Stimați studenți!

La Catedra de fiziologie a omului și biofizică este inițiat un

proiect de cercetare la care vă invităm să participați activ.
Proiect de cercetare :

Evaluarea stării de sănătate a studenţilor medici în perioada anilor de studii în aspect

multidimensional (fizic, mintal).

Perioada tânărului adult este o țintă importantă pentru abordarea stării de sănătate mintală.

Stilul de viaţă universitar, factorii de stres din mediul ocupaţional de la debut şi pe toată
perioada studiilor, contribuie la afectarea sănătății mintale.

Federația Mondială pentru Sănătate Mintală consideră că valorile trăite sunt principalii
factori determinanți ai sănătății mintale .

Medicina este unul dintre domeniile cele mai stresante de învățământ, din cauza cerințelor
sale profesionale și academice foarte exigente

Evaluarea stării de sănătate a tineretului studios cu valori și priorități în viață diferite de alte
categorii de populație se află în centrul atenţiei cercetătorilor.

Relevanța problemei, care abordează starea sănătății studenților, se confirmă și prin numărul
crescând de publicații.

Statisticele actuale denotă că depresia şi anxietatea dar și stresul cronic, în ultimele decenii,
au devenit fenomene frecvente în rândul tineretului studios.

Scopul studiului:

Evaluarea stării de sănătate a studenţilor medici în perioada anilor de studii, în aspect

multidimensional (fizic, mintal) și dezvăluirea efectului curativ a unor metode/tehnici non
farmacologice asupra stresului cronic, nivelului anxietății și depresiei autoraportate la tineretul
studios.

Obiectivele studiului:

1. Estimarea sănătăţii mintale prin evaluarea stresului cronic, determinarea nivelului

anxietăţii şi măsurarea severităţii depresiei autoraportare la studenţii din anul I şi anul V de studii.

2. Evaluarea autoaprecierii stării de sănătate (fizică şi mintală) şi calităţii vieţii tinerilor din
anul I şi anul V de studii.
 3. Dezvăluirea efectului curativ al unor metode/tehnici non farmacologice asupra stresului
cronic, nivelului anxietății și depresiei autoraportate la tineretul studios.

Studenții vor fi evaluați după un plan unic, care include:

 evaluarea sănătăţii mintale (determinarea nivelului anxietăţii și măsurarea severităţii

depresiei) prin autoraportare

 evaluarea stresului cronic a studenților de medicină

 evaluarea stării de sănătate autoapreciate şi calităţii vieţii.  

Evaluarea sănătăţii mintale (determinarea nivelului anxietăţii și măsurarea severităţii

depresiei) prin autoraportare a studenţilor.

1. Evaluarea anxietății - în acest scop este utilizat chestionarul Spielberger (State -

Trait Anxiety Inventory - STAI) - elaborat de Spielberger şi coaut. (1970), un instrument
utilizat pe larg în evaluarea anxietății la persoanele din instituţiile medicale de profil non-
psihiatric.

Scala măsoară „Starea” și „Trăsătura” de anxietate şi cuprinde 40 de itemi, care sunt evaluaţi
pe o scară Likert cu patru puncte. STAI are două subscale, una pentru „Stare” cu 20 de afirmaţii (1 -
20) pentru a evalua starea emotională a subiectului „acum, în acest moment”, şi subscala „Trăsătură”
cu 20 de afirmaţii (21 - 40), ce caracterizează trăsătura de personalitate a respondentului „în general”
şi este relativ stabilă. Interpretarea testului: până la 30 puncte anxietate uşoară (normală), 30 - 45
anxietate moderată, mai mult de 46 - anxietate severă. Scorul sumar al fiecărei scale poate varia de
la 20 la 80 puncte .

Link-ul:

https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLSdkyRuYoHW1qxIUYsZcFXB9AtwHTEj33GTHbweZcJ6yOrp_dQ/viewform

2. Evaluarea depresiei: în acest scop este utilizat Testului Beck (varianta scurtă)
(Beck Depression Inventory-Short Form - BDI-sf), un chestionar de autoevaluare a
simptomelor depresive, validat pentru screening și diagnosticare în populaţia generală, la
pacienții somatici și în rândul adolescenţilorşi tinerilor, elaborat de Beck şi coaut. în
a.1961, redactat în a.1996, compus din 13 itemi.

Testul permite clasificarea simptomelor cognitiv-afective în funcţie de severitatea acestora,

identificarea şi reducerea aşa - numiţilor „falşi pozitivi” cu probleme somatice (tuberculoză, diabet
zaharat, hipotiroidism, tulburări cardiace, abuz de substanţe, etc.).

Interpretarea testului conform punctajului acumulat: 0-3 - lipsa semnelor de depresie, 4-7 -
depresie uşoară, 8-15 - depresie de intensitate medie sau moderată, ≥ 16 - depresie severă .
 Link-ul:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdQvl-VE8nTK-
bkusQ7nCfuJj24ZY_wcEG3w6ES1_pGI3QciQ/viewform

3. Determinarea stării de sănătate autoapreciate şi calităţii vieţii.

Termenul „calitatea vieţii” pentru prima dată a apărut în anul 1977. Organizația Mondială a
Sănătăţii (OMS) defineşte calitatea vieţii ca „percepţia individului, a poziţiei sale în viaţă, în
contextul sistemului de valori culturale în care trăieşte, şi în raport cu obiectivele, standardele şi
aşteptările lui" (OMS, 1998).

Mai specific, în medicină prin calitatea vieţii se înţelege bunăstarea fizică, psihică şi socială,
precum şi capacitatea individului de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în existenţa lor cotidiană.

Calitatea vieții studenților este un factor care contribuie la succesul academic.

Evaluarea autoaprecierii calității vieții va fi realizat cu chestionarul SF-36v2 (36 - Item

Short-Form Health Survey), un instrument generic, propus de Institutul de Sănătate din Boston,
elaborat şi testat de New England Medical Center în cadrul Medicul Outcomes Study, care utilizează
opt scale:

funcţionalitatea fizică (Physical Functioning - PF),

limitarea funcţionalităţii, cauzată de probleme fizice (Role limitations caused by Physical

problems- RP),

durerea somatică (Bodily pain - BP),

sănătatea generală (General Health - GH),

vitalitatea (Vitality -VT),

funcţionalitatea socială (Social Functioning - SF),

limitarea funcţionalităţii, cauzată de probleme emoţionale (Role limitations caused by

Emotional problems - RE) şi

sănătatea mintală (Mental Health - MH). Chestionarul este util pentru evaluarea diverselor
patologii sau afecţiuni, fiind aplicabil și la persoane sănătoase în populaţia generală.

Link-ul:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSew_VV0qzlGuYbyxHuEbVu0--
lcjRMaPJDWMsZyMi77wbZVSQ/viewform
 4. Pentru evaluarea stresului cronic în cazul studenților de medicină este utilizat
testul MSSQ (Medical Stressor Questionnaire).

Acesta măsoară factorii de stres repartizați pe 6 domenii:

- factori de stres academic

- factori de stres intra- și interpersonali

- factori de stres legați de procesul de predare-învățare

- factori de stres social

- factori de stres legați de alegeri și dorințe

- factori de stres privind activitățile de grup

Observație!!!!!

· dacă nu sunteți încă în an clinic, răspundeți în funcție de cum credeți că ați aborda
situația

 abuzul verbal este definit ca a vorbi insultător, aspru și pe nedrept despre cineva

 abuzul fizic este definit ca a trata vătămător, dăunător și ofensator o persoană

Link-ul:

https://docs.google.com/forms/d/e/
1FAIpQLScoMBQu0Ds3MYZwHvVYrF7scNbYzx_3Xja6JPHqnkpXhgy54w/viewform

Important!!!
Doritorii de a participa în acest proiect sunt rugați să completeze
chestionarele până la data de 15 octombrie accesând link-urile
corespunzătoare.
Rezultatele obținute poartă caracter personal și nu pot fi
prezentate persoanelor terțe.
 Fiecare participant în acest proiect poate solicita rezultatele
personale ale evaluării stării de sănătate începând cu 01.X.2022.

Pentru detalii vă adresați către colaboratorii catedrei la adresele:

boris.dragan@usmf.md

svetlana.lozovanu@usmf.md

ina.timotin@usmf.md

MULȚUMIM PENTRU RECEPTIVITATE ȘI IMPLICARE!