a fost pozitiv în primii trei ani, ceea ce înseamnă că au existat mai
multe sosiri decât plecări din municipiul studiat. Valorile negative indică faptul că au existat
mai multe persoane ce au părăsit orașul comparativ cu cele ce au sosit. Plecările și sosirile
sunt datorate mai multor cauze ce au fost stabilite anterior.

Slide 12 – sosiri externe

Valorile ridicate indică un număr ridicat de migrații internaționale, sosiri ale

persoanelor din străinătate pe teritoriul românesc în diferite scopuri: educație, studii
universitare de specialitate ce sunt recunoscute internațional ca fiind foarte bune pe teritoriul
României spre deosebire de alte țări, dar și locuri de muncă ce nu se găsesc în statele lor de
proveniență sau salariile ce le permit să își întrețină mult mai bine familiile.
Salariile din România nu sunt foarte ridicate făcând o comparație cu marile țări
civilizate din Uniunea Europeană, dar cei ce sosesc în municipiul Slatina provin din țări mult
mai sărace, precum India, Nepal, Bangladesh, iar salariile de aici le pot asigura un nivel de
trai cel puțin decent, lucrând în domeniul industriei sau construcțiilor, domeniile cele mai
căutate în această zonă, în acest oraș industrial în plină dezvoltare.

Slide 13- plecari externe

Valorile ridicate indică un număr ridicat al plecărilor din municipiul Slatina, populația
orientându-se către alte țări ce le pot oferi un nivel de trai mult mai ridicat; cei mai mulți
slătineni alegând să emigreze în vestul Europei: Anglia, Germania, Spania, unde își pot găsi
mult mai ușor locuri de muncă bine plătite spre deosebire de job-urile din țara lor natală.

Slide 14 – spor migratoriu extern

Valorile foarte scăzute indică o rată a plecărilor mai mare decât rata sosirilor, fiind
înregistrate mai multe persoane ce au părăsit municipiul Slatina, în detrimentul altor țări, spre
deosebire de persoanele înregistrate ce au sosit în municipiul Slatina din diverse motive.

Slide 15 -spor demografic general

Valorile sporului demografic general în municipiul Slatina în perioada de interes sunt

pozitive, ceea ce înseamnă că valorile nașterilor și imigranților sunt mai ridicate față de
valorile decedaților și emigranților, numărul populației fiind într-o continua creștere.

Slide 16 -piramida varstelor 1992

de tip amforă prezintă o tendință demografică regresivă a unei populații în proces de

reîntinerire, fenomen ce urmează după o îmbătrânire demografică.
Vârful piramidei fiind ascuțit și cuprinde populația vârstnică (+65 ani), deoarece speranța
de viață la naștere a fost scăzută,
 Acest declin demografic nu a fost un rezultat al creșterii mortalității, ci din reculul
natalității și menținerea acesteia la valori scăzute cu mult sub nivelul de înlocuire a
generațiilor și din migrația externă a persoanelor tinere și a celor apte de muncă.

Slide 17 – piramida varstelor 2020

Mărimea populației feminine fertile (15-49 de ani) determină rata natalității brute, rata
de creștere a populației și a cererii de servicii de sănătate. În plus, având o astfel de o
populație tânără implică faptul că țara are un procent foarte mare de copii de vârstă școlară,
ceea ce înseamnă o mai mare proporție a venitului național, care trebuie să ajungă în
instituțiile de învățământ și la personalul didactic.

Vârful piramidei prezintă valori foarte scăzute, asemenea valorilor naționale, în

comparație cu celelalte categorii de vârste și cuprinde populația vârstnică (de peste 65 ani),
deoarece speranța de viață la naștere fiind scăzută, de asemenea decesul populației vârstnice
au fost provocate de lipsa serviciilor medicale performante, echipamentelor sanitare și
îmbătrânirea populației, dar se poate observa că încă există populație peste 85 de ani.