Cursuri ST

04.03.
2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
An III sem. 2 Seria IET
2021-2022
Câteva informații
administrative
04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 2
UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

OBREJA 1
04.03.2022
Sisteme de telecomandă
Extras din planul de învățământ
Pagina de curs din platforma UPB
• Activitățile asincrone se vor desfășura în platforma de e-learning a

Universității Politehnica din București (platforma Moodle)
• https://curs.upb.ro/2021/course/view.php?id=3162
• 08-Transp-L-A3-S2: Sisteme de telecomandă (Seria E - 2021)

OBREJA 2
04.03.2022
Clasa de curs din platforma MS Teams
• Activitățile sincrone se vor

desfășura în platforma MS
Teams
• Team code : 3bzc706
• Canalul general al clasei
Număr de ore / săptămână
• 2h curs – cf. orarului, vinerea 10:00-12:00 (online @ Teams)

• ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA
• 2h laborator – lunea (online @ Teams, fizic @ JF201)
• organizat pe module de 4 ore / două săptămâni
• Conf. dr-ing. Florin-Codruț NEMȚANU
• Număr de puncte de credit = 3 puncte de credit (PC/ECTS)

OBREJA 3
04.03.2022
• Evaluări pe parcurs / teste scrise în platforma Moodle

Evaluarea și/sau teme de casă
activităților • C – 30% din punctajul total
• L – 30% din punctajul total
studenților • Evaluare finală / test scrise în platforma Moodle
• Evaluări pe parcursul • 40% din punctajul total / test scris în
semestrului – 60% platforma Moodle
• Evaluări în sesiunea de • Standard minim de performanță :
examene – 40% • Obținerea a ½ din punctajul de la laborator,
½ din punctajul evaluării finale, ½ din
punctajul total
Domeniul
disciplinei Caracteristicile
structurale și
Principiile
funcționale ale
generale de Aspecte legate
sistemelor care
SISTEM analiză a unui de realizarea
asigură
sistem de unui sistem de
+ conducerea
telecomandă telecomandă
centralizată a
TELECOMANDĂ existent
circulației /
navigației

OBREJA 4
04.03.2022
Materiale video ilustrative
• Elbit Systems / C4ISR Profile

• https://youtu.be/5NP7BZA7Ivg
• C4I Connect - Rafael's Integrated Communication Network

• https://youtu.be/1E-K-n6wq8U
• Maritime Command and Control (C4I)

• https://youtu.be/-KOPH3qSOsU
• Battlegroup C4I: leading vehicle C4I system integration

• https://youtu.be/LkKobkhoAXU
Elemente de teoria
sistemelor
05 martie 2021 – Curs 001
10

OBREJA 5
04.03.2022
Ce este un sistem?
• SISTÉM, sisteme, s. n.
• Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și
formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire
teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de științe ale
naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului
urmărit.
• Sistem informațional = ansamblu de procedee și mijloace de colectare,
prelucrare și transmitere a informației necesare procesului de conducere a
întreprinderilor, instituțiilor, ministerelor etc.
• Totalitatea relațiilor pe baza cărora este constituit un sistem
11
Definiția unui sistem
• Conceptul de sistem reprezintă un concept fundamental în reprezentarea

universului natural sau creat de om,
• Definiția sistemului nu se poate construi prin trimitere la un concept cu un grad mai
ridicat de generalitate,
• Sistemul poate fi definit prin caracteristicile și trăsăturile sale (system features)
• Definirea sistemului poate exploata două puncte de vedere complementare :
• Punctul de vedere structural,
• Punctul de vedere funcțional.
• Cele două puncte de vedere reprezintă un instrument deosebit de util atât în
analiza unui sistem existent, cât și în procesul de concepere a unui sistem nou.
12

OBREJA 6
04.03.2022
Aspectele caracteristice ale sistemului
• Frontiera unui sistem

• Interiorul sistemului
• Exteriorul sistemului S3
• Schimburile dintre interiorul și S2
S1
exteriorul sistemului
• Materie
• Energie S4
• Informații
13
Aspecte referitoare la frontiera unui sistem
• Frontiera definește limita de autoritate asupra structurii unui sistem,

• Frontiera poate fi :
• Rezultatul unui abordări obiective, atunci când sistemul este separat în mod fizic de
sistemele adiacente (este închis într-un dulap de echipamente),
• Rezultatul unei convenții între actorii care participă la exploatarea sistemului
(proprietar/deținător, administrator, operator), care stabilește limitele de autoritate și
responsabilitate ale fiecărui participant.
• Frontiera unui sistem permite definirea interiorului și exteriorului acestuia,
• Peste frontieră se stabilesc și definesc schimburile unui sistem cu mediul
înconjurător sau sistemele învecinate,
• Aceste schimburi sunt de natură materială, energetică sau informațională.
14

OBREJA 7
04.03.2022
Autoritate și responsabilitate
• AUTORITÁTE, autorități, s. f.
• Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziții sau de a impune cuiva
ascultare.
• Influență general acceptată a unei persoane, a unei organizații sau a unei instituții
în diferite sfere ale vieții sociale.
• (Jur.) Putere, drept de a emite dispoziții, de a impune ascultare.
• RESPONSABILITÁTE, responsabilități, s. f.
• Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a
accepta și suporta consecințele; răspundere.
• 1) Simț de răspundere; atitudine responsabilă față de obligațiile proprii; răspundere.
2) Funcție sau sarcină de răspundere.
15
Port de
Mediu înconjurător
interfață
pentru transfer
[exteriorul sistemului]
Transfer
bidirecțional
Sistem ---
Informație
[interiorul sistemului] Energie
Materie
Frontiera
sistemului
04.03.2022 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 16
16

OBREJA 8
04.03.2022
Despre procese de schimb

și porturi de interfață
• Desfășurarea proceselor de schimb ale unui sistem cu alte sisteme din mediul
înconjurător se realizează printr-un număr de elemente componente ale
frontierei sistemului numite porturi de interfață,
• Un port de interfață pune la dispoziția unui sistem resursele necesare pentru
realizarea proceselor de schimb (exchange) de materie, energie și/sau informație,
• Schimburile de informație necesită un suport material sau energetic pentru
realizarea transportului acesteia prin/peste portul de interfață,
• Pentru desfășurarea procesului de schimb, două sisteme care se interconectează
trebuie să fie prevăzute cu tipuri compatibile de port de interfață, de aceea este
necesar un proces de standardizare a acestora.
17
Standardizarea unui port de interfață
• Un port de interfață trebuie descris prin caracteristicile sale (interface port

features), care trebuie cunoscute de toți actorii implicați în procesele de schimb
(proprietari, administratori, operatori de sisteme),
• În acest scop, orice port de interfață este rezultatul unui proces de standardizare :
• Standarde publice – elaborate de comunități de standardizare
regionale/naționale/internaționale
• Există cazuri în care procesul de standardizare este continuu și deschis, participanții la efortul de
standardizare contribuie în mod dinamic la definirea caracteristicilor portului de interfață.
• Standarde proprietare – elaborate de companiile producătoare
• Este important să cunoaștem organismul de standardizare care definește
specificațiile unui port de interfață, precum și numărul și versiunea documentului
de standardizare.
18

OBREJA 9
04.03.2022
Caracteristicile unui port de interfață
• Un document de standardizare definește obiectul și scopul portului de interfață

prin setul de funcții îndeplinite de acesta,
• Un port de interfață este privit din mai multe puncte de vedere, în general se
utilizează o abordare uniformă, din perspectiva arhitecturii unui protocol de
comunicații / transmisie a informației, pentru că orice port de interfață într-un
sistem informațional oferă resurse pentru transmisia datelor și informațiilor
între sisteme.
• Descrierea unui port de interfață se face pe baza structurii pe șapte niveluri a unui
protocol de comunicații (https://en.wikipedia.org/wiki/OSI_model)
• Documentul de standardizare poate acoperi doar nivelurile inferioare ale
modelului OSI : nivelul fizic (1) și nivelul legăturii de date (2).
19
Transfer Port de
unidirecțional interfață
--- pentru transfer
Informație
Energie
Materie
Intrări Ieșiri
Sistem
[semnale, date, [semnale, date,
[cutie neagră]
informații] informații]
20

OBREJA 10
04.03.2022
Scheme bloc funcționale
• Conceptul de cutie neagră (black box) permite reprezentarea grafică sintetică a unui sistem prin scheme
bloc funcționale (https://en.wikipedia.org/wiki/Functional_block_diagram)
• Cutiile negre sunt o reprezentare grafică a unor subsisteme care pot fi descrise ca resurse care furnizează
anumite funcții elementare = blocuri funcționale (BF),
• Modul de implementare la nivel fizic pentru generarea funcției respective este ascuns în cutia neagră, în
acest fel, reprezentarea care folosește BF are un grad mai ridicat de independență fizică,
• Schema bloc funcțională (SBF) este o reprezentare grafică a unui sistem, care a fost supus unui proces de
descompunere în subsisteme funcționale, care sunt reprezentate ca BF,
• Blocurile funcționale din SBF sunt interconectate prin fluxuri de informații direcționate, stabilite la nivelul
porturilor de interfață, reprezentate ca linii conectoare prevăzute cu săgeți care reprezintă sensul fluxului de
informații dintre două BF, care determină tipul portului de interfață (port de intrare, port de ieșire sau port
bidirecțional)
• Orice SBF trebuie prevăzută cu o legendă explicativă a tuturor notațiilor folosite și o descriere funcțională
detaliată :
• Descriere funcțională în limbaj natural,
• Descriere funcțională într-un limbaj formal, de exemplu UML (https://en.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_Language).
21

OBREJA 11
11.03.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Scheme bloc funcționale
• Conceptul de cutie neagră (black box) permite reprezentarea grafică sintetică a unui sistem prin scheme
bloc funcționale (https://en.wikipedia.org/wiki/Functional_block_diagram)
• Cutiile negre sunt o reprezentare grafică a unor subsisteme care pot fi descrise ca resurse care furnizează
anumite funcții elementare = blocuri funcționale (BF),
• Modul de implementare la nivel fizic pentru generarea funcției respective este ascuns în cutia neagră, în
acest fel, reprezentarea care folosește BF are un grad mai ridicat de independență fizică,
• Schema bloc funcțională (SBF) este o reprezentare grafică a unui sistem, care a fost supus unui proces de
descompunere în subsisteme funcționale, care sunt reprezentate ca BF,
• Blocurile funcționale din SBF sunt interconectate prin fluxuri de informații direcționate, stabilite la nivelul
porturilor de interfață, reprezentate ca linii conectoare prevăzute cu săgeți care reprezintă sensul fluxului de
informații dintre două BF, care determină tipul portului de interfață (port de intrare, port de ieșire sau port
bidirecțional)
• Orice SBF trebuie prevăzută cu o legendă explicativă a tuturor notațiilor folosite și o descriere funcțională
detaliată :
• Descriere funcțională în limbaj natural,
• Descriere funcțională într-un limbaj formal, de exemplu UML (https://en.wikipedia.org/wiki/Unified_Modeling_Language).
21

OBREJA 1
11.03.2022
Element Element Element
Element Element
Sistem partiționat
Subsistem A Subsistem B Subsistem C
[sistem descompus]
Element
11.03.2022 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 22
22
Element Element
Sistem structurat
[relații între elementele componente]
Element
23

OBREJA 2
11.03.2022
Intrări și ieșiri în / din sistem
Element Element
Sistem partiționat și structurat Subsistem A Subsistem B Subsistem C
Element
Intrări și ieșiri în / din sistem

24
Decompoziția unui sistem informațional
• Un sistem informațional oferă funcții complexe de procesare a informației și poate fi

descompus în subsisteme și elemente componente,
• Structura unui sistem conține :
• Ansamblul subsistemelor și elementelor componente,
• Ansamblul relațiilor care se stabilesc între acestea (procese și fluxuri de schimb direcționate peste/prin porturi
de interfață).
• Dacă decompoziția unui sistem informațional se face din punct de vedere funcțional, fiecare
subsistem/element se poate reprezenta grafic printr-un bloc funcțional, iar relațiile prin linii de
interconectare direcționate, prevăzute cu sensul de transfer al datelor și informațiilor.
• În acest fel, sistemul informațional poate fi reprezentat grafic în mod sintetic folosind diferite
scheme bloc funcționale, în funcție de nivelul de decompoziție ales și de scopul reprezentării :
• Nivel general – SBF generală,
• Nivel detaliat – SBF de detaliu, la nivel de subsistem/element,
• Un BF poate fi descris și reprezentat până la nivel de schemă electrică / electronică.
• Forma și conținutul unei SBF reflectă utilitatea ei
25

OBREJA 3
11.03.2022
Sisteme cu structură
ierarhică
26
Conceptul de structură ierarhică
• O ierarhie stabilește o structură de relații pe verticală (https://en.wikipedia.org/wiki/Hierarchy) :

• Relații de supraordonare (above)
• Relații de subordonare (below)
• Relații de cooperare și coordonare, pe același nivel (peer to peer).
• Subsistemele și elementele componente sunt aranjate în niveluri ierarhice care determină o
structură stratificată
• O SBF poate reprezenta și relațiile de tip ierarhic dintre subsisteme, nivelul ierarhic cel mai
ridicat este reprezentat în partea de sus a schemei, iar cel mai coborât – în partea de jos a
schemei.
• Fiecare nivel ierarhic poate fi descris prin :
• caracteristici de funcționalitate – ce funcții informaționale oferă subsistemele din acel nivel,
• caracteristici de autoritate și responsabilitate – care este autoritatea subsistemelor și cum se exercită ea.
• Funcțiile unui sistem informațional sunt realizate cu ajutorul unor resurse : materiale, energetice,
umane, de calcul electronic, procedurale etc. În sistemele informatice, ponderea de alocare și
utilizare a resurselor umane crește la nivelurile ierarhice superioare.
27

OBREJA 4
11.03.2022
Structuri ierarhice multinivel

Operator
Operator
uman
uman
Obiect tehnic
Obiect tehnic
28
Operator uman
Obiect tehnic
29

OBREJA 5
11.03.2022
Operator Operator
uman uman
Sistem de
calcul
Sistem de
Obiect tehnic calcul
Obiect tehnic
30
Obiect tehnic Obiect tehnic
Operator Sistem de
uman calcul
31

OBREJA 6
11.03.2022
Operator Operator
uman uman
Obiect tehnic
Sistem de
calcul
Sistem de
Operator Sistem de calcul
uman calcul
Obiect tehnic Obiect tehnic
32
Operator
uman
Obiect tehnic
33

OBREJA 7
11.03.2022
Operator
uman
Sistem de
calcul
Sistem de
calcul
Obiect tehnic
34
Operator
uman
Sistem de
calcul
Obiect tehnic
35

OBREJA 8
18.03.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Elemente de teoria
informației
18 martie 2022 – Curs 003
36

OBREJA 1
18.03.2022
Structura simplificată a unui sistem de

transmisiune a informației
• Informația este generată de o sursă de informație

• poate fi un obiect tehnic sau
• poate fi un operator uman
• Informația este utilizată de un consumator de
informație
• poate fi un operator uman
• Mesajele poartă / conțin o cantitate de informație
măsurabilă (cantitatea informației)
• Informația transmisă are un grad de importanță
pentru sursă și pentru utilizator (utilitatea
informației)
37
Obiective teoretice ale

teoriei informației și codurilor
• Construcția de modele matematice probabilistice pentru :
• Surse discrete / digitale de informație :
• Surse fără memorie
• Surse cu memorie (de ordinul întâi, doi etc.)
• Canale discrete / digitale de transmisie a informației :
• Canale fără erori
• Canale cu erori
• Elaborarea de metode și tehnici pentru :

• Optimizarea distribuției cantității de informație emise de o sursă în cadrul fluxului de simboluri,
• Creșterea ratei de transmisie (simboluri/secundă) și a ratei informaționale (bit/secundă) - –
implementarea la nivel de modulator și demodulator,
• Gestiunea optimă a transmisiei informației prin canale cu erori :
• Construcția de coduri detectoare de erori – implementarea la nivel de codor și decodor,
• Construcția de coduri corectoare de erori. – implementarea la nivel de codor și decodor.
38

OBREJA 2
18.03.2022
Elementele principale dintr-un

lanț de transmisie a informației
39
Sistem de transmisiune a datelor

prin canale fără perturbații
Semnal Semnal
purtător modulat Perturbații Semnal cu
perturbații
Sistem de
transmisiune a
datelor prin
canale cu
perturbații
Informație
Informație
Mesaj Informație
Mesaj+perturbații
40

OBREJA 3
18.03.2022

41

42

OBREJA 4
18.03.2022
Obiecte și operatori
• Sursa de informație
• poate fi un operator uman, Obiecte Surse de
• Sursa emite informație structurată tehnice informații
sub formă de simboluri, organizate ca
mesaje (șiruri ordonate de simboluri),
• Fluxul de date/informații generat de • Stări interne • Simboluri
• Tranziții între stările • Cuvinte
sursă este asociat stărilor sursei și interne • Mesaje
modificărilor de stare (tranzițiilor între • Flux de date /
informații
stări).
43
Tipuri de codor / decodor

• Codorul sursei
• Sursa emite simboluri dintr-un alfabet cu anumită rată de transmisie
(simboluri/sec), simbolurile transportă cantități diferite de informație,
• Codorul sursei are ca obiectiv codarea simbolurilor sursei folosind simboluri dintr-
un alt alfabet, astfel încât să se maximizeze cantitatea medie de informație
transmisă pe fiecare simbol nou (bit/simbol),
• În general, codorul sursei realizează și transpunerea informației în alfabetul
canalului digital.
• Codorul canalului digital
• Are ca obiectiv maximizarea informației transmise prin canale cu perturbații, deci
micșorarea informației pierdute datorită erorilor
• Implementează coduri detectoare și corectoare de erori :
• Coduri bloc
• Coduri convoluționale (coduri polinomial ciclice)
44

OBREJA 5
18.03.2022
Tipuri de transmisie a informației
• Transmisia în banda de bază (fără utilizarea vreunei tehnici de

modulație)
• Transmisia cu modulația unui semnal purtător de tip undă continuă
(semnal purtător sinusoidal de o anumită frecvență – carrier fc)
• Transmisie cu modulația caracteristicilor de impuls (semnalul
purtător este de timp impuls, semnalul modulator poate fi analogic
sau discret)
45
Transmisia cu modulația unui semnal

purtător de tip undă continuă
• Transmisie cu modulație analogică (semnalul purtător este sinusoidal, semnalul
modulator este un semnal analogic / undă continuă):
• Modulație de amplitudine (AM)
• ~ cu ambele benzi laterale AM/DSB, cu purtătoare suprimată DSBSC, cu o singură bandă lateral
SSB, cu bandă laterală vestigială VSB
• Modulație de frecvență (FM)
• Modulație de fază (PM)
• Transmisie cu modulație digitală (semnalul purtător este sinusoidal, semnalul
modulator este un semnal discret / digital)
• Modulație cu salt de amplitudine (ASK)
• Modulație cu salt de frecvență (FSK)
• Modulație cu salt de fază (PSK)
• Modulație combinată (cu salt de amplitudine și fază – QAM – Quadrature Amplitude
Modulation)
46

OBREJA 6
18.03.2022
Modulația analogică
(exemple)
47
Spectrul semnalului MA
fc – semnal purtător sinusoidal
fm – semnal modulator sinusoidal
48

OBREJA 7
18.03.2022
QAM16
49
Exemple de ASK, PSK și QAM
50

OBREJA 8
18.03.2022
Transmisie cu modulația impulsurilor
• Transmisie cu modulație analogică (semnalul purtător este de tip impuls,

semnalul modulator este un semnal analogic / undă continuă):
• Modulația impulsurilor în amplitudine (PAM)
• Modulația impulsurilor în durată / lățime (PWM sau PDM)
• Modulația impulsurilor în poziție / fază (PPM)
• Modulația impulsurilor în poziție / frecvență (PFM)
• Transmisie cu modulație digitală (semnalul purtător este de tip impuls,

semnalul modulator este un semnal discret / digital)
• Pulse Code Modulation – PCM
51
Transmisie cu modulația impulsurilor
52

OBREJA 9
25.03.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Elemente de teoria
controlului
25 martie 2022
53

OBREJA 1
25.03.2022
Universul analogic / digital
Sisteme
Analogice
Circuite
Analogice Semnale
Digitale Digitale Analogice Digitale
54
Universul analogic / digital
• În procesul de analiză a unui sistem existent trebuie să ne punem întrebarea : care

este strategia de reprezentare a datelor și informațiilor referitoare la realitate
utilizată în sistem ?
• Strategia de reprezentare și modelare a realității în scopul realizării buclelor de
control determină selecția punctului de vedere utilizat în concepția unui sistem :
• Analogic
• Digital
• Compozit / mixt (digital și analogic)
• Datele și informațiile referitoare la realitate sunt reprezentate în formă digitală
sau analogică, aspect care determină alegerea tipurilor de semnale utilizate în
circuite și sisteme.
55

OBREJA 2
25.03.2022
Domenii discrete în analiza informației :

domeniul valorilor și domeniul timp
Funcția
Funcția semnal își
semnal
schimbă valoarea la
are
momente discrete
anumite
de timp
valori
discrete
56
Domenii discrete în analiza informației :

domeniul valorilor și domeniul timp
• Pentru a realiza trecerea de la universul analogic la universul discret

(digital), este necesară implementare a două procese de discretizare a
semnalelor analogice :
• Discretizarea la nivelul variabilei timp (pe axa timpului),
• Discretizarea la nivelul valorilor pe care le ia funcția semnal (diferență de
potențial, intensitate a curentului, putere instantanee).
• Discretizarea constă în restrângerea și limitarea valorilor posibile, astfel
încât să fie posibilă procesarea semnalelor cu ajutorul unor circuite și
sisteme digitale.
• Prin discretizare, șirul valorilor care sunt procesate (ale variabilei timp sau
ale funcției semnal) devine o mulțime finită și numărabilă.
57

OBREJA 3
25.03.2022
Discretizarea unui semnal Trecerea de la funcții

în valoare (cuantizare) și continue la funcții
discontinue
în timp (eșantionare)
58
Discretizarea unui semnal

• Prin eșantionare și cuantizare, funcția semnal analogică este aproximată

printr-o funcție caracterizată de discontinuități.
• Eșantionarea reprezintă discretizarea la nivelul variabilei timp
• Semnalul purtător de informație este examinat (sondat) la anumite momente de
timp (momente discrete de timp),
• Prin această sondare se prelevează o cantitate foarte mică de energie din
energia semnalului folosind circuite de tip S/H (sample & hold), care este măsurată,
• Prin măsurarea acestei cuante de energie se poate evalua energia semnalului la
momentul eșantionării acestuia, datorită existenței unei relații de proporționalitate
între cantitatea de energie prelevată și energia semnalului la momentul prelevării
eșantionului.
59

OBREJA 4
25.03.2022

în valoare (cuantizare)
• Cuantizarea valorilor rezultate în urma procesului de eșantionare constă în
aproximarea valorilor funcției semnal prin utilizarea unei valori dintr-o listă limită
de valori reprezentative (valori leader)
• În felul acesta, semnalul nu mai poate avea valori dintr-o mulțime cu un număr infinit de valori
și se poate construi o structură de ordine pe noua mulțime de valori leader.
• Numărul și distribuția valorilor leader din domeniul de valori ale semnalului
determină finețea/acuratețea de reprezentare a eșantionului prelevat.
• Un număr mai mare = acuratețe de reprezentare mai bună
• Distribuția valorilor leader în domeniul de valori ale funcției semnal poate fi
• uniformă = cuantizare cu pas constant (mai facil de implementat cu circuite digitale) sau
• neuniformă = domeniul de valori ale funcției semnal este împărțit în pași de cuantizare de mărimi
diferite (pas variabil), pentru zone ale domeniului de valori mai importante se utilizează un pas mai
mic de cuantizare, care determină o acuratețe de reprezentare mai bună.
60
Cuantizarea cu pas variabil
Cuantizarea
nivelului de
semnal cu
pas constant
Eroarea de cuantizare
(zgomotul de cuantizare)
61

OBREJA 5
25.03.2022

• Eșantionarea este necesară pentru a obține o imagine dinamică a evoluției în timp a unui semnal purtător de
informație,
• Evoluția unui semnal purtător de informație nu poate fi a priori cunoscută,
• O astfel de cunoaștere a semnalului înainte de variația lui în timp ar semnifica absența oricărei cantități de informație
conținută în parametrii semnalului :
• Dacă evoluția semnalului este cunoscută, nu mai este necesară examinarea acestuia.
• Procesul de eșantionare a semnalului purtător de informație în scopul extragerii acestei informații trebuie să
se desfășoare în mod repetat în timp :
• Periodic – la intervale egale/constante de timp (perioada de eșantionare),
• Neperiodic – la momente de timp decise/stabilite de alte blocuri funcționale din sistem.
• Frecvența de eșantionare periodică a semnalului trebuie aleasă astfel încât să se conserve cea mai mare
parte a informației conținute în semnal,
• Acest principiu aplicat în domeniul frecvență (spectru de frecvență) al semnalului eșantionat se traduce prin conservarea
benzii de frecvență a semnalului inițial,
• Prin eșantionarea semnalului trebuie să se obțină un semnal aproximant, din care să poată fi refăcut semnalul inițial în
cea mai mare măsură posibilă = eroarea de aproximare a semnalului inițial să fie cât mai mică.
62
Ilustrație schematică a
eșantionării și alias-ării în
domeniile timp (stânga) și
frecvență (dreapta) :
(A) funcție semnal analogică,

(B) funcție de tip pieptene,
(C) eșantionare densă (cu frecvență
de eșantionare ridicată),
(D) eșantionare la frecvența Nyquist
(fN) și
(E) eșantionare redusă, care are ca
rezultat apariția fenomenului de
alias-are a frecvenței (zonele roșii).
⁎ denotă convoluție,
Δt și Δf sunt intervale de
eșantionare în timp și frecvență,
respectiv.
63

OBREJA 6
25.03.2022
Eșantionarea unui semnal sinusoidal Un semnal cu spectrul de frecvențe prezentat, cu

de frecvență f la diferite rate de frecvența maximă utilă fmax, este eșantionat
eșantionare fS. Cu linii punctate sunt pentru digitalizare/discretizare la frecvența fS.
afișate semnalele de frecvențe alias,
(a) Frecvența de eșantionare este suficient de mare față de
care apar atunci când fS / f < 2. fmax (fmax>fN) și nu apare nicio alias-are.
(b) Frecvența de eșantionare este insuficientă (fmax<fN), alias-
area are loc și semnalul rezultat este distorsionat.
http://195.134.76.37/applets/AppletNyquist/Appl_Nyquist2.html
64
Semnalul eșantionat
Probleme legate de cu frecvența de
eșantionare
eșantionarea semnalelor constantă
Semnalul rezultat
prin interpolarea
eșantioanelor
65

OBREJA 7
25.03.2022
Probleme legate de
eșantionarea semnalelor
• Alegerea valorii frecvenței (semnalului) de eșantionare este ghidată de teorema
eșantionării :
• Dacă frecvența semnalului de eșantionare fS este prea mare, are loc un proces de
supraeșantionare – nu se câștigă informație prin alocarea de resurse suplimentare în procesul de
eșantionare
• Dacă frecvența semnalului de eșantionare fS este prea mică, are loc un proces de subeșantionare
– se pierde informație din semnalul analogic eșantionat, această informație nu mai poate fi
recuperată – are loc fenomenul de alias-are (aliasing).
• Un semnal purtător de informație nu poate fi cunoscut 100% înainte de procesul de
eșantionare (a priori), însă se poate face o estimare a benzii de frecvență ocupate de
acesta, deci se poate face o estimare a valorii minime necesare pentru frecvența
semnalului de eșantionare.
• Un obiectiv important în domeniul timp este de a nu pierde informații utile legate de
variația semnalului care are loc între două momente de eșantionare succesive.
66
Efectul zgomotului
asupra semnalelor discretizate
Valoarea semnalului care va fi
cuantizată la momentul t=5
Valoarea
medie a
nivelului
Semnalul original zgomotului
Valoarea
minimă
permisă a
nivelului
semnalului util
Momentul eșantionării
67

OBREJA 8
25.03.2022
Efectul zgomotului
asupra semnalelor discretizate
• Prin discretizare semnalului analogic inițial se produce un semnal aproximant, care aproximează semnalul
inițial cu o anumită valoare a erorii de aproximare,
• Eroarea de aproximare prin discretizare are două componente ce corespund celor două procese de
discretizare :
• Eroarea determinată de procesul de eșantionare,
• Eroarea determinată de procesul de cuantizare (eroare de cuantizare).
• Eroarea de aproximare poate fi privită (modelată matematic) ca un semnal de zgomot care se suprapune
semnalului analogic inițial :
• Zgomot de eșantionare,
• Zgomot de cuantizare.
• Semnalul analogic inițial este întotdeauna însoțit de semnale de zgomot (în banda semnalului), cu care se
însumează vectorial :
• Acest zgomot nu poate fi separat prin mijloace simple de semnalul util, înainte de procesul de discretizare,
• Semnalul discret aproximant va conține întotdeauna și informații legate de aceste semnale de zgomot însoțitoare,
• Aceste informații aferente semnalului de zgomot nu vor putea fi separate prin mijloace simple de informațiile legate de
semnalul analogic inițial (semnalul util).
68
Semnal
analogic util Semnal
Proces de
analogic util +
eșantionare a Proces de
zgomote
semnalului cuantizare a Semnal
analogic semnalului discretizat
analogic
Perturbații / zgomote analogice Z1
Zgomot de eșantionare Z2
Zgomot de
Z3
cuantizare
69

OBREJA 9
07.04.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Semnal
analogic util Semnal
Proces de
analogic util +
eșantionare a Proces de
zgomote
semnalului cuantizare a Semnal
analogic semnalului discretizat
analogic
Perturbații / zgomote analogice Z1
Zgomot de eșantionare Z2
Zgomot de
Z3
cuantizare
07-Apr-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 69
69

OBREJA 1
07.04.2022

Canalul de transmisie a informației discrete
Canalul discret
Canalul analogic
Zgomotele de canal
Sursa de informație Decodorul utilizatorului

Codorul sursei Utilizatorul informației
Codorul canalului + Modulatorul Demodulatorul + Decodorul canalului
70
Operatori umani și obiecte tehnice
• În sistemele tehnice există două categorii de resurse / actori :

• Operatori umani,
• Obiecte tehnice.
• Un proces tehnic utilizează aceste două categorii de resurse pentru a realiza
producția de bunuri sau furnizarea de servicii.
• Între operatori și obiectele tehnice se stabilesc fluxuri de date și informații, care
constituie elemente structurale (relații între resurse).
• Aceste fluxuri sunt asigurate de sisteme și rețele de transmisiune a informației,
• Operatorii și obiectele tehnice sunt atât surse de informație, cât și utilizatori / consumatori
de informație.
• Operatorii și obiectele tehnice în procesele de transport sunt separate de distanțe mari
(zeci, sute de kilometri),
• Este necesar un sistem propriu de transmisie a informațiilor dintre operatori și obiectele
tehnice și de procesare distribuită a acestor informații = sistem informatic distribuit.
71

OBREJA 2
07.04.2022
Comenzi de la operator către obiectele tehnice
Operator uman
(sau sistem de calcul)
Obiect tehnic
(element al unui
sistem tehnic)
Stări (controale) de la obiectele tehnice către operator

72
Comenzi de la operator către obiectele tehnice
Operator uman
(sau sistem de calcul)
Obiect tehnic
(element al unui
sistem tehnic)
Stări (controale) de la obiectele tehnice către operator
73

OBREJA 3
07.04.2022
Schema bloc simplificată a unui sistem de

Operator Obiect
uman tehnic
Obiect Operator
tehnic uman
74
Schema de principiu
a unei bucle de control
• Bucla de control se formează prin asigurarea continuității proceselor care utilizează date și
informații conținute în cele două fluxuri componente :
• Fluxul de date de monitorizare / urmărire a stării obiectului tehnic :
• Conține date ce caracterizează starea și comportamentul obiectului tehnic,
• Datele de stare = date provenite de la senzori care sondează caracteristicile sistemului controlat,
• Fiecare senzor corespunde unui parametru de stare.
• Fluxul de date de comandă + acționare a obiectului tehnic :
• Starea și comportamentul obiectului tehnic pot fi modificate prin desfășurarea de acțiuni la nivelul intern al
obiectului,
• Pentru transmiterea datelor de acționare sunt generate și asamblate comenzi care comunică elementelor de
acționare ce acțiune trebuie selectată și executată.
• În bucla de control sunt evidențiate două niveluri ierarhice :

• Nivelul superior – sistemul controler (controller),
• Nivelul inferior – sistemul controlat (controlled).
• Sistemul care controlează sistemul controlat monitorizează starea și comportamentul acestuia
din urmă și intervine și modifică starea și comportamentul sistemului controlat.
75

OBREJA 4
07.04.2022
Schema de principiu
Elemente de
Unitate de Elemente
măsurare a
comandă și pentru
parametrilor
control acționare
de stare
Perturbații
Obiect
comandat și
controlat
Factori perturbatori
76
Rolul buclei de control

în scăderea entropiei unui sistem
• Într-un sistem tehnic distribuit în spațiu, cum este sistemul de transport, se manifestă o gamă
largă de factori externi, care modifică comportamentul la nivel de sistem = crește gradul de
dezordine al sistemului de transport = crește valoarea entropiei de sistem.
• Sistemul de transport
• Asigură furnizarea de servicii (Ce?)
• La un nivel de performanță stabilit (Cât? Când? – criterii cantitative)
• Cu asigurarea unor valori stabilite pentru o listă de criterii de eficiență (Cum? – criterii calitative).
• Pentru a asigura continuitatea în funcționarea sistemului de transport, cu garantarea nivelului de
performanță și satisfacerea criteriilor de evaluare a eficienței, este necesară realizarea unui
sistem informatic ierarhic distribuit în teritoriu.
• Acest sistem informatic intervine în funcționarea sistemului de transport, prin stabilirea de bucle
de control, care modifică starea și comportamentul subsistemelor din care este alcătuit acesta și
asigură micșorarea gradului de dezordine al sistemului de transport = scăderea entropiei de
sistem.
77

OBREJA 5
07.04.2022
Rolul buclei de control

în scăderea entropiei unui sistem
Valoarea parametrilor de stare Valoarea entropiei de sistem
78

OBREJA 6
08.04.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Topologia rețelelor de
transmisiune a datelor
08 aprilie 2022
79

OBREJA 1
08.04.2022
Schema bloc simplificată a unui sistem de

Operator Obiect
uman tehnic
Obiect Operator
tehnic uman
80
Schema de principiu
Elemente de
Unitate de Elemente
măsurare a
comandă și pentru
parametrilor
control acționare
de stare
Perturbații
Obiect
comandat și
controlat
Factori perturbatori
81

OBREJA 2
08.04.2022
Distribuția teritorială a obiectelor tehnice
• Operatorul din postul dispecer este sursă (S) și consumator (C) de informații :
• (S) Generează telecomenzi și telereglări, care sunt preluate de către sistemul de
telecomandă pentru a fi transmise până la nivelul elementelor de acționare, care pun în operă
aceste comenzi,
• Informațiile de TC și TR sunt preluate de la operatorul uman prin elemente mecanice : butoane,
potențiometre, comutatoare, manete. pârghii de comandă etc.
• (C) Primește telemăsurări și telesemnalizări, care sunt preluate de la senzori aflați în
contact informațional cu obiectele tehnice și apoi furnizate de către sistemul de
telecomandă,
• Informațiile de TM și TS sunt recepționate de către operatorul uman prin cele două canale
senzoriale principale ale omului : canalul vizual (video) și canalul auditiv (audio)
• Cele două fluxuri de informații formează un ciclu informațional continuu = o buclă

de reglare care conține un operator uman (buclă de control deschisă).
82

Linie de transmisiune
Operator Obiecte tehnice

uman concentrate
Obiecte
Operator tehnice
uman distribuite
Post central Post local

(Post dispecer) (Post controlat)
83

OBREJA 3
08.04.2022
Topologia unei rețele

de transmisiune a datelor
• Topologie de rețea sau Network topology
• O diagramă topologică a unei rețele de transmisie a datelor descrie sintetic structura
acestei rețele prin elemente cum sunt nodurile de rețea și legăturile de rețea :
• Nodurile de rețea corespund concentrării de echipamente care procesează informația,
• Legăturile de rețea corespund canalelor care asigură transmisia de date între două noduri vecine
ale rețelei.
• Orice rețea de transmisiune a datelor poate fi descrisă printr-un graf de rețea asociat.
• Diagrama topologică poate include și caracteristici la nivel fizic (coordonate geografice
ale nodurilor de rețea, distanțe între noduri etc.)
• topologie : Ramură a științelor matematice care studiază proprietățile figurilor din

spațiu din punct de vedere calitativ.
• vecinătate : Apropiere spațială (imediată), proximitate.
84
Rețea de posturi de tip lanț (chain)
85

OBREJA 4
08.04.2022
Rețea de posturi de tip stea (star)
86
Rețea de posturi de tip arbore (tree)
87

OBREJA 5
08.04.2022
Legătura de comunicații (link)

• O legătură de comunicații / transmisiune a datelor este caracterizată
• La nivel fizic (physical layer) :
• Caracteristicile mediului de comunicații fizic utilizat (pe fir, fibră optică, radio etc.)
• Caracteristica de atenuare a canalului analogic (atenuarea în funcție de frecvență)
• Caracteristica vitezei de fază (viteza de fază în funcție de frecvență)
• Caracteristici legate de cuplajul canalelor adiacente fizic (circuite vecine în același cablu, de exemplu) :
atenuarea de diafonie (crosstalk) – atenuarea de paradiafonie (near-end) și de telediafonie (far-end) +
metode de micșorare a acestor cuplaje.
• Nivelurile de tensiune, curent, putere utilizate,
• Valorile lineice (unitare, adică calculate pe unitatea de lungime) ale impedanțelor/admitanțelor,
valoarea impedanței caracteristice etc.
• La nivel de legătură de date (data link layer) :
• Metoda, tehnica și schema de modulație utilizată,
• Schemele de codare și decodare utilizate,
• Mecanismele implementate pentru controlul erorilor (detecția și corecția erorilor),
• Alte măsuri/proceduri luate în considerare pentru controlul integrității datelor la nivel de legătură.
88
89

OBREJA 6
08.04.2022
90
Rețea complexă cu nivel ridicat

de redundanță a căilor de
transmisie a datelor
ДПЦ
— диспетчерский пункт цеха
— punct de dispecerizare de
atelier (intermediar);
ЦДП
— центральный диспетчерский
пункт
— punct de dispecerizare
central;
КП
— контролируемый пункт
— punct controlat;
ОУ
— объектные устройства
— dispozitive obiect.
91

OBREJA 7
08.04.2022
Tipuri de topologii de rețea
• Topologii de rețea fundamentale :

• Topologii de rețea de tip chain/line/bus – topologii liniare,
• Topologii de rețea de tip star – topologii stelare,
• Topologii de rețea de tip tree – arbore.
• Pentru creșterea valorii disponibilității la nivel de rețea, se adaugă legături
suplimentare între nodurile care nu sunt deja interconectate : obiectivul este
obținerea unei valori ridicate ale fiabilității funcționale la nivel de rețea prin
creșterea redundanței resurselor de comunicații între nodurile cele mai importante
din rețea :
• Topologii de rețea de tip mesh – plasă,
• Topologii de rețea de tip ring – inel,
• Topologii de rețea completă – există o legătură directă între oricare două noduri din rețea.
92

OBREJA 8
19.04.2022
Aspecte funcționale
principale ale unui sistem
de telecomandă
15.04.2022
93
Centru de control pentru

dispecerizarea traficului feroviar
94

OBREJA 1
19.04.2022
Categorii de activități desfășurate de

operatorul dispecer
• Activități de observare și orientare

• Observarea imaginii operaționale comune afișate pe panoul sinoptic
• Orientarea în spațiul stărilor sistemului de transport dispecerizat
• Activități de decizie și acțiune

• Decizia de a interveni pentru a modifica (sau nu) comportamentul proceselor
de transport dispecerizate
• Acțiunea de intervenție propriu-zisă
95
Cameră de control
(Centrală atomică electrică)
96

OBREJA 2
19.04.2022
Elemente constitutive ale echipamentelor de

dispecerizare din postul dispecer (PD)
• Panou sinoptic de prezentare a imaginii operaționale comune către

operator :
• Imaginea operațională comună (Common Operational Picture – COP)
• Afișarea datelor și informațiilor referitoare la o gamă largă de parametri de
proces (tag-uri) sub formă alfanumerică, grafică, analogică sau digitală,
• Afișarea alarmelor relative la dinamica tag-urilor față de un set de praguri de
alarmare (thresholds) prestabilite.
• Pupitru de preluarea a comenzilor de la operator :

• Butoane, comutatoare, pârghii (cu sau fără blocare / protecție).
97

Linie de transmisiune
Operator Obiecte tehnice

uman concentrate
Obiecte
Operator tehnice
uman distribuite
Post central Post local

(Post dispecer) (Post controlat)
98

OBREJA 3
19.04.2022
Postul local (PL)
• Postul local permite concentrarea unui set de funcții aferente activităților

de observare și acțiune pentru un grup de obiecte tehnice concentrate
(care nu sunt distribuite spațial)
• PL permite colectarea valorilor unei game largi de parametri care sunt
determinați cantitativ și calitativ cu ajutorul unei flote de senzori
• PL gestionează activitățile de colectare, stocare, procesare locală a datelor și
informațiilor preluate de la senzori prin lanțuri de achiziție de date
• PL permite transmiterea tuturor datelor și informațiilor colectate, precum și a unor
alarme generate local, către PD (Postul Dispecer)
• PL permite recepționarea comenzilor trimise de PD prin rețeaua de
transmisiuni de date și direcționarea acestora către obiectul tehnic care
trebuie acționat conform conținutului comenzii.
99
Schema bloc generală

a unui sistem de telecomandă
Pupitru de Telecomenzi
preluare a
telecomenzilor
Operator Telesemnalizări Obiect

uman Panouri de tehnic
afișare a
telesemnalizărilor
100

OBREJA 4
19.04.2022
Generarea, transmiterea
și execuția comenzilor
Linie de transmisiune Linie de transmisiune
Chei de comandă cu retur separat Relee de execuție cu retur comun
101
Comandă și Acționare
• În sistemele de telecomandă se pot identifica componente hardware

și software cu funcții bine definite :
• Preluarea comenzilor de la operator
• Asamblarea comenzilor într-un format prestabilit (mesaj de comandă)
• Transmiterea mesajelor de comandă către destinație (postul local în
subordinea căruia se află obiectul tehnic vizat)
• Dezasamblarea comenzilor din mesaje și verificarea acestora (conținut,
autoritate, responsabilitate etc.)
• Execuția propriu-zisă a comenzilor : acționarea obiectelor tehnice vizate
102

OBREJA 5
12.05.2022
Sisteme de
telecomandă
UPB.08.S06O459
2021-2022
Telecomanda,
telemăsurarea și
telesemnalizarea
obiectelor tehnice
06.05.2022
12-May-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 124
124

OBREJA 1
12.05.2022
Măsurarea unui parametru de stare
125
Măsurarea unui parametru de stare
126

OBREJA 2
12.05.2022
127
Semnalizarea unui parametru de stare
128

OBREJA 3
12.05.2022
Semnalizarea unui parametru de stare
129
Comanda unui parametru de stare
130

OBREJA 4
12.05.2022
Comanda unui parametru de stare
131
Telemăsurare și telesemnalizare
(telecontrol)
Indicatoare de Senzori de Indicatoare de Senzori de
telemăsurare telemăsurare telesemnalizare telesemnalizare
Linie de
Linie de
transmisiune
transmisiune
Înregistrator TS
TM
132

OBREJA 5
12.05.2022
Telemăsurare și telesemnalizare
(telecontrol)
Indicatoare de Senzori de Indicatoare de Senzori de
telemăsurare telemăsurare telesemnalizare telesemnalizare
Linie de
Linie de
transmisiune
transmisiune
Înregistrator TS
TM
133
Obiecte
Telecomandă și Panou de afișare a
telesemnalizărilor
tehnice
telesemnalizare
Obiecte
tehnice
Post central concentrate Linie de
transmisiune
Post local
Linie de transmisiune Panou de

preluare a
telecomenzilor
134

OBREJA 6
12.05.2022
Obiecte
Telecomandă și Panou de afișare a tehnice
telesemnalizărilor
telesemnalizare
Obiecte
tehnice
Post central concentrate Linie de
transmisiune
Post local
Linie de transmisiune Panou de

preluare a
telecomenzilor
135
Schema bloc a unui sistem multicanal

de transmisie a telecomenzilor
Codorul canalului Demodulatorul

Modulatorul Decodorul canalului
Semnale multiplexate
Canal analogic
Operatori Obiecte
umani tehnice
(sau sisteme de (elemente al
calcul) unui sistem
tehnic)
Surse de interferență (zgomote de canal)
136

OBREJA 7
12.05.2022
Multiplexarea semnalelor
Multiplexarea
în timp
Multiplexarea
în frecvență
137
Moduri de multiplexare a semnalelor

Multiplexare în timp Multiplexare în frecvență Multiplexare în
Intervale de timp de gardă Intervale de frecvență de gardă timp și frecvență
138

OBREJA 8
12.05.2022
Moduri de multiplexare a semnalelor

Multiplexare în timp Multiplexare în frecvență Multiplexare în
Intervale de timp de gardă Intervale de frecvență de gardă timp și frecvență
139
Sisteme multicanal
• Pe același canal fizic se pot utiliza simultan două metode de multiplexare

: TDM și FDM, pentru a crea posibilitatea unui număr sporit de canale
logice,
• TDM necesită un flux de date de sincronizare între cele două capete ale
canalului logic, pentru a crea momente de referință în fluxul de date (start,
stop etc.) și a delimita / separa pe axa timpului canalele logice,
• Acest flux de date de sincronizare poate fi
• Transmis pe un canal fizic separat,
• Incorporat într-un canal logic de sine-stătător sau separat,
• Generat local la capătul receptor,
• Etc.
140

OBREJA 9
12.05.2022
Multiplexarea în timp a semnalelor

Transmisia locală a stărilor
- Intrări pe butoane / contacte de releu
- Ieșiri pe relee / contacte de releu Transmisia la distanță a stărilor prin multiplexare în timp
Comutator sincron
Butoane
Linie de transmisiune Relee
141
Principiul multiplexării în timp a mesajelor

Probleme specifice
MUX DEMUX
142

OBREJA 10
12.05.2022
Principiul multiplexării în timp a mesajelor

Probleme specifice
MUX DEMUX
143
Multiplexarea în frecvență
• Pentru transmiterea mai multor canale logice de telecomenzi sau telesemnalizări între PD și PL se
poate folosi un singur canal fizic numai dacă se utilizează o tehnică de multiplexare :
• Multiplexarea canalelor logice în timp
• Multiplexarea canalelor logice în frecvență
• Etc.
• Pentru multiplexarea în frecvență, spectrul disponibil la nivelul canalului fizic se împarte în benzi
de frecvență care sunt ocupate de semnalele aferente fiecărui canal logic
• Fiecare canal logic ocupă o bandă distinctă de frecvențe prin utilizarea de semnale care
exploatează o tehnică și o schemă de modulație distinctă
• În acest fel, semnalele tuturor canalelor logice coexistă pe același canal fizic
• Alegerea benzilor de frecvență, a nivelurilor de putere folosită, a tehnicilor și schemelor de
modulație, trebuie să permită o coexistență pașnică a acestor semnale, fără niciun fenomen de
interferență între canalele logice.
144

OBREJA 11
12.05.2022
Structura de principiu a unui circuit

cu multiplexare în frecvență
145
Generatoare de semnal
Post Central Post Local
Chei de preluare a Linie de transmisiune

telecomenzilor Codor Filtre de semnal Obiect tehnic
Panou pentru comandă și Filtre de semnal

semnalizare
Lămpi de afișare a
telesemnalizărilor
Decodor
Schema bloc a unui Generatoare de semnal

sistem de telecomandă
și telesemnalizare cu
divizare (multiplexare)
de frecvență
146

OBREJA 12
12.05.2022
147
Chei de preluare a
telecomenzilor
Obiect
Panou pentru comandă și
telecomandat și
semnalizare
telesemnalizat
Lămpi de afișare a
telesemnalizărilor
Schema bloc
generalizată a
unui sistem de
telecomandă și
telesemnalizare
148

OBREJA 13
12.05.2022
Comparație între
metodele de
multiplexare
pentru semnalele
de telecomandă
Metode de
modulare pentru
semnalele de
telemetrie
149

OBREJA 14
18.05.2022
Control și reglare
Automatizare
13 mai 2022
150
151

OBREJA 1
18.05.2022
Sistemul de telecomandă
Structura generală / Arhitectura hardware
152
Niveluri de complexitate
Proces manual
Proces mecanizat
Proces automatizat
Proces cibernetizat
153

OBREJA 2
18.05.2022
Niveluri de complexitate
Proces manual
Proces mecanizat
Proces automatizat
Proces cibernetizat
154
Mecanizare și automatizare
155

OBREJA 3
18.05.2022
Mecanizare și automatizare
156
Automatizarea unui proces tehnic
157

OBREJA 4
18.05.2022
Automatizarea unui proces tehnic
158
Interacțiunea DA-IT
AUTOMAT MAșINĂ
159

OBREJA 5
18.05.2022
Interacțiunea DA-IT
AUTOMAT MAșINĂ
160
Reglarea unui parametru de stare
161

OBREJA 6
18.05.2022
Reglarea unui parametru de stare
162
163

OBREJA 7
18.05.2022
164
165

OBREJA 8
18.05.2022
Controlul unui proces tehnic
166
Controlul unui proces tehnic
167

OBREJA 9
18.05.2022
Protecția unui proces tehnic
168
Protecția unui proces tehnic
169

OBREJA 10
18.05.2022
Telemecanizare
(automatizare la distanță)
170
Telemecanizare
(automatizare la distanță)
171

OBREJA 11
18.05.2022
Cibernetizare
(conducere automată)
172
Cibernetizare
(conducere automată)
173

OBREJA 12
02.06.2022
Automatizarea proceselor
27 mai 2022
02-Jun-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 201
201
Ce este un automat (automaton)
• Termenul provine din limba greacă : αὐτόματον =

care funcționează după propria voință ;
• Automatul este un sistem care funcționează fără

intervenția semnificativă a operatorului uman în
timpul operării ;
• Automatul de jucat șah / anul 1769 / Wolfgang von

Kempelen
202

OBREJA 1
02.06.2022
Automatizare
• Procesul prin care este conceput, proiectat și realizat un sistem care

funcționează în mod automat ;
• Sistemele automate pot include sisteme de reglare automată, bazate pe

bucle de reglare automată și feedback (retroacțiune, conexiune inversă) ;
• Sistemele automate reale necesită o intervenție minimă a operatorului
uman ;
• Automatizarea este realizată prin diverse tehnologii : mecanice, hidraulice,
pneumatice, electrice, electronice, digitale etc.
203
Mecanizare + Automatizare = Industrializare
• Mecanizare = utilizarea mașinilor pentru a

prelua procesele de manipulare
mecanică realizate de către om ;
reducerea efortului somatic/muscular ;
• Automatizare = utilizarea sistemelor de
control și a tehnologiei informației pentru
optimizarea proceselor repetabile ;
reducerea efortului
senzorial/perceptual/cognitiv ;
204

OBREJA 2
02.06.2022
Automatizarea
• Reprezintă utilizarea mașinilor, • Optimizarea se realizează prin

a sistemelor de control creșterea productivității
(automat) și a tehnologiei proceselor elementare :
informației în scopul optimizării • Rezultate mai bune / multe ;
proceselor tehnologice de • Efort mai redus / mic (cu
producție (optimizării minimizarea implicării factorului
proceselor de transport) ; uman) ;
205
Avantajele automatizării
• Scăderea timpului pe operație ;

• Creșterea volumului de efort pe
operație ;
• Creșterea gradului de acuratețe în
realizarea operațiunilor elementare
• Creșterea productivității ; (repetabile, monotone) ;
• Creșterea calității produsului finit • Creșterea siguranței (operare în
(controlul calității) ; medii periculoase pentru om) ;
• Creșterea consistenței produsului • Scăderea încărcării omului cu operații
finit. repetitive ;
206

OBREJA 3
02.06.2022
Dezavantajele automatizării
• Cost inițial foarte ridicat :

• Cercetarea + modelarea procesului tehnologic ;
• Dezvoltarea soluției de automatizare ;
• Costuri de operare și întreținere suplimentare :

• Resurse umane de specialitate suplimentare ;
• Funcționalitate limitată :
• Vulnerabilitate la apariția de situații noi, neprevăzute ;
• Probleme de siguranță și securitate ;
• Necesitatea unor sisteme de protecție suplimentară.
207
Paradoxul automatizării
• Cu cât un sistem automat este mai avansat tehnologic, cu atât mai

mult are nevoie de contribuția specializată a operatorilor umani
(supervizare, reglare, întreținere, dezvoltare prin extindere etc.) ;
• Automatizarea determină apariția de sisteme cu grad de
complexitate din ce în ce mai ridicat, care pot fi gestionate de un
număr din ce în ce mai mic de operatori umani ;
• În cazul apariției unei disfuncțiuni / erori de funcționare, restabilirea
comportamentului proiectat va necesita intervenția personalului
uman specializat, care deține un volum de cunoștințe limitat ;
208

OBREJA 4
02.06.2022
Abordări teoretice
ale automatizării
27 mai 2022
209
Lista lui Fitts (1951)
Machines
Sisteme de calcul
Humans
Operatori umani
210

OBREJA 5
02.06.2022
Lista lui Fitts (1951)
“men are better at’’ - “machines are better at’’ (MABA-MABA)
211
Comentarii asupra listei lui Fitts
• Lista MABA-MABA se bazează pe presupunerea că operatorul uman și

mașina se pot înlocui reciproc ;
• Reprezintă o abordare mai curând teoretică, fără valențe practice (teoria
alocării funcțiilor);
• În realitate, operatorul uman / mașina nu au avantaje / dezavantaje
uniforme și constante în timp ;
• Înlocuirea operatorului uman cu o mașină pe baza punctelor tari ale
acesteia nu înlătură complet punctele slabe ale operatorului uman ;
• Automatizarea prin înlocuire creează noi avantaje / dezavantaje, într-un
mod greu de anticipat.
• Automatizarea determină transformări calitative ale comportamentului operatorilor
umani, modifică procedurile de lucru și impune o adaptare continuă.
212

OBREJA 6
02.06.2022
LoA – Levels of Automation

(Sheridan & Verplanck, 1978)
213
Nivelul de automatizare
LoA (Endsley,1987)
• (1) manual control – nu există niciun fel de asistență din partea sistemului;
• (2) decision support – acțiunile sunt selectate și realizate de către
operatorul uman, pe baza recomandărilor furnizate de sistem;
• (3) consensual artificial intelligence (AI) - acțiunile sunt selectate și
realizate de către sistem, cu permisiunea operatorului uman;
• (4) monitored AI – acțiunile sunt selectate și realizate în mod automat de
către sistem, cu excepția cazului în care sunt blocate de către operator, în
scop de protecție;
• (5) full automation – fără niciun fel de interacțiune cu operatorul uman.
214

OBREJA 7
02.06.2022
Model of
Situational
Awareness
Endsley, 1987
215
Human
behaviour
model
Rasmussen (1987)
216

OBREJA 8
02.06.2022
Human
behaviour
model
Rasmussen (1987)
217
Skills
Rules
Knowledge
Rasmussen (1987)
218

OBREJA 9
02.06.2022
Procese
informaționale
și tipuri de
activități
Comportament bazat pe :
1. Expertiză
2. Cunoștințe
3. Reguli
4. Aptitudini / Competențe
219
Automatizarea activităților asociate

proceselor informaționale
220

OBREJA 10
02.06.2022
Ciclul de
procese
OODA
Ciclul lui Boyd :
1. Observare
2. Orientare
3. Decizie
4. Acțiune
221
Ciclul de
procese
OODA
OODA Loop sau Boyd
Cycle ;
OODA = Observe, Orient,
Decide and Act ;
222

OBREJA 11
02.06.2022
Ciclul de
procese
OODA
O - information acquisition
O - information analysis
D - decision and action selection
A - action implementation
(Boyd, 1996)
223
OODA Loop
John Boyd (1996)
224

OBREJA 12
02.06.2022
Two Gulfs of
Expertize
Operator
Machine
Process
225
Remote
Control
Operator
Machine 1
Machine 2
Process
226

OBREJA 13
02.06.2022
OODA și LoA
227
Zero automation (manual execution)
228

OBREJA 14
02.06.2022
Low level automation
229
Medium level automation
230

OBREJA 15
02.06.2022
High level automation
231
Full automation support
232

OBREJA 16
02.06.2022
233
Automatizarea funcțiilor / activităților
• Un sistem nu poate avea un nivel global de automatizare ;

• Un sistem are mai multe funcții ; fiecare funcție realizată de sistem se
bazează pe desfășurarea unui sistem de activități elementare (tasks) ;
• Automatizarea determină caracteristicile de desfășurare a activităților
elementare aferente fiecărei funcții :
• Sistem > Funcții > Activități
• Descrierea automatizării unui sistem include descrierea nivelului de
automatizare a activităților elementare și a modului de repartizare a
acestora între automat și operatorul uman.
234

OBREJA 17
OSI Model TCP/IP Model
7 4
Application
This is the layer that supports processes
for end-users and applications.
6
Presentation Application
Interface for end point services such as web browsing and email.
The presentation layer (also referred to as the ‘syntax layer’)
transforms data into a form the application layer can digest.
5
Session
The session layer is responsible for initiating and terminating,
connections between different applications.
4 3
Transport Transport
The transport layer is responsible for ensuring complete data transfer. Host to host communications using TCP (connection
Packets must get to their endpoints, error free, and properly sequenced. oriented) and UDP (connectionless) protocols.
3 2
Network Internet
The network layer is responsible for establishing the way in which data is communicated Responsible for packaging, addressing, and routing data.
-both in your network and in other networks - via packet forwarding and routing. Relies upon IP, ICMP, IGMP, and ARP protocols.
2 1
Data Link
The data link layer is responsible for coding and decoding data packets --aka,
ensuring communication between the network and physical layer happens.
Network Interface
Controls the movement of bits across a connection medium.
1
Physical
This layer is responsible for ensuring your physical assets - hardware, routers, switches,
patch panels, cabling, etc - are powered on and able to send/receive data.
jacobriggs.io
OSI Model
#CiscoCert Shortcuts
Build your self-study plan with help directly from Cisco.
Join CCNA Prep and gain access to exclusive preparation resources.
APPLICATION/ CENTRAL DEVICE DOD4

LAYER
EXAMPLE PROTOCOLS MODEL
APPLICATION (7) End User Layer: Program

Serves as the window for users that opens what was User Applications
and application processes to sent or creates what is SMTP
access the network services. to be sent
PRESENTATION (6)
Formats the data to be presented Syntax Layer:
JPEG/ASCII/EBDIC/
to the Application layer. It can be Encrypt & decrypt Process
TIFF/GIF/PICT
viewed as the “Translator” for (if needed)
the network.
SESSION (5)
Allow session establishment Synch & send to ports
Logical Ports G
RPC/SQL/NFS/
between processes running on (logical ports)
different stations.
NetBIOS names A
TRANSPORT (4)
T
PACKET FILTERING
Ensures that messages are

delivered error-free, in sequence,
TCP: Host to Host,
Flow Control TCP/SPX/UDP
E Host to
Host
and with no losses or duplications.
W
NETWORK (3)
Routers
A
Controls the operations of the Packets: “letter”, Internet
IP/IPX/ICMP
subnet, deciding which physical
path the data takes.
contains IP address
Y
DATA LINK (2)

Frames: “envelopes”, Switch
Provides error-free transfer of
LAN Based Layers
contains layer 2 address Bridge WAP

data frames from one node to
(ex MAC address) PPP/SLIP
another over the Physical layer.
Network
PHYSICAL (1)
Concerned with the transmission
Physical structure: Hub
and reception of the unstructured Cables, hubs, etc.
raw bit stream over the physical
medium.
FOLLOW US
NSW Department of Education
Communication
System Models
IPT Communication System Framework
Devices Protocols Data Units TCP Model TCP Model OSI Model
4 layer 5 layer
Data Application
Users/
Data Application Application Presentation
Participants
Application
Source Destination
Data Level Session
Segment/
Datagram Communication Transport Transport Transport
Control
and Addressing
message message
Packet Level Routing Network Network Network
Transmission
Frame Level Transmitter Medium Switching Medium Receiver Data Link Data Link
Link
Bits Physical Physical
Wired Transmission Wireless Transmission
Diagram adapted from the Information Processes and Technology Stage 6 syllabus, © NSW Education Standards Authority (NESA) for and on behalf of the Crown in right of the State of New South Wales 2009.

Cursuri ST

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri ST

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04.03.

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 2

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 3

Pagina de curs din platforma UPB

• Activitățile asincrone se vor desfășura în platforma de e-learning a

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 4

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Clasa de curs din platforma MS Teams

• Activitățile sincrone se vor

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 5

Număr de ore / săptămână

• 2h curs – cf. orarului, vinerea 10:00-12:00 (online @ Teams)

• Număr de puncte de credit = 3 puncte de credit (PC/ECTS)

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 6

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

• Evaluări pe parcurs / teste scrise în platforma Moodle

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 7

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 8

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Materiale video ilustrative

• Elbit Systems / C4ISR Profile

• C4I Connect - Rafael's Integrated Communication Network

• Maritime Command and Control (C4I)

• Battlegroup C4I: leading vehicle C4I system integration

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 9

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 10

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 11

Definiția unui sistem

• Conceptul de sistem reprezintă un concept fundamental în reprezentarea

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 12

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Aspectele caracteristice ale sistemului

• Frontiera unui sistem

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 13

Aspecte referitoare la frontiera unui sistem

• Frontiera definește limita de autoritate asupra structurii unui sistem,

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 14

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 15

04.03.2022 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 16

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Despre procese de schimb

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 17

Standardizarea unui port de interfață

• Un port de interfață trebuie descris prin caracteristicile sale (interface port

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 18

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Caracteristicile unui port de interfață

• Un document de standardizare definește obiectul și scopul portului de interfață

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 19

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 20

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Scheme bloc funcționale

04-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 21

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Scheme bloc funcționale

11-Mar-22 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 21

UPB.08.S06O459 / ș.l.-dr-ing. Luigi-Gabriel

Element Element Element

Element Element Element

11.03.2022 UPB.08.S06O459 / ș.l. dr-ing. Luigi-Gabriel OBREJA 22