Catedra de medicină socială și management „Nicolae Testemițanu”

METODOLOGIA CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE. INTRODUCERE
Galina OBREJA,
conferențiar universitar

1
 CUPRINS

1. Cercetare: definiție, clasificare, caracteristici, etape.

– Validitatea studiului
2. Proiectarea unui plan de studiu.
3. Metode:
– Metodele de eșantionare (probabilistice și non-probabilistice).
– Volumul eșantionului.
– Metodele principale de culegere a datelor.
– Cercetarea prin sondaj.
– Chestionarul statistic.
4. Erorile întâmplătoare și erorile sistematice în cercetarea științifică. Factorii de
confuzie.
5. Cauzalitatea în asocierea statistică. Nivelul dovezii studiilor (piramida
studiilor).
 CERCETARE:
DEFINIȚIE, CLASIFICARE, CARACTERISTICI, ETAPE
 CERCETARE: DEFINIȚIE

➢ Cercetarea științifică este definită ca o activitate

structurată, care utilizează metodologia științifică
corespunzătoare pentru a crea cunoștințe noi general
aplicabile.
 TIPURILE DE CERCETARE:

➢ Cercetarea fundamentală (are ca scop dobândirea de cunoștințe

noi și dezvoltarea teoriei) versus cercetarea aplicativă (are ca
scop analiza problemelor sociale și găsirea soluțiilor de
rezolvare, contribuind la fundamentarea deciziei);

➢ Experimentală (implică o intervenție) versus neexperimentală

(observațională);

➢ Calitativă (informație narativă, mai puțin structurată) versus

cantitativă (măsurarea unor rezultate numerice în condiții
standardizate; analiza statistică).
 CARACTERISTICILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Caracteristica Descrierea
1. Obiectivitate: cercetători diferiți în condiții identice obțin aceleași rezultate.

2. Validitate (unui studiu) reprezintă măsura în care în urma unui studiu pot fi făcute inferențe;
(valabilitate, aplicarea procedurilor corecte pentru a găsi răspunsul la o întrebare.
acuratețe – în „Validus” – puternic, tare. Prin urmare, designul și metodologia studiului trebuie să
studiile fie puternice și recunoscute la nivel global.
descriptive): Validitatea internă reprezintă pașii parcurși sau standardele urmate de
cercetători în cadrul studiului pentru a obține rezultate veridice; lipsa erorii printre
grupurile comparate în cadrul unui anumit studiu. Cu excepția erorilor aleatorii, un
studiu cu validitate internă înaltă reprezintă exact rezultatul expunerii asupra
efectului în rândul subiecților din studiu. Dacă există erori sistematice, atunci
validitatea internă a studiului este scăzută.
Validitatea externă se referă la posibilitatea de a generaliza rezultatele unui studiu
dincolo de grupurile care participă la studiu. Posibilitatea de generalizare depinde
de faptul cât de bine reprezintă populația din studiu alte populații.
 CARACTERISTICILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Caracteristica Descrierea
3. Fidelitate/ constanța măsurătorilor. O cercetare repetată în condiții echivalente conduce
repetabilitate: la rezultate identice sau asemănătoare. Fidelitatea reprezintă raportul dintre
varianta adevărată şi varianta observată. Ea poate avea valori cuprinse între
0 (indicând o lipsă totală de fidelitate) şi 1 (indicând o fidelitate totală).
4. Standardizare și respectarea anumitor criterii stabilite anterior.
comparabilitate
5. Sistematică: procedura de cercetare urmează o anumită secvență logică.

6. Relevanță: Cercetarea trebuie să se axeze pe problemele prioritare.

 Generalizabilitate

Adevărul
Adevărul
în viața
în studiu
reală

Validitate internă Validitate externă

Sursa: Patino MC, Ferreira JC. Internal and external validity: can you apply research study results to your
patients. In: J Bras Pneumol. 2018 May-Jun; 44(3): 183. doi: 10.1590/S1806-37562018000000164
 ETAPELE CERCETĂRII
1. (Identificarea și) Definirea problemei de cercetare.
2. Sinteza literaturii.
3. Definirea scopului și a obiectivelor cercetării.
4. Elaborarea metodologiei de cercetare / determinarea tipului de
studiu (Research design).
5. Colectarea datelor.
6. Analiza (prelucrarea) datelor.
7. Generalizarea și interpretarea (elaborarea concluziilor și a
recomandărilor).
8. Prezentarea rezultatelor (elaborarea unui raport, articol
științific, etc.).
PROIECTAREA UNUI PLAN DE STUDIU
 PROIECTUL DE CERCETARE
➢ Planul sau protocolul de cercetare servește drept îndrumar
pentru studiu și este elaborat de cercetător/i.

➢ Planul de cercetare aprobat poartă denumirea de proiect de

cercetare.
 PROIECTUL DE CERCETARE: CONȚINUTUL

1) (identificarea și) Definirea problemei de cercetare

2) Justificarea
3) Stabilirea scopului și obiectivelor
4) Enunțarea explicită a problemei de cercetare (studii
descriptive) sau ipotezei (studii analitice)
5) Definirea tipului de studiu
6) Descrierea metodelor de realizare a studiului
7) Analiza și interpretarea datelor
8) Prezentarea rezultatelor cercetării
 PROIECTUL DE CERCETARE:
1) (Identificarea și) Definirea problemei

➢ Identificarea problemei:
– De ce problema trebuie studiată? Ce este și ce ar trebui să fie?
– Consultarea minuțioasă a literaturii privind informația referitoare la problema
studiată.
– Identificarea domeniilor critice ale cercetării.
➢ Definirea problemei poate include informații referitoare la:
– amploare
– timp
– areal geografic
– populație afectată
– cauzele probabile ale problemei
– soluții (implementate, reușite, existente)
– întrebări rămase fără răspuns.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
2) Justificarea

➢ Este problema actuală?

➢ Implică problema consecințe grave de sănătate?
➢ Afectează problema un număr mare de persoane?
➢ Care este impactul social, economic și politic al problemei?
➢ Problema dată constituie obiectul atenției mai multor
persoane din diferite domenii?
 PROIECTUL DE CERCETARE:
3) Formularea scopului și obiectivelor
➢ Scopul:
– răspunde la întrebări cu privire la: cauzalitate, istoria naturală a unei boli, pronostic,
tratament, prevenție
– exprimă rezultatul final așteptat
– trebuie să fie clar, concis, complet
De exemplu: Îmbunătățirea accesului populației rurale la servicii de asistență medicală.
➢ Obiectivele:
– descriu ceea ce va fi demonstrat, verificat, evaluat, confirmat sau comparat
– se formulează clar și precis
De exemplu: Determinarea accesului fizic (geografic) al populației rurale la servicii de
sănătate.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
4) Problema cercetării sau ipoteza

Studiu descriptiv - descrie Studiu analitic – testează

problema:
➢ Enunțarea explicită a
problemei ce urmează a fi
studiată.
➢ Problema trebuie să fie
specificată clar, specific și
cuprinzător.
De exemplu: care este nivelul
alăptării în Republica Moldova?
ipoteza:
➢ Enunțarea explicită a
ipotezei care urmează a fi
verificată.
De exemplu: rata de alăptare
este mai mare printre femeile
din mediul rural în
comparație cu cele din
mediul urban.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
5) Tipul de studiu
Tipul de studiu poate fi:
➢ Descriptiv sau analitic:
– Studiul descriptiv:
• asigură date de bază precise privind existența și prevalența unei caracteristici sau a
unui eveniment legat de o problemă de sănătate sau privind populația afectată și prin
ce se manifestă afecțiunea. De exemplu: prevalența obezității în populație.
• colectează un set de date
• se folosește pentru colectarea informației necesare pentru formularea ipotezei.
– Studiul analitic:
• se folosește pentru a explica asocierea dintre expunere și efect prin intermediul
verificării ipotezei de cauzalitate. De exemplu: asocierea dintre obezitate și diabet.
• colectează 2 sau mai multe seturi de date.
➢ Observațional sau experimental
➢ Transversal sau longitudinal (prospectiv sau retrospectiv)
 CLASIFICAREA TIPURILOR DE STUDII
Raportări de cazuri,
serii de cazuri
Studii
Studii transversale
descriptive
Studii Studii observaționale (sondaj) (eng. survey)
primare Studii ecologice
Studii caz-control
Studii de cohortă
Studii
analitice Studii experimentale Studii clinice randomizate
Studii
Sinteze sistematice și meta-analize
secundare
 TABELUL DE CONTINGENȚĂ, 2x2

Expunerea Efectul (boala, decesul) Total

(factorul de risc sau
Da Nu
factorul de protecție)
Da a b a+b
Nu c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d

În studii se colectează date cu privire la:

• expunere (poate fi benefică/factor de protecție sau periculoasă/factor de risc) și
• efect (boală, deces).
METODE
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6) Metode

6.1. Definirea populației statistice

6.2. Eșantionarea:
– un eșantion probabilistic (nedirijat) este un eșantion în
care toți membrii populației analizate posedă o probabilitate
de selecție cunoscută și în care această probabilitate este mai
mare ca zero;
– un eșantion non-probabilistic (dirijat) este un eșantion în
care probabilitățile de selecție sunt necunoscute sau, pentru
unii membri ai populației, sunt egale cu zero (doar studii
descriptive).
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.2. Metode de eșantionare
Probabilistice (nedirijate): Non-probabilistice (dirijate):
➢ Eșantionarea simplă aleatorie/ randomizată – ➢ Eșantionarea de comoditate/
fiecare subiect al populației țintă are aceleași conveniență – populația accesibilă
șanse de a fi selectat. este selectată pentru participare în
➢ Eșantionarea sistematică/mecanică: fiecare studiu/ unitățile sunt selectate pe
subiect este menționat pe o listă. Inițial se baza raționamentului evaluatorului.
extrage în mod aleatoriu un număr, iar ulterior la ➢ Eșantionarea de cotă – în studiu sunt
intervale regulate se alege o persoană. selectate persoane până la atingerea
➢ Eșantionarea stratificată: populația statistică unei anumite cote/număr.
este divizată în straturi mutual exclusive
similare, după care din fiecare strat se face
selecția aleatorie a subiecților.
➢ Eșantionarea în cuiburi: populația statistică
este divizată în grupuri (cuiburi) mutual
exclusive, după care un număr de cuiburi este
selectat aleatoriu cu toate unitățile incluse.
➢ Eșantionarea multistadială.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.2. Volumul eșantionului
Volumului eșantionului trebuie să:
➢ fie adecvat pentru scopul și tipul de studiu
➢ fie reprezentativ pentru populația țintă (capacitatea de generalizare a
rezultatelor)
– Reprezentativitatea se exprimă prin conceptul de eroare standard (ES) = eroare de
eșantionare = precizia de estimare a parametrilor populației de către indicatorii statistici
calculați pe eșantion
➢ asigure comparabilitatea grupurilor de cercetare
➢ ia în considerare puterea testului statistic
– Puterea testului statistic = capacitatea unui test statistic de a detecta un efect (o
legătură) real între variabile (probabilitatea de respingere a H₀)
➢ ia în considerare problemele de abandon (rata de non-răspuns, pierderea din
urmărire)
➢ definească criteriile de includere și excludere.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6. Metode

6.3. Descrierea tipului datelor de colectat:

– definirea cazului
– definirea grupelor de comparare
– enumerarea și definirea variabilelor
6.4. Descrierea procedurii de colectare a datelor:
– metodele
– instrumentul: chestionarul
6.5. Descrierea procedurilor de control al calității datelor:
– verificarea preliminară a instrumentului de colectare a datelor pe teren – servește la
adaptarea instrumentului.
– re-intervievarea respondenților – tehnică obișnuită de verificare a reproductibilității
instrumentului.
– instruirea intervievatorilor și a supervizorilor etc.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Metodele principale de colectare a datelor
Metodele principale de colectare a datelor:
➢ Recensământul: colectarea datelor în populația statistică
(observare totală), o dată la 10 ani.
➢ Rapoartele statistice: observare totală.
➢ Sondaj statistic (eșantion): observare selectivă, reprezentativă
➢ Observarea părții principale (colectare parțială a datelor de la
cele mai semnificative unități ale colectivității generale).
➢ Monografia: observare parțială, aprofundată a fenomenului
(descriptivă).
➢ Focus grup (cercetare calitativă).
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4.1. Cercetarea prin sondaj/pe eșantion

➢ Sondaj statistic (eșantion) este cercetarea parțială al cărei

scop constă în estimarea parametrilor corespunzători ai
colectivității statistice generale pe baza rezultatelor
prelucrării datelor obținute.
➢ Sondajul se desfășoară în 2 etape:
– colectarea datelor de la unitățile de eșantionare, analiza și calcularea
indicatorilor pentru eșantion;
– inferența statistică: extinderea indicatorilor obținuți din eșantion, cu o
anumită probabilitate, asupra întregii populații statistice.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4.1. Cercetarea prin sondaj: avantaje

➢ Este mai operativă și mai ieftină comparativ cu observarea

totală.
➢ Erorile de înregistrare, de regulă, sunt mai puțin numeroase și
mai ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor.
➢ Observarea prin sondaj cuprinde, de obicei, un număr mai mare
de caracteristici decât observarea totală, ceea ce permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate.
➢ Cercetarea prin sondaj este unica posibilă atunci când prin
cercetarea totală ar putea fi alterată populația statistică (ex.
testarea vaccinurilor, medicamentelor noi).
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6) Cercetarea prin sondaj: caracteristicile de bază ale
eșantionului

➢ Reprezentativitatea – este determinată de extragerea

aleatoare a unităților statistice ale eșantionului. Condiții pentru
asigurarea reprezentativității:
– omogenitatea colectivității generale
– selecție obiectivă, probabilistică a fiecărei unități statistice
– mărimea suficientă a eșantionului ca să permită redarea
trăsăturilor esențiale ale colectivității generale
– includere independentă a fiecărei unități în eșantion
– să reproducă structura corespunzătoare a colectivității generale.
➢ 2. Precizia – este determinată de volumul/mărimea
eșantionului.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic

➢ Chestionarul este instrumentul de investigare, constând dintr-un ansamblu de

întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic care,
prin administrarea de către operatorii de interviu sau prin autoadministrare,
determină din partea celor intervievați răspunsuri ce urmează a fi înregistrate
în scris.
➢ Factorii care trebuie luați în considerare la elaborarea unui chestionar:
– obiectivele studiului
– problema sau ipoteza studiului (informațiile necesare pentru a răspunde la întrebare sau
accepta/respinge ipoteza)
– datele care trebuie colectate
– planurile de analiză preconizate
– bugetul cercetării
– populația țintă (vârsta, sexul, religia, limba, condițiile în care se desfășoară interviul,
pentru a răspunde la întrebările puse).
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic: clasificare

1. După conținut:
– Chestionare ce vizează calitatea informațiilor:
• Chestionare de date factuale (sex, vârstă, statutul marital, etc.)
• Chestionare de opinie (păreri, atitudini, comportamente, etc.)
– Chestionare ce vizează cantitatea informațiilor:
• Chestionare speciale, cu o singură temă
– Chestionare ”omnibus”, includ întrebări la mai multe teme
2. După formă:
– cu întrebări închise
– cu întrebări deschise
– cu întrebări mixte
3. După modul de administrare:
– autoadministrate
– prin telefon
– administrate de către operatorii de interviu.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic: tipurile de întrebări

➢ Întrebări introductive
➢ Întrebări de trecere de la un compartiment la altul
➢ Întrebări filtru
➢ Întrebări bifurcate
➢ Întrebări de control
➢ Întrebări de identificare
 PROIECTUL DE CERCETARE:
7) Planul de analiză și interpretare a datelor:
– Pregătirea datelor: verificarea erorilor, tabelarea, codificarea, editarea.
– Statistica descriptivă: calcularea măsurilor tendinței centrale și a
dispersiei, calcularea mărimilor relative, coeficienților de corelație.
– Statistica inferențială: metodele de inferență statistică folosite pentru
a elabora concluzii referitoare la întreaga populație statistică în baza
rezultatelor obținute pe eșantion.
8) Planul privind prezentarea rezultatelor cercetării:
– Raportul final
– Publicații
– Conferințe
 ERORILE ÎNTÂMPLĂTOARE ȘI ERORILE
SISTEMATICE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ.
FACTORII DE CONFUZIE
 ERORILE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

➢ Erorile apar atunci, când modul în care este proiectat și

realizat un studiu provoacă erori în rezultate și concluzii.
➢ Erorile pot apărea la orice etapă a cercetării științifice:
eșantionare, colectare, analiză și interpretare a datelor.
➢ Erorile pot să apară într-un mod sistematic sau
întâmplător.
 ERORILE SISTEMATICE ȘI ERORILE ÎNTÂMPLĂTOARE

Erorile sistematice: Erorile întâmplătoare:

➢ Măsurătorile observate deviază de ➢ Abaterea de la valorile adevărate
la valorile adevărate într-o manieră nu este consecventă, determinând
consistentă, fiind constant mai mari apariția erorilor imprevizibil.
sau mai mici decât valorile ➢ Sunt relativ frecvente.
adevărate.
➢ Influențează în măsură mai mică
➢ De exemplu, un dispozitiv ar putea acuratețea rezultatelor cercetării.
să nu fie calibrat în mod
corespunzător și să arate valori mai
mici la fiecare măsurătoare. Ca
urmare rezultatul final va fi
subestimat.
➢ Sunt relativ mai rare.
➢ Afectează grav autenticitatea
datelor.
 CONFUZIA
➢ Confuzia apare atunci când o asociere observată se datorează la trei
factori:
– expunere
– efectul de interes și
– un al treilea factor care se asociază independent atât cu efectul de
interes, cât și cu expunerea.
De exemplu:
– Asociațiile observate dintre consumul de cafea și infarctul miocardic
(factorul de confuzie - fumatul)
– Asociația dintre nivelul de venit și starea de sănătate (factorul de
confuzie - accesul la asistența medicală).
CAUZALITATEA ÎN ASOCIEREA STATISTICĂ.
NIVELUL DOVEZILOR (piramida studiilor).
 CAUZALITATEA ÎN ASOCIEREA STATISTICĂ

➢ Cauzalitatea urmărește să aprecieze dacă o anumită

expunere determină un anumit efect (de ex.: tulburare,
boală, deces).
 NIVELUL DOVEZII STUDIILOR
➢ În 1997, Greenhalgh a sugerat că dovezile pot fi ierarhizate în
baza „greutății relative a diferitor tipuri de studii primare
care trebuie să fie luată în considerare la luarea deciziilor
privind intervențiile clinice”.
➢ În 2014, Stegenga a definit ierarhia dovezilor ca „ordonarea
conform rangului a tipurilor de metode de studiu în funcție
de potențialul metodei respective de a fi afectată de erori
sistematice”.
➢ Astfel, în topul ierarhiei este metoda cea mai liberă de erori
sistematice sau cu cea mai bună validitate internă în raport
cu eficacitatea ipotetizată a intervenției medicale testate.
IERARHIZAREA STUDIILOR CONFORM
NIVELULUI DOVEZII

Meta-analize
Validitate internă
înaltă
Sinteze sistematice
Studii clinice
randomizate
Studii de cohortă
Studii caz-control (martor)

Studii transversale

Raportări de cazuri/serii de cazuri

Validitate internă
scăzută
 OBIECTIVE
1. Cercetare: definiție, clasificare, caracteristici, etape.
– Validitatea studiului.
2. Proiectarea unui plan de studiu.
3. Metode:
– Metodele de eșantionare (probabilistice și non-probabilistice).
– Volumul eșantionului.
– Principalele metode de culegere a datelor.
– Cercetare prin sondaj.
– Chestionarul statistic.
4. Erorile întâmplătoare și erorile sistematice în cercetarea științifică. Factorii de
confuzie.
5. Cauzalitatea în asocierea statistică. Nivelul dovezii studiilor (piramida
studiilor).