fișe pentru recapitulare (Восстановлен)

Ecuații și inecuații iraționale
√n f ( x)=ax+b ; a , b∈ R , n=2,3
g( x )≥ 0
2k
√ f ( x )=g( x)⟺ {f ( x )=(g ( x ))2 k
2 k+1
√ f ( x )=g(x ) ⟺ f ( x ) =(g ( x ))2 k+1
√n f ( x ) ± √n g ( x )=ax+ b ; a , b ∈ R , n=2,3
√n f ( x ) ± √n g ( x )= √n h ( x ) , n=2,3
şireductibile la ele
f ( x ) ∙ 2√n g ( x )=0 ,n ∈ N ¿ şi reductibile la ele

g( x )≥ 0
2n
{[
f ( x ) ∙ √ g ( x )=0⟺ f ( x )=0
g ( x )=0
g( x )>0
{
√ f ( x ) < g(x) ⟺ f (x )≥ 0
f ( x )< g 2 (x)
1
g (x)<0
√ f ( x ) > g(x)⟺
[{ {f ( x )≥ 0
g(x) ≥ 0
f ( x )> g2 ( x)
g ( x) ≥0
{
√ f ( x ) ≤ g(x )⟺ f ( x)≥ 0
f ( x )≤ g2 (x)
g (x)<0
√ f ( x ) ≥ g(x )⟺
[{ { f (x )≥ 0
g (x) ≥ 0
f ( x)≥ g2 ( x )
g ( x)>0
f (x)∙
2n
√ g ( x ) <0 ⟺ { f ( x)<0
g ( x)>0
{
f (x)∙
2n
√ g ( x ) ≤0 ⟺
[{ [
f ( x)< 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
g ( x)>0
f (x)∙
2n
√ g ( x ) >0 ⟺ { f ( x)>0
2
g ( x)>0
{
f (x)∙
2n
√ g ( x ) ≥0 ⟺
√ f ( x ) >0 ⟺ g ( x)>0
[{
[
f ( x )> 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
g( x) {f ( x)> 0
g ( x)>0
{
√ f (
g( x)
x )
≥ 0⟺
[
f (x )> 0
f ( x )=0
g(x )≠ 0 {
Ecuații exponențiale de tipul:
1 ¿ af (x) =a g(x) și reductibile la ele
2) Ecuații reductibile la ecuații algebrice
3)Ecuații de tipul n∙ a2 x +m ∙a x b x + p ∙ b2 x =0
4) Ecuații de tipul 1-3 cu modul sau parametru
Inecuații exponențiale de tipul :
1)a f (x) <a g( x) și reductibile la ele
Pentru a> 1 f (x)< g( x )
Pentru 0< a<1 f (x)> g( x )

3
2) Inecuații exponențiale ce se reduc la inecuații algebrice studiate;
3) Incuații de tipul 1-2 cu modul
Ecuații logaritmice de tipul:
1) log a f (x)=b ⟺ f (x )=a b
2) log a f (x)=log a g (x)⟺ ¿
f ( x )> 0
3) log a f ( x ) + log a g(x )=log a h (x)⟺

{ g ( x ) >0
h ( x ) >0
log a f (x) ∙ g (x)=log a h( x)
log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺
log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x) ⟺
f ( x ) >0
{ g ( x ) >0
h ( x) > 0
log a f ( x )=log a g( x)∙ h( x)
4) Ecuații logaritmice reductibile la ecuații algebrice studiate;

5) Ecuații logaritmice de tipul 1-4 cu modul
Inecuații logaritmice de tipul:
1) log a f (x) ¿1 {f ( x )> 0
b
Pentru 0< a<1 f ( x )>a
f ( x )< g( x)
2 ¿ log a f (x)< log a g( x)Pentru a> ¿1 { f ( x ) >0
f (x)> g(x )
Pentru 0< a<1 { g ( x )> 0
f ( x ) >0
3)log a f ( x ) + log a g(x )<log a h( x )⟺

{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
log a f ( x ) ∙ g ( x ) < log a h ( x )
f ( x ) >0 f ( x ) >0
Pentru a> 1
{ g(x )> 0
h(x)>0
f ( x ) ∙ g ( x )< h ( x )
Pentru 0< a<1
{
g ( x ) >0
h ( x )> 0
f ( x ) ∙ g(x)> h( x)
4) Inecuații logaritmice reductibile la inecuații algebrice studiate

5)Inecuații logaritmice de tipul :log mx+n a1
{
[ {
a< ( mx+n )b
a> 0
mx+ n<1
mx+ n>0
a> ( mx+n )
b
6 ¿ Inecuațiilogaritmice de tipul 1−5 cu modul
5
n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2n 2 4 8 16 32 64 128 256 512 1024
3n 3 9 27 81 243 729
5n 5 2 125 625
5
Ecuații , inecuații cu modul

|a|= a , a≥ 0
{−a , a< 0
I)
|a|−distanța de la originea axei de coordonate , până la punctul cu coordona taa
|f ( x )|=2 ⇔ f ( x )=2
[ f ( x )=−2
|f ( x )|=0 ⇔ f ( x )=0
|f ( x )|=−2 ⇔ S=∅
g ( x )≥ 0
 {[
|f ( x )|=g ( x ) ⇔ f ( x )=g ( x )
f ( x )=−g ( x )
6
3x ≥0
2
Exemplu:|2 x −6 x−5|=3 x⟺ {[ 2
2 x −6 x−5=3 x ⟺¿⟺x∈ {5 :2,5 }
2 x2 −6 x−5=−3 x
f ( x )≥ 0
{
 ¿ sau|f ( x )|=g ( x ) ⇔
[ {
f ( x ) =g ( x )
f ( x ) <0 :iar
−f ( x )=g ( x )
3 x≥0
{
2
Exemplu :|3 x|=2 x −6 x−5 ⟺
[
3 x=2 x −6 x−5
3 x< 0
{−3 x=2 x −6 x−5
⟺ x∈ {−1: 5 }
2
 |3 x −3|+ 32 x =3 Notez 3 =t> 0, ecuația devine

x
|t−3|=3−t 2
t −3 ≥0
{
[{ [
t≥3
{ {t ∈t{−3≥ 3; 2} t ∈ {1}
Metoda I :
t−3=3−t 2
t >0
t−3< 0 ¿
¿
⟺
2
t +t−6=0
{ 0<t< 3
t 2−t=0
[
⟺ 0<t <3 ⟺
{t ∈{0 ; 1}
Revin la notații: 3 =1 , x=0 Răspuns : S= { 0 }
x
t >0 t >0 t>0
MetodaII :
{[ 2
3−t ≥ 0
t−3=3−t
t−3=−3+t 2
2
t +t−6=0
2
t −t=0
{[ t ∈ {−3 ; 2 }
t ∈ {0 ; 1 }
{[
t ∈ [ −√ 3 ; √ 3 ] t ∈ [ − √ 3 ; √ 3 ]
⇔ 2 ⇔ ⇔ t=1
7
Revin la notații: 3 =1 , x=0 Răspuns : S= { 0 }
x
 |f ( x)|=f ( x ) ⇔ f ( x)≥0
 |f ( x)|=−f ( x ) ⇔ f (x) ≤ 0
II) |x|<2 ⇔−2< x <2 ⇔ {xx<2

>−2
|x|<0 S=∅
|x|←2 S=∅
|x|<a pentru x∈ R nu sunt așa valori
 |f ( x )|< g ( x ) ⇔ f ( x )< g (x)

{
f ( x )>−g ( x)
1
Exemple:1) |3 x−1|<2 ⇔−2<3 x−1<2 ⇔−1<3 x< 3 ⇔− < x <1
3
Răspuns :S= ( −13 ;1 )

1
2) |1−3 x|<2 ⇔−2<1−3 x <2 ⇔−3<−3 x <1 ⇔− 3 < x <1
8
x 2+ x< 2 ⇔ x 2+ x −2<0 ⇔ −2< x<1 ⇔ x ∈ (−2 ; 1 )
3 ¿|x 2+ x|< 2 ⇔ 2 {
x + x>−2 {
x 2 + x+ 2> 0 x ∈R {
4 ¿ 2|x|−1< 8 ⇔2|x|−1 <23 ⇔ |x|−1<3 ⇔| x|< 4 ⇔−4< x < 4 ⇔ x ∈ (−4 ; 4 )
| x−3|<2 ⇔ −2< x−3<2 ⇔ 1< x<5 ⇔ x ∈ ( 1 ; 5 ) ⧵ {3 }

6) log |x−3|>−1 ⇔ log 0,5|x−3|> log0,5 2⇔
0,5
|x−3|>0 { {
x ≠3 x≠3 {
Răspuns :S= (1 ; 5 ) ⧵ { 3 }
III ¿|x|>2 ⇔ x >2 sau x ←2⇔ x> 2
x ←2 [
 |f ( x )|> g ( x ) ⇔ f ( x)> g(x )
[ f ( x)← g( x )
f (x)>a
 |f ( x)|> a ⇔ [ f ( x ) ←a (a¿ 0 ¿
|f ( x)|>−2⇔ x ∈ D (f )
Exemplu : 1 ¿|2 x−3|>−2 ⇔ x ∈ R

2¿ |x−1
x+2 |
>−2 ⇔ x ≠−2
3¿ | x−1
x+ 2 |
> 0 ⇔ { x ≠1 ⇔ x ∈ R ⧵ {−2 ; 1 }
x ≠−2
4 ¿|√ 2−x−3|>−2 ⇔2−x ≥0 ⇔ x ≤ 2
9
5 ¿|3 x−1|>2 ⇔ [33x−1←2
x−1>2
3 x−1 ≥ 0
{3 x−1>2
[
3 x−1> 2
MetodaII |3 x−1|>2 ⇔ 3 x−1<0 ⇔ [ 3 x−1←2
{−3 x +1>2
|a|=|−a| |1−3 x|=|3 x−1|
|f ( x)|< a ⇔ f ( x)< a
{()f x >−a
|f ( x)|←2 S=∅
f (x)>a
|f ( x)|> a ⇔ [ f ( x ) ←a (a¿ 0 ¿
|f ( x)|> a ( a<0 ) ⇔ x ∈ D(f )
Exemplu :1) |2 x−3|>−2⇔ x ∈ R

2 ¿|√ 2−x−3|>−2 ⇔2−x ≥0
3¿ | x−1
x+ 2 |
>−2⇔ x ≠−2
4¿ |x−1
x+2 |>0 ⇔ { x ≠1 ⇔ x ∈ R ⧵ {−2; 1 }
x ≠−2
10
x−2 −3
≤1 ≤0
{ {
x−2 x >−1
| |
{
x +1 x +1 x+ 1> 0
| |
5 ¿ log ¿ 1
2
x−2
x +1
| |
≥0⇔
{
x +1
x−2
x+ 1
≤1
>0
⇔
x−2
x +1
≥−1 ⇔
x≠2
x ≠−1
2 x−1
x+ 1
x≠2
x ≠−1
≥0⇔
2
x≠2
x ≠−1
{
x−1 ≥0 ⇔
x≠2
1
x ≥ ⇔ x ∈ 1 2 ) ∪ ( 2; +∞ )
2
x ≠−1
2;[
Răspuns: S¿ [ 12 ; 2 ) ∪ ( 2 ; + ∞ )
6)2015(BAC) Rezolvați în R inecuația : |x|∙ log (3−x )≤ 0 3
Observ că x=0 este soluție a ecuației:0 ∙ log 3 3 ≤0 -adevărat .

Pentru x ≠ 0 ,|x|>0 , deci inecuația inițială este echivalentă cu:
l og3 (3−x) ≤0 ⇔ log 3 (3−x) ≤ log 3 1 ⇔ 3−x ≤1 ⇔ x ≥ 2 ⇔ x ∈ [ 2 ; 3 )
{3−x> 0 {
x <3
Răspuns: S= [2 ; 3 )
x 2−4
7) De rezolvat ∈R inecuația :|x| ln ( x−3 )−
| x−1|−1
←2
DVA=( 3 ;+ ∞)
x>3 x> 3
{ x−3> 0 ⇔
|x−1|−1≠ 0 { {
x −1≠ 1 ⇔ x ≠2 ⇔ x >3
x−1≠−1 x ≠0
x 2−4 x2 −4 ( x−2 ) (x +2)

In DVA |x|= x ,|x−1|−1=x−1−1=x−2 , |x−1|−1 = x −2 = x−2
=x+ 2, deci ecuația initial devine :
x ∙ ln ( x−3 ) −x−2←2 ⇔ x ∙ ln ( x−3 )−x <0
11
Deoarece in DVA x >3, impărțim ambele părți la x : ln ( x−3 )−1<0 ⇔ ln ( x−3 )< 1⇔
{x−3< e ⇔ x< 3+e ⇔ x ∈ ( 3 ; 3+e )

x−3>0 { x >3
Răspuns :S= (3 ; 3+ e )
IV) |f ( x )|=|g ( x )|⇔ f 2 ( x )=g2 ( x ) ⇔ f 2 ( x )−g2 ( x )=0

f ( x )=g ( x)
⇔ ( f −g )( f + g )=0 ⇔
[ f ( x )=−g ( x)
 |f ( x)|<|g( x)|⇔ f ( x )< g ( x) ⇔f ( x )−g ( x) < 0 ⇔ ( f −g) ( f + g ) <0

2 2 2 2
 |f ( x)|>|g( x)|⇔ f (x )> g ( x) 2 2
Exemple: 1)
2
0,2|x−2| ≥0,04|x| ⇔ 0,2|x−2| ≥0,22|x|⇔|x−2|≤ 2|x| ⇔|x−2|≤|2 x|⇔ ( x −2 )2 ≤ ( 2 x )2 ⇔ ( x−2 )2−( 2 x )2 ≤ 0 ⇔(x−2−2 x)( x−2+2 x) ≤ 0 ⇔(−x−2)(3 x−2)≤ 0 ⇔ x ∈ (−∞; −2 ] ∪ [ 3
;
2
Răspuns: S= (−∞ ; −2 ] ∪ [ 3 ; + ∞)
V ¿|f ( x ) + g( x)|≤|f ( x )|+|g (x)|
|f ( x ) + g( x )|=|f ( x )|+|g(x )|⇔ f ( x )∙ g( x )≥ 0
|f ( x ) + g( x )|<|f ( x )|+|g (x)|⇔ f ( x )∙ g (x)<0
12
Exemplu :1) |x−2|+|5−x|=3 ⇔( x −2)∙(5−x )≥ 0 ⇔ x ∈ [ 2 ; 5 ]
2 ¿|x−2|+|x−5|=3 ⇔ |x−2|+|5−x|=3 ⇔ (x−2)∙(5−x) ≥ 0 ⇔ x ∈ [ 2; 5 ] Răspuns :S= [ 2 ; 5 ]
3 ¿|2 x −1|+|2 x −2|=1 Notez 2 =t> 0 x
|t−1|+|t−2|=1 ⇔|t−1|+|−t+ 2|=1

⇔ (t−1)(−t +2¿ ≥ 0 ⇔ t ∈ [ 1; 2 ]
Revin la notații :1 ≤2 x ≤ 2 ⇔ 20 ≤ 2 x ≤ 2⇔ 0 ≤ x ≤ 1
Răspuns :S= [ 1 ; 2 ]
4)Să se studieze continuitatea şi derivabilitatea funcţiei:

f:[ 1: ∞ )→R f(x)=√ x+ 2 √ x−1 +√ x−2 √ x−1
f(x)=√ x−1+1+|√ x−1−1|={2 √2 x−1 , x≥2
, 1≤ x ≤ 2
f (2)≠ f (2) deci f(x) nu e derivabilă în x=2
' '
s d
Metoda intervalelor :
1 ¿ De rezolvat în R inecuația :|log √ 2 x|−|2−log2 x|>1
.
log √2 x=log x=2∙ log 2 x
1
22 Notez log 2 x=t
Inecuația devine:|2 t|−|2−t|> 1

13
Zerourile expresiilor de sub modul sunt:t=0 șit=2
0 2
2t ----------- +++++++++++ +++++++++
2−¿t ++++++ ++++++++++++ ---------------
t≤0 t≤0
{−2t−2+t {
|2 t|−|2−t|> 1⇔
[ [ {
>1
2t−2+t >1
{ t≥2
t←3
2t +2−t >1
1
t>1
t≥2
t>−1 {
[
t ←3
t ∈ ( 0 ; 2 ) ⇔ t ∈ ( 0 ; 2 ) ⇔ t ∈ ( 1 ; 2 ) ⇔ t ←3
{ t ≥2
[ t> 1
log 2 x ←3
Revin la notații :
1
[
log 2 x>1
⇔
0< x<
x> 2 [ 1
8 ⇔ x ∈ 0 ; ∪ (2 ; ∞ )
8 ( )
( )
Răspuns :S= 0 ; ∪ ( 2; ∞ )
8
log 22|x|
BAC 2011 De rezolvat înR inecuația : 2+
1+ log 2| x|
> log 2|x|
t2 2 ( 1+ t ) +t 2−t (1+t) 2+ 2t +t 2 −t−t 2 t+2

Notez log 2|x|=t . Inecuația devine : 2+
1+ t
>t ⇔
1+ t
>0⇔
1+ t
>0 ⇔
t+1
>0 ⇔t ∈ (−∞ ;−2 ) ∪ (−1 ;+ ∞ )
1 −1 1
Revin la notații: [ log 2|x|←2

log 2| x|>−1
⇔
[
log 2| x|< log 2
log 2|x|> log 2

4 ⇔
1
2 [ x∈
(
( )
4 4
1
; ⧵ {0 }
) ( )
x ∈ −∞ ;− ∪ ; ∞
2
1
2
⇔
14
1 −1 1 1
(
x ∈ −∞ ;−
2
∪ ) (
4 ) ( ) ( )
;0 ∪ 0 ; ∪ ;∞
4 2
Rezolv fiecare inecuație aparte:
1 |x|< 1 −1 1
1) log 2|x|< log2
4
⇔
{ {
4
|x|>0
⇔ 4 < x< 4 ⇔ x ∈
x≠0
−1 1
; ⧵ {0 }
4 4 ( )
1
2)
1
2
1
log 2|x|> log2 ⇔|x|> ⇔
2
x←
1
1
2
−1
[ x>
2 ⇔ x ∈ −∞ ;− 1 ∪ 1 ; ∞
2
1
2
1
( ) ( )
3) Răspuns: S (
¿ −∞;− ∪
2 4 ) (
;0 ∪ 0; ∪ ;∞
4 2 ) ( ) ( )
4) BAC 2012 De rezolvat in R inecuația: (2 x +11 x−6 ¿ ∙ √ log 2
|x +6|≥ 0
0,7
2 x 2+11 x−6 >0

{
Rezolvare : (2 x +11 x−6 ¿ ∙ √ log
2
0,7|x +6|≥ 0 ⇔
[{
[
log0,7|x +6|>0
log 0,7|x+ 6|≥ 0 ⇔
2 x 2+11 x−6=0
log 0,7|x +6|=0
{ ( 12 ;+ ∞)
[ {[ [ { [
2 x 2+11 x−6>0 x ∈ (−∞ ;−6 ) ∪
{ 0 <|x+ 6|<1
x ∈ (−7 ;−5 ) ⧵ {−6 }
x ∈ (−7 ;−6 )
0<|x +6|≤ 1
1
⇔ x ∈ [ −7 ;−5 ] ⧵ {−6 } ⇔
[ x ∈ {−7 ;−5 }
⇔ x ∈ [ −7 ; −6 ) ∪ {−5 }
{
x ∈ −6 ;
2 } x ∈ −6 ;{ 1
2 }
|x +6|=1
∈ {−7 ;−5 }
S
Răspuns : ¿ [ −7 ; −6 ) ∪ {−5 }
15
5
 2011 (pretestare)Rezolvaţi în R ecuaţia (cos )′ =lg tg ”, aplicînd corect formulele
1  cos x −¿
2 2
4
√ 1−cos 2 x= √sin 2 x=|sinx|, (cos )′ = −¿2cosx ∙sinx, se obţine ecuaţia

2
sinx ≥ 0
{[
[
sinx=0
sinx ≥0 −1
{
[
cosx= x=πk , k ∈ Z
|sinx|+¿ 2cosx ∙sinx=0⇔
sinx+2 cosx ∙ sinx=0
sinx< 0
{−sinx+2 cosx ∙ sinx=0
⇔
2
sinx< 0
⇔
[ x=
−π
3
+ πm, m∈ Z
{[ sinx=0
cosx=
1
2
Răspuns: S¿ { πk , k ∈ Z } ∪ {−π3 + πm ,m ∈ Z}
1. f(x)=√ x+ 3−4 √ x −1 +√ x+ 8−6 √ x−1 =|√ x−1−2|+|√ x−1−3|
−1
{
, x ∈ ( 1:5 )
−2 √ x −1+ 5 , x ∈ [ 1:5 ] √ x−1
f(x) = { 1 , x ∈ [ 5 :10 ]
2 √ x−1−5 , x ∈ ( 10 : ∞ )
f'(x)= 0 , x ∈ (5 :10 ) f s
1
√ x−1
, x> 10
'
(5)≠ f (5) şi f (10)≠ f (10)
'
d
'
s
'
d
dec x=5 şi x= 10 sînt puncte unghiulare.

8) De rezolvat in R ecuația: √ x+ 2 √ x−1 +√ x−2 √ x−1=2
2 2
√( √ x−1+1) + ¿ √( √ x−1−1) =2 ⇔|√ x−1+1|+|√ x −1−1|=2
DVA¿ ⌊ 1; ¿ ¿. In DVA √ x−1+1>0, deci |√ x−1+1|=√ x−1+1
Ecuația devine: √ x−1+1+|√ x−1−1|=2
16
Pentru x∈ [ 1 ;2 ] ecuația devine √ x−1+1−√ x−1+1=2 are soluția x∈ [ 1 ; 2 ]
Pentru x >2 ecuația devine 2√ x−1=2 ⇔ √ x−1=1⇔ x−1=1 ⇔ x=2
 √ x+ 2√ x−1 +√ x−2 √ x−1 ¿ x ⇔ √ x −1+1+|√ x −1−1|< x
Pentru x∈ [ 1 ;2 ] inecuația devine √ x−1+1−√ x−1+1< x cu soluția x >2, dar nu satisface x∈ [ 1 ; 2 ].

Pentru x >2 inecuația devine √ x−1+1+√ x−1−1< x ⇔2∙ √ x−1< x
Deoarece x >2 , ambele părți sunt pozitive , ridicămambele părți la pătrat :
4 x−4 < x 2 ⇔ x 2−4 x +4 >0 ⇔ (x−2)2> 0 ⇔ x ≠ 2 , deci soluția inecuației pentru x >2 este S=( 2 ; + ∞)
Răspuns: S= ( 2; +∞ )

x
√ x+ 2 √ x−1 +√ x−2 √ x−1 ¿
2

√ x+ 3−4 √ x −1 +√ x+ 8−6 √ x−1 =|√ x−1−2|+|√ x−1−3|
 Pentru ce valori ale parametrului real a, ecuaţia |x −5 x +6|=a admite exact două soluţii reale?
2
Metoda I. Pentru a< 0, ecuaţia nu are soluţii. Pentru a=0 ecuaţia x 2−5 x+ 6=0 are două soluţii(∆=1), deci a=0 satisface condiţia problemei.
Fiea> 0 . Sînt posibile două cazuri:
1) x 2−5 x+ 6=a sau x 2−5 x+ 6−a=0 .
∆=1+ 4 a>0 pentru ∀ a> 0, deci ecuaţia dată are două soluţii pentru a> 0 .
2) x 2−5 x+ 6=−a sau x 2−5 x+ 6+a=0 cu ∆=1−4 a .
1
Pentru ca ecuaţia |x 2−5 x +6|=a să aibă doar două soluţii, ecuaţia x 2−5 x+ 6+a=0nu trebuie să aibă soluţii, adică∆=1−4 a< 0 , a> .
4
Metoda II. a ≥ 0
2
|x −5 x +6|=a ⟺{ y=¿ y =a
Construim graficul funcţiei f (x)= x2−5 x +6. Graficul funcţiei y=| x2 −5 x +6| coincide cu graficul funcţiei f(x) unde f (x) ≥ 0, iar partea graficului
5 1
unde f (x)<0 se aplică simetric faţă de axa absciselor. V ;
2 4( ) -vîrful parabolei.
17
Din reprezentarea grafică rezultă că dreapta y=a va intersecta graficul funcţiei y(x) în două puncte în cazul a∈ { 0 } ∪ ( 14 ;+∞ )
Răspuns: Ecuaţia are două soluţii pentru a∈ { 0 } ∪ ( 14 ;+∞ )
Câte soluţii are ecuaţia 3|x|∙|2−|x||=1 ?
1 1 |x|
Ecuaţia data se mai scrie:|2−|x||= |x| sau |2−|x||=( ) .
3 3
|x|
1
Se reprezintă graficele funcţiilor y=|2−|x|| şi y=( ) în acelaş plan de coordonate.
3
Graficele funcţiilor se intersectează în 4 puncte.
Răspuns :Ecuaţia dată are 4 soluţii.
Ecuații, inecuații exponențiale

a f (x)=ag (x) ⇔ f ( x )=g( x)
2) Ecuații reductibile la ecuații algebrice.
Se împarte la b 2 x,obținînd o ecuație de gradul II.
Inecuații exponențiale de tipul:
1) a f (x) <a g( x) și reductibile la ele
Pentru a> 1 a f (x) <a g( x) ⇔ f (x )<g (x)
Pentru 0< a<1 a f (x) <a g( x) ⇔ f (x )>g (x)
2) Inecuații reductibile la inecuații algebrice
3) Inecuații de tipul 1-2 cu modul
4 x 27 x−1 lg 4
Exerciții de antrenament :a ¿ ()( )9
∙
8
=
−3 x−6
lg 8
a) 2016(BAC)Rezolvați în ℝ ecuația 4 =2− x ∙ 8
18
2
3x
b) Rezolvaţi în R inecuaţia :a) ( PreBac2015 Fie D(x) =
3x x x+2 x−2
1 | | 3.
1
c) 2 ∙5 =1600 ; 2 −2 −15=0 ;
d) 2 −2 −15=0 ; ∙ 3x +1−5 x+2=3 x+4 −5x +3
x+2 x−2
7
x−3 25
e) 2 x +21− x =3 ; 5 + x−3 =26
5
25
5 x−3 + x−3 =26 ;
2 2
f) 51+ x + 51−x =24
5
2 2 2 2
5 + 51−x =24 ; 9√ x −2 x−x −9√ x −2 x−x−1=2

1+ x
g)
x x
h) ( 4+ √ 15) +( 4−√ 15) =62
2 2 2
i) 7 ∙ 4 x −9 ∙ 14 x +2 ∙ 49 x =0
1 1 1
j) x
2 ∙ 4 −5 ∙6 +3 ∙9 =0 x x
x ∙ 2x −8 9x −27
k) =4 (Eșantion2014,T1) 2 =0 ( Eșantion2016, T2
x−2 2 x −3 x
l) ( Bac2013) Fie funcțiile : f : R→R ; g : R→R , f ( x )=4 x −2 x+2 ,
f ( x )+ 3
g ( x )=x 3−2 x2,. Rezolvați în R ecuația =0
g(x)
m) (BAC2008).|3 x −3|+ 32 x =3
n)
9x −27 1
x 1
o) 2016 (Test2) Rezolvați în ℝ ecuația =0 ;2017( Test 1): 3 ≥
2 x 2−3 x 9
2
2
x −10 π 3 x− x π
p) ( 0,5 ) x
≥8 ; cos
24 ( 24 )
≤ cos2 ; 0,4 1−x ≥ 2,5 x (B2000)
2
2 x −5 x−3 3 x x+3 x−1
q) 2 >0,5 ∙ √ 2 ; 2 +6 ∙2 −33>0
r) 2|x|−1 <8
;
0,2|x−2| ≥0,04|x| ;
19
|3 x −3|+ 9x −3>0
s)
t) 52 x+1+ 4 ∙ 5 x ≥1 ; 5 x−1 +5 ∙ 0,2x−2 >26
u) 31+ √ x + 2∙ 32−√ x <29 ;
|2 x −1|+|2 x −2|=1
v)
2x −8 x 2−4 x + 4
w) ≥ 0 ( PreBAC2009) ; ≥0
x2 −4 x +3 4 x −2 ∙ 2x+2 +15
√ 3 2 x+1−4 ∙ 3x +1 2x −15 2x −15
x) ≤ 0 (Bac2004) ; ≤
x 2−x−6 x −4 x +1
( 3 x −a ) ( x−2)
2) (Bac2014). Determinați valorile reale ale parametrului a , pentru care ecuația =0 are o singură soluție reală.
x−1
3)(Bac2009). Determinați pentru care valori reale ale parametrului real m ecuația 5 ×3 x+1−m=10¿ ) nu admite soluții reale.
4) Pentru care valori ale parametrului a∈ R ecuaţia
36 x + ( a+ 4 ) ∙6 x −2 a2 −a+3=0 nu are soluţii reale?
25 x −( a−4 ) ∙ 5 x −2 a2 +a+3=0 nu are soluţii reale?
6 ) De aflat a∈ R , pentru care ecuația25 x −( a−4 ) ∙ 5 x +2 a+ 3=0 are o unică soluție reală. Răspuns: a←1,5 și a=11
7) Pentru care valori ale parametrului a∈ R ecuaţia are 2 soluții reale distinc
36 x + ( a−1 ) ∙ 6 x + a−a 2=0 ( ∆=5 a2 −6 a+1
8)Fie A={m e 2 x −( 3 m−1 ) e x + 2m−1=0 } m−? cardA =2
9)m−? ec. 9 x −( m+3 ) ∙5 x +m+ 2=0 are o unică soluție reală.
3 2 x
10)(2017)eșan.Fie f ( x )=( a +2 a ) x−2 . De aflat valorile reale ale lui a , pentru care funcția dată este descrescătoare pe R.
11)Să se discute :( m−1 ) 4 x − (5 m−4 ) ∙ 2x + 4 m=0.
Ecuații și inecuații logaritmice

20
b
1. log a f (x)=b ⟺ f (x )=a
2. log a f (x)=log a g (x)⟺ ¿
3. loga f (x) ± loga g(x) = loga h(x), a > 0, a ≠ 1 şi / sau a = mx+n, m, n ∈ R;

f ( x )> 0
.log a f ( x ) + log a g(x )=log a h (x)⟺
{ g ( x ) >0
h ( x ) >0
log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺ log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x)
4. ecuaţii logaritmice reductibile la ecuaţii algebrice studiate.

5.Ecuații logaritmice de tipul 1-4 cu modul
1 ¿ log a f ( x ) ¿1log a f (x) 0
Pentru 0< a<1 log a f (x )a b
f ( x )< g(x)
f ( x )> g ( x)
Pentru 0< a<1 log a f (x )<log a g(x) ⟺ { g ( x ) >0
f ( x ) >0
3)log a f ( x ) + log a g(x )<log a h(x )⟺

{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
log a f ( x ) ∙ g ( x ) < log a h ( x )
21
f ( x ) >0 f ( x ) >0
(a> 1)
{ g (x)>0
h(x )>0
f ( x ) ∙ g ( x ) <h ( x )
0< a<1
{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
f ( x ) ∙ g( x)> h( x)
mx+n>1 mx+n< 1
{a< mx+ n
(
a>0
) b
∪
{
mx+n> 0
a> ( mx+n )b
1) 2014(BAC)Rezolvați în R ecuația: log x ( 4 x−3 ) =2
2) 2016(ex.repetat)Rez. în R ecuația log 2 ( x 2−4 ) =log 2 x + log 2 3
2
3) 2016 (Test1) Rezolvați în ℝ ecuaţia log 2 (x−1)=log 2 ( x −3)
1
4) Bac2002 √ log 3 (9 x−3)=log3 ( x− 3 ¿ ) ¿
5)
2 x2 2 2
6) =8 (Bac 2002 um); log 3 x −log 3 (−x )+ 3=0
log 0,5 4 x+ log 2
8
x−1
7) 2013 Rezolvați în R inecuația:log 2
x+ 2 | |
≤ 0.
8) 2017(test 2)Rezolvați în R inecuația log 1 ( 1+ x )>1

3
9) 2015(BAC) Rezolvați în R inecuația : |x|∙ log 3 (3−x )≤ 0
x2
10) 2016(Pretestare Rezolvați în ℝ inecuația log 1 ≥0
2 x +2
11) log x 2 ∙ log 2 x 2∙ log 2 (4 x) ≥1
12) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația:
2
|x|ln ( x−3 )− x −4 ←2
|x−1|−1
22
x
log 2 ( −2)
13) Determinați mulțimea soluțiilor întregi ale inecuației 3
≤0
√ x−7
2
14)|log √2 x|−|2−log 2 x|> 1; log 3−2 x x ≤ 1; log 0,5|x−3|>−1
16) Pentru care valori ale parametrului real a ecuația
log x [ ( 3 a−5 ) x+15 a ]=2 nu admite soluții reale
17) Pentru care valori ale parametrului real p ecuația

log x [ ( 3 p+4 ) x−12 p ]=2 admite două soluții reale.
2
18) De aflat a ∈ R ,încît log a−1 ( x +5)≥1 e adevărată pentru ∀ x
a+1
2017(eșantion)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎𝑎, pentru care ecuația ( x−a)log 2 x=0
admite o singură soluție reală
2015(pretestare)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care ecuaţia

2 lnx=ln ( 2 ( a+ 1 ) x−a2−a )are o singură soluţie reală.
1) √ x −3 x>−2
2
2) √ x +3 x <2
2
3) √ x+ 2=x−4
4) √ 2 x +5< x +1
23
5) √ x −2 x ≥ 4−x
2
6 ¿(3−x) √ x 2+ x−2≤ 0
7) |3 x−2|≤ 7
8 ¿|4−x2|> 0
9)|2−5 x|>3
10 ¿ log ¿4 ( 3 x )=log 4 x 2
11¿ log ¿ 1 ( x 2 ¿−9 x+ 8) ≥−3 ¿

2
12 ¿ log ¿3 ( x +3 ) =1−log 3 (x +1)
13 ¿ log ¿3 (1−2 x)≥ log 3 (5 x−2)
24
1) √ x 2−5 x>−2
2) √ x + 8 x <3
2
3 ¿ √ x +8=x +2
4) √ 2 x +9< 3−x
5)√ x −x ≥ 1+ x
2
6)( 4− x) √ x 2−x−2 ≥ 0
7) |2 x−3|≤ 5
8 ¿|9−x 2|>0
9) |3−4 x|> 2
10 ¿ log ¿3 (2 x)=log 3 x 2
25
11¿ log ¿ 1 ( x 2 ¿−10 x +9)≥−2 ¿
3
12 ¿ log ¿6 ( x−1 )=2−log 6 (5 x+3)
13 ¿ log ¿2 (1+3 x)≤ log 2(4 x−3)
14 ¿ log ¿2 | x−1
x+ 2 |
≤0
15) ¿
16) log 3 (2 x−3)<2
17)log 12 ( 2 x−3 ) ←2
18)log 2 (3 x +1)≥ 3
19) log 13 ( x ¿¿ 2−3)¿ log 13 ( x +3)¿
20 ¿ log ¿3 ( 2 x +1 ) +log 3 ( 2 x−1 )< log 3 ( x+ 4 x 2)
26
2−4 log 9 x
≥0
22) √2 x 2−x−6
23) log 2 x ( x2−5 x +6) ≤1
x−2
≤1
{
x−2
| | x +1
2
x−2
| |
14 ¿ log 1
x+ 1
| | {
≥ 0 x +1
x−2
x+ 1
≤1
>0
x−2
x +1
≥−1
x≠2
x ≠−1
15) ¿
16) log 3 (2 x−3)≥2
17)log 12 ( 2 x−5 ) ←3
18)log 2 (3 x +1)≤ 3
27
19) log 13 (x ¿¿ 2−3)> log 31 (x +3) ¿
2
20 ¿ log ¿3 ( 2 x +1 ) +log 3 ( 2 x−1 )> ¿ log 3 ( x+ 4 x ) ¿
2−4 log 9 x
21) ≥0
√2 x 2−x−6
22) log 2 x ( x2−5 x +6) ≤1
Ecuații, inecuații rationale.

P( x )
=0 ⇔ P ( x )=0
Q(x) {
Q( x )≠ 0
P(x)
Inecuații rationale de tipul > 0(, ,≥ , ,,< , ,,≤.)
Q( x )
Metoda I –intervalelor:
P ( x)
Se consideră funcția f:D→R f ( x )=
Q( x )
1) Se află zerourile numitorului Q ( x ) =0
2) Se află zerourile numărătorului P ( x ) =0

3) Se construește ,,curba semnelor,, funcției f(x)
4) Se alege intervalul , în care f ( x ) >0 .
Metoda II -echivalența
28
P( x)>0 P( x )≥ 0
{ {
P( x )
Q(x)
>0⇔
[
Q( x)> 0
P( x)<0
{
Q( x)< 0
P( x)>0
P( x )
Q(x)
≥0⇔
[
Q( x )>0
P( x )≤ 0
Q( x )<0
P(x )≥ 0
{
{ {
P( x )
Q(x)
<0⇔
[
Q( x)< 0
P( x)<0
{
Q( x)> 0
7. Ecuații de tipul ax +b=0
P( x )
Q(x)
≤0⇔
[
Q( x )<0
P(x )≤ 0
Q( x )>0{
−b
1) Pentru a ≠ 0ecuația are o soluție x=
a
2) Pentru a=0 , b ≠ 0 ecuația are S=∅
3) Pentru a=0 , b=0 ecuația are S=R
Inecuații de tipul ax +b< 0
b b
Pentru ¿ 0 , x← . Soluția inecuației este S= −∞;−
a ( a )
−b −b
Pentru ¿ 0 , x>
a
. Soluția inecuației este S=
a (
;∞ )
a=0 a=0
Pentru {b≥0
S=∅ , iar pentru {b< 0
S=R .
8. Ecuații de gradul II. Formulele lui Viette
ax 2 +bx +c=0 Se află∆=b 2−4 ac
−b
Dacă x 1 , x 2−soluțiile ecuației , atunci :
{ x 1 + x 2=
x 1 ∙ x 2=
9.Inecuații de gradul II de tipul ax 2 +bx+ c> 0

a
c
a
f (x)>a
|f ( x)|< a ⇔ f ( x)< a |f ( x)|> a ⇔
{() [ (a¿ 0 ¿
f x >−a f ( x ) ←a
29
f (x )≥ 0
{
{[
g ( x )≥ 0
|f ( x)|=g ( x ) ⇔ f ( x ) =g (x) ¿sau|f ( x)|=g ( x ) ⇔
f ( x ) =−g( x)
|f ( x)|=|g( x )|⇔ f 2( x)=g2 ( x )

[ {
f ( x ) =g( x)
f ( x)<0
−f ( x )=g( x)
|f ( x)|<|g( x)|⇔ f 2 (x )< g 2( x)
f (x) f (x)≠ 0
¿ ¿ ) ¿; ) (|x|>0 ⇔ x ≠ 0 ¿ (
n
g(x) | | {
>0 ⇔
g(x )≠ 0
Ecuații și inecuații iraționale √ f ( x)=ax+b ; a , b∈ R , n=2,3
g( x )≥ 0
2k
√ f ( x )=g( x)⟺
2 k+1
{
f ( x )=(g ( x ))2 k
√ f ( x )=g(x ) ⟺ f ( x ) =(g ( x ))2 k+1
√n f ( x ) ± √n g ( x )=ax+ b ; a , b ∈ R , n=2,3
√n f ( x ) ± √n g ( x )= √n h ( x ) , n=2,3 şireductibile laele
g( x )≥ 0
1) f (x)∙
2n
√ g ( x )=0⟺
{[f ( x )=0
g ( x )=0
g ( x ) >0 g( x)≥ 0
2) √ f ( x ) < g ( x ) ⟺
{ f ( x )≥ 0 ¿ √
2
f ( x) < g ( x )
3 f ( x ) ≤ g( x )⟺
{
f (x) ≥ 0
f ( x )≤ g2 ( x)
g ( x)<0 g ( x)<0
4) √ f ( x ) > g(x) ⟺
[{ {
f ( x )≥ 0
g(x) ≥ 0
f (x )> g2 ( x)
5) √ f ( x ) ≥ g( x )⟺
[{ {f ( x )≥ 0
g (x) ≥ 0
f (x) ≥ g2 ( x )
30
g ( x)>0 g( x)>0
6) f (x)∙
2n
√ g ( x ) <0 ⟺ {
f ( x)<0
7 ¿ f ( x )∙
2n
√ g ( x ) >0 ⟺ { f (x)>0
g ( x)>0 g (x)>0
{ {
8) f (x)∙
2n
√ g ( x ) ≤0 ⟺
[{ [
f ( x)< 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
9¿ f ( x) ∙
2n
√ g ( x ) ≥0 ⟺
g (x)>0
[{
[
f ( x)> 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
{
10)
√ f ( x ) >0 ⟺
g( x) {g ( x)>0
f (x)> 0
11)
√ f ( x ) ≥ 0⟺
g( x)
[ f ( x )> 0
f x =0
{()
g( x )≠ 0
Încercuiți varianta corectă a derivatei funcției

1. x+ 2
𝑓: 𝐷 →R f(x)= x−2
' 2x −4 −4
A f ( x )= 2 B
f ' ( x )= 2
'
C f ( x )=
(x−2) (x−2) x−2
3 2
2. f:R→ R f ( x ) =−x + 3 x
A f ' ( x )=3 x 3+ 6 x B f ' ( x )=−3 x 2+ 6 x C f ' ( x )=3 x 2+ 6 x
3. f : D → R f ( x ) =ln ⁡(1−x)
' −1 ' 1
A f ( x )= B f ( x )= C f ' ( x )=−1
1−x 1−x
4. 1
g : D→ R f ( x )=
1−x
' −1 1
A g ( x )= 2 B
f ' ( x )= 2 C f ' ( x )=ln ⁡(1−x )
(1−x) (1− x)
31
5. f : R → R f ( x )=sin 2 x−2 x
A f ' ( x )=2 sin 2 x−2 B f ' ( x )=cos 2 x−2C f ' ( x )=2 cos 2 x−2
6. f : [ 0 ; +∞ ) → R , f ( x )=2 √ x +3
1 1 1
A f ' ( x )= '
B f ( x )= +3 C f ' ( x )=
2√ x √x √x
−2 x
7. f : R → R f ( x )=x+ e
A f ' ( x )=1+e−2 x B f ' ( x )=1−2 e−2 x C A f ' ( x )=1+2 e−2 x
8. f : R → R f ( x )=xlnx
A f ' ( x )=1B f ' ( x )=lnx +1C f ' ( x )=lnx−1
9. f : R → R f ( x )=x e−3 x
' −3 x
A f ' ( x )=−3 e−3 x B f ' ( x )=e−3 x + x e−3 x C f ( x )=e (1−3 x)
10 f : R → R f ( x )=( 3−5 a ) ∙ x−a ∙ x3
. A f ' ( x )=3−5 a−3 a x 2 B f ' ( x )=−5 x−3 x 2C f ' ( x )=−a∙ 3 x 2
Mult succes!
y=f ( x 0 ) +f ( x 0 ) ( x−x 0 )-ec. tangentei la Gf în x 0
'
f ' f ' g−g' f

1) 𝑓′ ( x 0) = 𝑡𝑔𝛼=k 2) ( g ¿ ¿ = 3) ( f ∙ g)' =f ' g+ g' f
g2
1. x+ 2
Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției𝑓: 𝐷 →R f(x)= care
x−2
formează cu direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 un unghi de 135°.
2. T4(11)Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției

f:R→ R f ( x ) =−x 3+ 3 x 2care are cea mai mare pantă.
3- T10(8) Determinați mulțimea soluțiilor ecuației f ' ( x )+ g ' ( x )=2

4 1
unde f , g : D → R , f ( x )=ln ( 1−x ) , g ( x ) =
1− x
32
5 Testul5(6)Determinați extremele globale ale funcției:
−π π
[ ]
; → R , f ( x )=sin 2 x −2 x
2 2
6 Aflați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției 𝑓: 𝐷 →

ℝ, în punctul de abscisă x 0: f[ 0 ; +∞ ) → R , f ( x ) =2 √ x +3, x 0=1
7 T2(9)Determinați coordonatele punctului de tangență a dreptei d:

y=1−x cu graficul funcției f : R → R f ( x )=x+ e−2 x
8 Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și

extremele locale ale funcției f : D → R f ( x ) =xlnx
9 Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și

extremele locale ale funcției f : R → R f ( x )=x e−3 x
10 Testul 11(12) pentru ce valori reale ale parametruluia, funcția

f : R → R f ( x )=(3−5 a)∙ x−a ∙ x 3 admite puncte critice
Test formativ la tema ,, Ecuații trigonometrice Varianta I Timp de lucru: 15 minute

În itemii 1-9 de încercuit varianta corespunzătoare mulțimii soluțiilor
ecuației date :
1 sin x=1 L
π π 0
A S= { 2 k∨k ∈ Z } B S= {2 } {2
+2 πk⃒ k ∈ Z C S= + k ⎸ k ∈ Z } 1
2 cos x=1,5 L
A S= { ±arccos 1,5+2 πk ⎸ k ∈ Z } B S=∅ C 0
1
S= {(−1)k arcsin 1,5+ k ⎸ k ∈ Z }
33
3 cos x=0 L
0
A S= { k ⎸ k ∈ Z } B S= {π2 +2 πk⃒ k ∈ Z } C S= {π2 + k ⎸ k ∈ Z } 1
4 cos x=−1 L
0
A S= { π +2 k ∨k ∈ Z } B S= {−π2 +2 k ⎸ k ∈ Z} C 1
S= { π + k∨k ∈ Z }
5 1 L
sin x= 0
2
1
π k π
{ } {
A S= ± +2 πk⃒ k ∈ Z B S= (−1) ∙ + k ⎸ k ∈ Z C
6 6 }
π
{
S= (−1) k ∙ + 2 k ⎸ k ∈ Z
6 }
6 − 2 L
cos x= √ 0
2 1
π π
{ }
A S= ± +2 πk⃒ k ∈ Z B S= ± + πk⃒ k ∈ Z C
4 4 { }
3π
S= ±{ 4 }
+ 2 πk⃒ k ∈ Z
7 tgx =√ 3 L
0
π π
A S=
3 {
+k ⎸k ∈Z } B S=
6 {
+k ⎸k ∈Z C } 1
π
{
S= +2 k ⎸ k ∈ Z
3 }
8 3 π πk 3π L
ctg 2 x=−1 A S= { + ⎸ k∈Z
8 2
B S=
4 }
+k ⎸ k ∈ Z { } 0
1
π πk
C S=
8 2{
+ ⎸k∈Z }
9 x 3 L
sin = √ 0
3 2 1
k π πk π
{
C S= (−1) ∙ +
9 3 } {
⎸ k ∈ Z B S= ± +6 πk⃒ k ∈ Z C
2 }
34
S= {(−1)k ∙ π +3 k ⎸ k ∈ Z }
10 De aflat valorile reale ale parametrului a, pentru care ecuaţia sinx=2 a−1 L
are soluţii. 0
1
MULT SUCCES!
Test formativ la tema ,, Ecuații trigonometrice Varianta II Timp de lucru: 15 minute
În itemii 1-9 de încercuit varianta corespunzătoare mulțimii soluțiilor ecuației date :
1 cos x=1 L
0
A S= { 2 k∨k ∈ Z } B S= {π2 +2 πk⃒ k ∈ Z } C S= {π2 + k ⎸ k ∈ Z } 1
2 sin x=0 L
π 0
A S=
2{ }
+ k ⎸ k ∈ Z B S= { k ⎸ k ∈ Z } C S= { π + k ⎸ k ∈ Z } 1
3 sin x=1,2 A S= {(−1)k ∙arcsin 1,5+k ⎸ k ∈ Z } B S= { ±arccos 1,2+2 πk⃒ k ∈ Z } C S=∅ L

0
1
4 sin x=−1 L
0
A S= { π +2 k ∨k ∈ Z } {−π2 +2 k ⎸ k ∈ Z} S= {−π2 + k∨k ∈ Z }
B S= C 1
5 3 π π π L
cos x= √ S= {± +2 πk⃒ k ∈ Z } S= {(−1) ∙ + k ⎸ k ∈ Z } S= {± +2 k ⎸ k ∈ Z }
k
A B C 0
2 3 6 6 1
6 2 L
sin x= √ 0
2 1
π k π k π
{ }
A S= ± +2 πk⃒ k ∈ Z B S= (−1) ∙ + πk⃒ k ∈ Z
4 4 { }
C S= (−1) ∙ + 2 πk⃒ k ∈ Z
4 { }
7 tgx=−1 L
−π 3π −π 0
A S= {4
+ k ⎸ k ∈ Z B S=} 4
+2 k ⎸ k ∈ Z { C S=
4 }
+2 k ⎸ k ∈ Z { } 1
8 cos 2 x=−1 L
−π π π πk 0
A S=
4{ 2 }
+ k ⎸ k ∈ Z B S= + k ⎸ k ∈ Z C S={ + ⎸k∈Z
2 2 } { } 1
9 x L
ctg =√ 3 0
3
35
π π 1
C S= { π +3 πk ⎸ k ∈ Z } B
2 { }
+6 πk⃒ k ∈ Z C S= +3 πk⃒ k ∈ Z
S=
2 { }
1 De aflat valorile reale ale parametrului a, pentru care ecuaţia cos x=3 a−1 are soluţii. L
0 0
1
MULT SUCCES!
Recapitulare Trigonometrie
Rezolvaţi în R ecuaţiile:1 ¿ cos 2 x +5 s inx−3=0
2 ¿ √3 sin 3 x−cos 3 x=¿ ¿ 1 3) 3(1−sinx ¿=1+ cos 2 x

sinx x
4) cos 2 x−sin 2 x=1 5) =sin
1+ cosx 2
2
6)4 sinx +1−2sinx +2+1=0 7)2cos 2 x =3 ∙ 2cos x −4
2sin 2 x−4 +8 cosx −2 sinx

8) 2sin2x−2sin𝑥+tg𝑥∙cos𝑥−1=0. ( Pretestare 2015) 9) =0 10)√ sinx−sin 3 x=√ 2 sinx
2 sinx− √3
sinx+cosx
11) √ 1−cos 2 x−2 sinx ∙c osx=0; (2017 eș¿ =0
√2 x−x 2+ 3
4 x 4 x 5
12)sin +cos = De ales soluțiile ce aparțin (−π ; π )
3 3 8
2 2 ' 5π
13)2 √ 1−cos x−( cos x ) =lg ⁡(tg )
4
2 2 x 2
14) (sin 2 x−tgx ¿ √2−x−x =0 15 ¿ 2cos −1¿ √ 8 x−x −12=0
2
1 1 1
16)3 2 + log cosx +6 2 =9 2 +log
3 9 sinx
36
17) 3 log 22 ( sinx )+ log 2 ( 1−cos 2 x ) =2
1
18) log 2|cosx|− log √ 2 (2 cosx + sinx ) =0
2
α
π
19) sinα−2∫ cos 2 xdx=0 α ∈
0
[ 3
;2π ]
20) (−4+cosx ¿(|3 x −2|−4)≥0 De aflat soluțiile întregi
21) sin 4 x + ( m−4 ) sin2 x−3 ( m−1 )=0 m−? ec . a ℜ soluţii
22)2 cos 2 x−4 a cosx +a2 +2=0 a−? ec nu are soluți 2ln𝑥=ln
23)𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓( 𝑥 )= 8𝑎 − 7 𝑥 − 𝑎 sin 6𝑥, este descrescătoare pe ℝ a-?
−π
24) (2017-pretestare) Fie funcţia 𝑓: [ 3
; π ] →ℝ, 𝑓(𝑥)=2sin(2𝑥),
−π
iar 𝐹: [
3
; π ] →ℝ primitiva funcției 𝑓, graficul căreia intersectează axa 𝑂𝑦
într-un punct cu ordonata egală egală cu −2. Determinați coordonatele
punctelor de intersecție a graficului funcției 𝐹 cu axa 𝑂𝑥.
25) 2016( eșantion) Determinați valorile reale ale lui 𝑚, pentru care ecuația
(m¿¿ 2+2 m) sinx=8+ 4 m ¿ admite soluții reale.
4 5
26) (2016BAC) Calculați valoarea expresiei 𝐸(𝛼) = tg𝛼 + sin(2𝛼),
5 12
−4 π
dacă cos 𝛼 =
5 (
și 𝛼 ∈ −π ;− .
2 )
27) 2016(BAC repetat) Fie funcția 𝑓:ℝ→ℝ, f ( x )−2 cosx −x. Determinați suma
valorilor reale ale lui 𝑥∈[𝜋;2𝜋], pentru care 𝑓′(𝑥)=0.
30)(2014T1)Fie funcția f : R → R , f ( x ) =cos 3 x+(a 2−2 a)(x +3). Să se
determine valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care funcţia 𝑓 este
monoton crescătoare pe R.
30)(2014 T2) Fie 𝛼 măsura în grade a unui unghi al unui triunghi
37
dreptunghic, care verifică egalitatea 3−2cos 2 α−2 √ 2 sinα =0. Să se afle
măsurile în grade a unghiurilor ascuțiteale triunghiului.
31)Rezolvați în R ecuația 2 sin2 x −2 sinx+tgx ∙ cosx−1=0
5 2
32) Rezolvați în R ecuația tgπx ∙ log 3 ( ¿ x−x )=0 ¿
2
π
33)2014(BAC)Determinați valorile reale ale lui 𝛼∈[ ;2𝜋), pentru care
3
2016 ( Test 1 pretestare ) Fie funcția f : [ 1;+ ∞ ) → R ,
α
4
f (x)=2 √ x+ . sinα −2∙ ∫ cos 2 xdx=0
√x 0
Arătați că 𝑓(2)+ √ 2𝑓 ′ (2)=2.
1 Scrieți ecuașia tangentei la graficul funcției R ⧵ {−1 } → R ,

x−1
f ( x )= î n punctul de abscisa x 0=1
x +1
2 T10(8) Determinați mulțimea soluțiilor ecuației f ' ( x )+ g ' ( x )=2
1
1− x
3 Aflați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, în
punctul de abscisă x 0: a)f: [ 0 ; +∞ ) → R , f ( x )=2 √ x +3, x 0=1; x 0=3
2x
b) f:R→ R f ( x ) =x3 +2 x 2 ; x 0=−1c) f:R→ R f ( x ) = ; ; x 0=0
x 2 +1
4 De scris ecuația tangentei la graficul funcției f:D→ R , duse in punctul de
abscisă x 0: a) f:R→ R f ( x ) =2 x 3−3 x +2 ; x0 =2
π π
(
b) ) f:R→ R f ( x ) =2sin 4 x− ; x 0=
3 ) 6
5 Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: R → R f ( x )=8 x 3 +1 în
punctul de intersecție cu a)axa ordonatelor; b) axa absciselor.
2
6 Determinați punctele graficului funcției 𝑓: R→ R f(x)= 𝑥 e− x , în care
tangenta la grafic este paralelă cu axa absciselor.
38
7 x+ 2
Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției𝑓: 𝐷 →R f(x)= care
x−2
formează cu direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 un unghi de 135°.
8 Fie funcția f : R → R f ( x )=−x 2+ 2 x +3 . Scrieți ecuația tangentei la graficul
1
acestei funcții, care trece prin punctul ce trec prin punctul A( ;6).
2
9 Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care axa absciselor este
x3
tangentă la graficul funcției f ( x )=a+9 x−
3
10 Fie funcția f : R → R f ( x )=x 3 .Determinați valorile parametrului real 𝑏, astfel
încît dreapta 𝑦 = 3𝑥 + 𝑏 este tangentă la graficul funcției 𝑓.
11 T4(11)Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției
12 Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care tangenta la graficul funcției
f : R → R f ( x )=x 2−2 x +2 în punctul de abscisă x 0=a , intersectează axa 𝑂𝑥
în unul dintre punctele intervalului [ 0 ; 1 ]
13 T10(8) Determinați mulțimea soluțiilor ecuației f ' ( x )+ g ' ( x )=2
1
1− x
14 T2(9)Determinați coordonatele punctului de tangență a dreptei d:
y=1−x cu graficul ț iei f : R → R f ( x )=x+ e−2 x
15 1 3 2
În ce puncte tangentele la graficul funcţiei f ( x )= x −x −x +1 sînt
3
paralele dreptei y=2 x−1 ?
16 De scris ecuaţiile tangentelor duse la fgraficul funcţiei f ( x )=x 2−4 x +3 ce
trec prin punctul M (2 ;−5 )
17 Să se afle valorile parametrului real a, pentru care dreapta de ecuație
y=ax−2 este tangentă la graficul funcției f : D → R f ( x ) =1+ lnx
x
18 Aflați punctele de pe graficul funcției f : D → R f ( x ) =e 2 în care tangenta la
grafic trece prin originea sistemului de coordonate.
2
19 Determinați punctele graficului funcției 𝑓: R→ R f(x)= 𝑥 e− x , în care
tangenta la grafic este paralelă cu axa absciselor.
39
20 Determinați coordonatele punctului M(x;y) , ce aparține graficului funcției f:
x−1
R ⧵ {−1 } → R , f ( x )= , dacă tangenta la graficul funcției f(x) în acest
x +1
punct este paralelă cu dreapta y=2 x +1
21 SS 2016 Fie funcția 𝑓: R→ R f ( x ) =2 cosx−x . Determina ț i suma
valorilor lui x∈ [ π ; 2 π ] , pentru care f ' ( x )=0
22 a2−1 3 a+1 2
BAC 2019 Fie funcția 𝑓: R→ R f ( x ) = x + x + 2 x−1.
3 2
Determinați valorile reale ale lui , astfel încât graficul funcției conține un singur punct în care
{ 97 }
tangenta la graficul funcției este paralelă axei R : a∈ 1 ;
23 Determinați în ce punct ale graficului funcției f:[ 0 ; ∞ ) → R f ( x )=√ x

tangenta la acest grafic formează cu semiaxa pozitivă Ox un unghi de 45 °
24 2 x−2
Tangenta la graficul funcției f: R ⧵ {−1 } → R ⧵ { 2 }, , f ( x )= formează cu
x +1
direcția pozitivă a axei Ox unghiul de măsura arctg4. Determinați
coordonatele punctului de tangență.
25 Determinați măsura unghiului dintre semiaxa pozitivă Ox și tangent la
graficul funcției f : R → R f ( x )=x 3−x în punctul x 0=0
26 Determinați coordonatele punctului de tangentă , dacă dreapta de ecuație
4
3
x− este tangentă la graficul funcției f : R → R f ( x )= 1 x −x
−3
y=
4 32 2
27 Pentru ce valori reale ale parametrului a ,dreapta de ecuație
( 3 a−a2 ) x + y−7=0 este paralelă cu tangent la graficul funcției :
2a
R ⧵ { 0 } → R , f ( x )=−3 x 2− în punctul de abscisa x 0=1
x
28 Scrieși ecuația tangentei la graficul funcției
15
f:
4[ ; ∞ ) → R f ( x )= √ 4 x−15 in punctual de intersecție a graficului
21
funcției f cu graficul funcției g :
5[ ; ∞ ) → R g ( x )=√ 5 x−21
√3 x−2
29 Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f : D → R f ( x ) =e 3 , știind că
această tangent formează cu axa Ox un unghi de 30°
40
30 2015 T2 Fie funcția 𝑓:ℝ→ℝ, f ( x )=e2 x ( 1−2 x )+ a. Determinați valorile
reale ale lui 𝑎, pentru care axa absciselor este tangentă la graficul funcției 𝑓.
Aplicații ale derivatei
x+ 2
1.Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției𝑓: 𝐷 →R f(x)= care formează cu direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 un unghi de 135°.
x−2
2. T4(11)Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției
3) T10(8) Determinați mulțimea soluțiilor ecuației f ' ( x )+ g ' ( x )=2
1
1− x
4) Testul5(6)Determinați extremele globale ale funcției:
−π π
f: [ ]
; → R , f ( x )=sin 2 x−2 x
2 2
−π
(2015pretestare) f :
[2 ]
; π → R , f ( x ) =sinx−√ 3 co sx +1.
5) Aflați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, în punctul de abscisă x 0: f: [ 0 ; +∞ ) → R , f ( x )=2 √ x +3, x 0=1
6) T2(9)Determinați coordonatele punctului de tangență a dreptei d: y=1−x cu graficul funcției f : R → R f ( x )=x+ e−2 x
7) Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și extremele locale ale funcției f : D → R f ( x ) =xlnx
8) Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și extremele locale ale funcției f : R → R f ( x )=x e−3 x
9) Testul 11(12) pentru ce valori reale ale parametruluia, funcția f : R → R f ( x )=(3−5 a)∙ x−a ∙ x 3 admite puncte critice
3 2
10) De scris ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: 𝐷 → ℝ, în punctul de abscisă x 0: f:R→ R f ( x ) =x +2 x în x0 =−1
2x
11) Aflați măsura unghiului format de tangenta la graficul funcției f:R→ R f ( x ) = 2 în punctul de abscisa x 0 =1
x +1
1 3 2
12) În ce puncte tangentele la graficul funcţiei f ( x )= x −x −x +1 sînt paralele dreptei y=2 x−1
3
13) De scris ecuaţiile tangentelor duse la fgraficul funcţiei f ( x )=x 2−4 x +3 ce trec prin punctul M (2 ;−5 )
14) Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care axa absciselor este tangentă la graficul funcției f ( x )=a+9 x−
x3
3
15)2015 T2 Fie funcția 𝑓:ℝ→ℝ, f ( x )=e2 x ( 1−2 x )+ a. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care axa absciselor este tangentă la graficul funcției 𝑓.
16)Să se afle valorile parametrului real a, pentru care dreapta de ecuație y=ax−2 este tangentă la graficul funcției f : D → R f ( x ) =1+ lnx
x
17)Aflați punctele de pe graficul funcției f : D → R f ( x ) =e 2 în care tangenta la grafic trece prin originea sistemului de coordonate.
18.Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției 𝑓: R → R f ( x )=8 x 3 +1 în punctul de intersecție cu a)axa ordonatelor; b) axa absciselor.
41
2
19.Determinați punctele graficului funcției 𝑓: R→ R f(x)= 𝑥 e− x , în care tangenta la grafic este paralelă cu axa absciselor.
2 1
20.Fie funcția f : R → R f ( x )=−x + 2 x +3 . Scrieți ecuația tangentei la graficul acestei funcții, care trece prin punctul ce trec prin punctul A( ;6).
2
3
21. Fie funcția f : R → R f ( x )=x .Determinați valorile parametrului real 𝑏, astfel încît dreapta 𝑦 = 3𝑥 + 𝑏 este tangentă la graficul funcției 𝑓.
22. Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care tangenta la graficul funcției f : R → R f ( x )=x 2−2 x +2 în punctul de abscisă x 0=a , intersectează axa 𝑂𝑥 în unul dintre
punctele intervalului [ 0 ; 1 ] .
23. Determinați intervalele de monotonie, punctele de extrem local și extremele locale ale funcției 1) f : R → R f ( x )=x 4−2 x 2−32) f : R → R f ( x )=3 x 4 +4 x 3−1
x x
3 ¿ f : D → R f ( x )= 4) f : R → R f ( x )=e x (7 x 3−2 x 4) 5) f ( x )= 2
lnx x +1
24.T7(12) Determinați valorile reale ale parametrului a,pentru care funcția f : R → R f ( x )=x 6 ∙ e−x admite un punct de extrem local pe intervalul [ a ; a+7 ].
−1 3
24. T 14(9) Determinați valoarea maximă a parametrului real a, pentru care funcția f : R → R f ( x )= x + a x 2−3 ax −11 este monoton descrescătoare pe R.
3
2 3 2
25.Să se afle cea mai mare valoare întreagă a parametrului a, pentru care funcția: R → R f ( x )= x −a x +7 ax +5 este strict screscătoare pe R.
3
26.Pentru ce valori reale ale parametrului real a, ecuaţia|x 2−5 x +6|=a admite exact 2 soluţii reale.Rezolvați prin 2 metode : grafică și algebrică .
27. (2016 prtetestare) Fie funcția f : R → R f ( x )=e x ¿ ¿+1).Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care funcția 𝑓 este monoton crescătoare pe ℝ.
x 2 +ax−9
28.(2014 pretestare)Fie funcția f : R → R f ( x )= . Să se determine valorile
x 2+ b
reale ale parametrilor a şi b, pentru care dreapta de ecuaţie x=−2 este asimptotă
verticală la graficul funcţiei, iar tangenta dusă la graficul funcţiei în punctul de abscisă x 0=1
este paralelă cu axa absciselor.
29) 2016(ex.repetat)Fie funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2 cos 𝑥 − 𝑥. Determinați
suma valorilor reale ale lui 𝑥 ∈ [𝜋; 2𝜋], pentru care 𝑓′(𝑥) = 0.
−π −π
30)2017(pretest)Fie funcţia 𝑓: f :
[ 3 ] [
; π → R , f ( x ) =2sin ( 2 x ) , iarF :
3 ]
; π →R,
primitiva funcției 𝑓, graficul căreia intersectează axa 𝑂𝑦 într-un punct cu ordonata egală cu −2.
Determinați coordonatele punctelor de intersecție a graficului funcției 𝐹 cu axa 𝑂𝑥.
31) 2016BACFie f : R → R f ( x )=a2 ∙ x 4 + 2 ( a2−1 ) x2 +3 .Determinați valorile reale ale
parametrului 𝑎𝑎, pentru care funcția 𝑓 admite un singur punct de extrem local
32) (2017 eșant)Fie funcția f : R → R f ( x )=3 x5 −5 x 4 .Deaflat punctle de inflexiune
ale funcției.
33) 2016 (Test2) Fie funcţia 𝑓:ℝ→ℝ, 𝑓(𝑥)=−2 x3 −3 x2 +12𝑥−5. Utilizînd monotonia
42
funcției 𝑓, comparați 𝑓(𝜋) și 𝑓(3).
34)2014 T2Fie funcția f : R → R f ( x )=e x (2 x 4−7 x 3) .Să se afle punctee de extrem local
x
35)Deterninați intervalul de convexitate al funcției f : R → R f ( x )=4 x ∙ e 2.
Determinanți, matrice,sisteme
1. Fie matricele A = (−11 1i ) şi B = (−10 0i ) . Calculaţi det(A×B).
3
1 1 3
(
2 3 −x )
2. Fie matricea A = x −1 x .Determinaţi x ∈ R, pentru care expresia
detA−3 x +3
x 2
−9
ia valori nenegative.
1 2 3
2 3 −x( )
3. (PreBac2011) Fie A = x −1 x .Determinaţix ∈ R, pentru care 2
detA +6
x −4
ia valori nenegative.
4i 5 −4 6 i
4. Fie matricele: A =
−2 3 i( )
şi B =
2i 8 ( )
Calculaţi produsul . A-1x B.
10 x 1
| |
5. Completaţi caseta astefl încît propoziţia obţinută să fie adevărată. Fie D(x) = 1 1−1 . Expresia
1 11
√ x−2 are sens pentru orice x ∈ ….26)
2D(x)
1 2 x
( )
6. Determinaţi valorile reale nenule ale lui m, pentru care matricea A = 0 x −1 este inversabilă pentru oricare x ∈ R.
m 1 2
1 1 2
7. Determinaţi toate valorile reale ale lui m, pentru care matricea A este inversabilă , dacă
(
A= 1 m
−2 −2 m−5 )
1 .
12 3
8. Rezolvaţi în R inecuaţia , D(x) +8 ≥ 0, dacă D= x−1 x .
2 3−x | |
2 x3
9. Determinaţi toate valorile reale ale lui m, astfel încît D(x) > 0 pentru oricare x ∈ R , dacă D=
| | x−1
1 2m
x
43
2+i 1−i i
10. (PreaBAC2008) Determinaţi pentru care valori reale ale lui a , det A ∈ R si A=
(a+i 2−i i
1 1 1 )
cosα sinα cosβ sinβ
11. (PreBac2012) Fie matricele 𝐴= (
−sinα cosα
şi В= ) (
−sinβ cosβ )
. Calculaţi determ. matricei С = А×В.
1+i 1−i 1−i 1+ i x 2+ d
12. (BAC2012). Fie A =
i ( 1
,B= )
−i (2 )
, d = det ( A x B ). Determinati toate solutiile intregi ale inecuatiei 2
x −4
< d.
x2 x≠0 x ≠ 0 ⇔ x ∈ (−2 ; 0 ) ∪ ( 0 ; 2 )
Rezolvare : 2
x −4
<0⇔ 2 {
x −4< 0
⇔
{
x ∈ (−2 ; 2 )
Soluțiile întregi sînt S= {−1; 1 }
0 x 1
(
13. (PreBac2013) Determinaţi x∈C, pentru care matricea A = x 2 0 nu este inversabilă.
1 2 1 )
2+i 1 −1
14. (BAC2013) Determinaţi pentru care valori reale ale lui b , det A ∈ R si A= i
2−i 2+3 i
1 0
1+bi 2 2−i | |
15. BAC2014) Fie 𝑧 =
i| 1+2i |
. Determinați numărul complex ź .
16. (Esantion2014,T1) Fie D(x) = . Să se rezolve în ℝ ecuaţia 𝐷(𝑥)=1.

1−13
1−12 | |
17. (Esant2015, T2) Fie 𝑑= 2 1−1 . Rezolvați în ℝ inec.
x +1
x+ d
≤0.
1 2sin 2 α −2
18. 2016 (Test1 pretestar Arătați că matricea 𝐴(𝛼)= 1 2
2
1 2cos α 4( )
1 este inversabilă, pentru orice număr real 𝛼.
0 1 1
3 1 |
4 |
19. 2016(Pretestare )Fie 𝐷(𝑥)= x −2 −1 Scrieți în casetă unul dintre semnele “<”, “>” sau “=”, astfel încît propoziţia obţinută să fie adevărată. 𝐷(𝜋)
𝐷(3).
44
log 2 x 1
20. 2016 (Test2) Fie 𝐷(𝑥)=
−1 1 | |
. Rezolvați în ℝ inecuaţia 𝐷(𝑥)≤0.
1−i 3−i
21. (2014 pretestare uman) A=
2 1−i ( )
Demonstrați că determinantul matricei A este un număr real,
−1 −2 −1
22. (2016BAC) 𝑑 = 2
5
2
4 | |
1 Rezolvați în ℝ inecuația√ x−2<d
3
1 −1 3
| |
23. 2015(test2)Fie d= 2 1 −1 Rezolvați în R inecuația
1 −1 2
x +1
x+ d
≤0
x i i
|
24. 2016(uman) −i x 1 =0 2 ¿ z=
x 0 1
i2
|
−i
2−3 i i | |
−1 3 x2
25. 2016(uman) d=
2 −5 | | De rezolvat înR inecuația
x+ d
≥0
1+2 i 3i
26. z=| 1 2+i |
De aflat valoarea absolutăa numărului z.
27. )(2014BAC) D( x )= |x9 x−3

x+1 |
De rezolvat în C ecuația D(x)=2 Răspuns . x=4+3i. X=4-3i
1 −1 −2
28. 2014(ex.repetat)d= 0 1
3 1 | |
2 De rezolvat înR inecuația
1
x 2 +3 x
√ x−2d
≤ 0 (d=−1)
i 1 i4
(
29. A= −i 2
2 )
1 detA =z De aflat conjugatul lui z Răsp: -1-3i
i −i −1
2 x 1
|
30. De rexzolvat în C ecuația 0 x −1 =3 Răspuns: 1+i/2, 1-i/2
1 2 x |
45
1 x −1
| 3 x 4 |
31. Fie D ( x )= 2 1 2 x Rezolvați în R
D( x)
x +1
≥1
−1 x −1 2
|
32. Rezovați în mulțimea R inecuația D ( x ) −x 3+ 4 x 2−10 ≤ 0, dacă D ( x ) = 2
x−1
−1 x−1
2 −1 |
1 0 −2
3 2
|
33. Determinați media aritmetică a soluțiilor ecuației x −2 x −2 x−4= 3 −1 −2
−2 2 2 |
−2 2 −x
( )
|
−2 0 1 |
34. D x = 2 1 x Rezolvați în R inec. |D ( x )|+ x 2−13 ≥0
mx +2 y −z=1
{
35. (Esantion,2014, T2) Să se afle valorile reale ale parametrului 𝑚, astfel încît sistemul 4 x+ my−3 z =3 să fie incompatibil
mx+3 y−2 z=m−2
x + y + z=1
36. Rezolvaţi în R× R× R sistemul de ecuaţii 2
{
x−3 y +2 z=3
3 x−2 y+ z=4
37. 2016(ex.repetat)Determinați valorile reale ale lui 𝑚, pentru care

sistemul de ecuații liniare are o infinitate e soluții.
mx−z=m−1
{ x− y +mz=−1
−x+ y+(m−2)z =−1
38. Să se determine valorile parametrului real m, încît sistemul să admită soluții diferite de soluția nulă și să se afle aceste soluții:
(m+1) x+ y+ z=0
{ x+2 ( m−1 ) y−z=0

( m−1) x− y + z=0
46
Fișa la tema Probabilitatea
Itemi pentru exersare la tema ,,PROBABILITATEA,, R-
s
1 2011(pretest). În sesiunea de vară, elevii clasei a XI-a au de 12
5p susţinut 4 teze semestriale la următoarele discipline
şcolare:matematică, fizică, istorie şi limba străină. În cîte
moduri se poate face orarul tezelor, astfel încît tezele la
matematică şi fizică să nu fie consecutive?
2 BAC 2012 O urnă conține x bile negre, 5 bile albeși 2 bile de
culoare violetă.Toate bilele sînt identice.Aleator se extrag
simultan 2bile din urnă. Notăm P(x)-probabilitatea că ambele
bile vor fi de aceeași culoare.demonstrați căP(x)=
x 2−x +22
(x +6)(x+ 7)
3 BAC 2013Într-o cutie sînt 16 pixuri identice ca formă de 2 15
6p culori:albastre și negre. Se extrag la întîmplare 2 pixuri . Se știe
că probabilitatea extragerii a 2 pixuri de culoare albastră nu
7
este mai mica ca . Cîte pixuri de culoare albastre sînt în
8
cutie?
4 2013 examen repetat :Într-o cutie sînt 10 detalii identice
8p dintre care careva dintre ele sînt rebut. Se ştie că probabilitatea 30%
că s-au luat aleator 2 detalii, şi acestea vor fi rebut este egală cu
1
. Determinaţi căte procente dintre detaliile din cutie sînt
15
rebut.
5 2014 (T- 1exersare)Probabilitatea nerambursării la timp a
0,243
6p creditului, acordat de către o bancă, este egală cu 0,1. Banca a

acordat trei credite. Să se calculeze probabilitatea că unul
dintre aceste credite nu va fi rambursat la timp
6 2014 (Test 2 exersare Se consideră un număr de patru cifre. 0,
Să se determine probabilitatea că cifrele acestui număr sunt 50
distincte 4
7 2014 pretestare: La o tombolă sunt 30 de bilete, dintre care 3 73
6p cîştigătoare. O persoană cumpără 4 bilete. Să se determine 203
proba-bilitatea că cel puţin un bilet dintre cele cumpărate este
cîştigător
8 2014 Bac Într-o vază sînt trandafiri albi şi trandafiri roşii. 7
47
7p Numărul trandafirilor roşii este cu trei mai mare decît numărul
trandafirilor albi. Se iau la întîmplare doi trandafiri.
Probabilitatea ca trandafirii extrași să fie de culori diferite este
10
egală cu . Determinați numărul iniţial al trandafirilor din
21
vază.
9 2014 repetat Într-un lot de 20 de computere, 4 sînt cu defect :
6p ascuns. Au fost cumpărate trei computere. Determinați 52
probabilitatea ca cel puțin două computere dintre cele 57
cumpărate să fie fără defect.
10 2015 test 1 Pe un raft sînt aranjate 8 manuale, printre care un 1
5p manual de matematică și un manual de chimie. De aflat 4
probabil. că manualul de matematică și de chimie sînt situate
alături.
11 2015 test 2 de exersare Determinați probabilitatea ca un număr 1
5p natural de șase cifre, format aleator, să fie divizibil prin 25 25
12 2015 pretestare Se aruncă o monedă de 5 ori . Determinați 5
5p probabilitatea că stema va cădea exact de 2 ori. 16
13 BAC 2015 La o loterie sînt puse în joc 100 de bilete, printre 89
5p care 10 bilete cu cîștig a cîte 200 de lei, 20 de bilete cu cîștig a 495
cîte 100 de lei, restul biletelor fiind fără cîștig. Determinați
probabilitatea cîștigului sumei totale de 200 de lei, dacă se
cumpără 2 bilete
14 Examen repetat 2015Într-o urnă sînt 7 bile albe și 3 bile negre. Din 1
5p urnă se extrag la întîmplare concomitent 4 bile. Determinați
probabilitatea că printre bilele extrase sînt cel puțin 2 bile negre 3
15 2016 Testul 1 exersare.Dintr-o urnă, ce conține 8 jetoane numerotate 1
5p de la 1 la 8,s-au extras la întîmplare simultan 3 jetoane. Determinați
probabilitatea ca suma numerelor de pe jetoanele extrase să fie mai 14
mare decît suma numerelor de pe jetoanele rămase în urnă.
16 2016 Testul 2 exersare. Preţul unei acțiuni este de 10 lei. 36
Probabilitatea că pe durata unei zile preţul acțiunii va crește cu un leu
2 125
este egală cu , iar probabilitatea că va descrește cu un leu este egală
5
3
cu . Determinați probabilitatea că peste 3 zile prețul acțiunii va fi de
5
11 lei.
17 2016 pretestare Un zar se aruncă de 4 ori. Determinați probabilitatea 25
5p că fața cu 6 puncte va apărea de 2 ori. .
216
48
18 BAC 2016Într-un centru de tehnologii informaționale activează 4 6
programatori, 5 ingineri și 3 testeri. În luna iulie 8 angajați ai
centrului, luați aleator, vor beneficia de concediu. Determinați 11
probabilitatea că în luna iulie în centru va rămîne să activeze cel puțin
cîte un specialist de fiecare profil
19 2016 ex. repetat Într-o urnă sînt 4 bile roșii, 4 bile verzi și o bilă albă. 5
5p Din urnă se extrag la întîmplare concomitent 3 bile.De aflat
probabilitatea ca bilele extrase să fie de două culori diferite 7
20 2017 (pret)Cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 se formează aleator un număr 1
de șapte cifre distincte două câte două. Determinați probabilitatea ca
primele trei cifre ale numărului să fie pare, iar celelalte – impare. 35
21 2017(T2)În căutarea unui post de lucru, Petru a aplicat CV-ul său la două0,7
companii. Probabilitatea că Petru va
primi oferta de angajare de la prima companie este egală cu 0,3, iar probabiliatea
2 că va primi oferta de angajare
de la a doua companie este egală cu 0,6. Determinați probabilitatea că Petru va primi oferta de angajare cel puțin
de la o companie.
22 2017 ( T1) Colectivul de muncă aunei intreprinderi este format din 10 18
cupluri familiale. Pentru consiliul de administrare sunt luate la
intimplare 2 persoane . Determinați probabilitatea că persoanele luate 19
nu formează un cuplu familial ,
23 2017( BAC)cu literele a,b,c,d,e calculatorul generează in mod aleator 2
un cod din 5 simboluri, astfel incirt fiecare literă se conține o singură
dată.De aflat probabilitatea că in cod prima literă va fi vocală. 5
24 2017( rep)Se aruncă simultan 4 zaruri. De aflat probabilitatea că suma 1
punctelor de pe fetele apărute va fi egală cu 5.
324
25 2018( T1)Literele M, A ,T ,E ,M,A ,T, I, C, A sunt scrise cite una pe 1
10 fișe identice.Fișele se amestecă , apoi se extrag aleator 4
fișe.Determinați probab.c afișele extrase formează in ordinea 420
extragerii cuvîntul ,,MAMA
26 2018( T2)In ascensorul unei case cu 6 etaje , la primul etaj au intrat 4 96
persoane.Fiecare dintre ei poatye ieși aleatoriu la orice etaj , începind
cu al doilea.Determinați probabilitatea că la etajul al patrulea vor ieși 625
doar 2 persoane.
27 2018 (pret) Două urne conțin cîte 4 bile albe și cîte 5 bile negre.Din 17
prima urnă se iau la întîmplare 3 bile și se pun în urna a doua.De aflat
probabilitatea că in urna adoua bile albe nu vor fi mai puține decît bile 42
negre.
28 Pentru ziua de 31 decembrie 2017 un magazin a 29
anunțat comercializarea a 8 televizoare la preț 34
promoțional de 3000 de lei și 10 telefoane mobile la
preț promoțional de 1500 de lei. Vânzătorul
beneficiază de o primă, dacă volumul vânzărilor
produselor promoționale depășește suma de 5000 de
lei. Determinați probabilitatea că vânzătorul a obținut
49
prima, dacă se cunoaște că el a vândut exact 3 unități
de produse promoționale.
29 Se ia la întâmplare un număr de 4 cifre. Determinați 4
probabilitatea că acest număr conține doar cifre pare 375
distincte.
30 T1 2019Într-o urnă sunt 3 bile negre și câteva bile albe. Din 7
urnă se extrag 2 bile. Probabilitatea că ambele bile extrase
sunt negre este egală cu Determinați câte bile erau inițial în
urnă.
31 T 2 2019 Cu cifrele 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 se formează aleator 1

un cod de 3 cifre care nu se repetă. Determinați 15
probabilitatea că codul conține cifrele 0 și 1.
32 2019 pretest .Cu cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se formează 1

coduri de 10 cifre care nu se repetă. Determinați 90
probabilitatea că un cod format la întâmplare conține
secvența 123
33 Bac 2019 Pentru participare la un sondaj, dintr-o clasă de 12

25 de elevi, se iau la întâmplare 2 elevi. Probabilitatea că la
11
sondaj vor participa două fete este egală cu
50
Determinați numărul de fete din clasă.
34 2019 ex.repetat Determinați probabilitatea că un număr 21

natural de 5 cifre, luat la întâmplare, are toate cifrele 125
distincte și prima cifră impară.
n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2n 2 4 8 16 32 64 12 25 51 102
8 6 2 4
3n 3 9 27 81 24 72
3 9
5n 5 2 125 62
50
5 5
a f (x)=ag (x) ⇔ f ( x )=g( x)
Exerciții de antrenament. Rezolvaţi în R ecuaţia :
a) 2016(BAC)Rezolvați în ℝ ecuația 4 −3 x−6 =2− x ∙ 8
2
3 x 3 Rezolvați D ( x )=0=0.
( PreBac2015 Fie D(x) =
1 1 | |
a) 2 −2 −15=0 ; 7∙ 3x +1−5 x+2=3 x+4 −5x +3
x+2 x−2
x−3 25 1+ x 1− x 2 2
b) 2 x +21− x =3 ; 5 + x−3 =2 5 −5 =24

5
2 2 2 2
c) 51+ x + 51−x =24 ; 9√ x −2 x−x −7 ∙ 3√ x −2 x− x−1 =2
x x
d) ( 4+ √ 15) +( 4−√ 15) =62 23 x ∙5 x =1600 ;
4 x 27 x−1 lg 4
1
2
1
2
e) 7 ∙ 4 x −9 ∙ 14 x +2 ∙ 49 x =0
1
2
9
∙ ()( )
8
=
lg 8
f) 2 ∙ 4 −5 ∙6 +3 ∙9 =0
x x x 2 x+2−2 x−2 −15=0 ;
x ∙ 2x −8 9x −27
g) =4 (Eșantion2014,T1) 2 =0 ( Eșantion2016, T2
x−2 2 x −3 x
h) ( Bac2013) Fie funcțiile : f : R→R ; g : R→R , f ( x )=4 x −2 x+2 ,
51
f ( x )+ 3
g ( x )=x 3−2 x2,. Rezolvați în R ecuația =0
g(x)
i) (BAC2008).|3 x −3|+ 32 x =3 (pretestare)2016 √ −x ∙ √ 3−x=0
9x −27 1
1
j) 2016 (Test2) Rezolvați în ℝ ecuația 2
=0 ;2017( Test 1): 3x ≥
2 x −3 x 9
2
3 x− x 3 2
2
x −10 π π x −3 x
k) (
( 0,5 ) x ≥8 ; cos 24 ) ≤ cos2 ;
24
(2016pretest)
5−2 x
≥0
2
3 x+3 x−1
l) 22 x −5 x−3 >0,5 ∙ √ 2 x; 2 +6 ∙2 −33>0
m) 2|x|−1 <8 ; 0,2|x−2| ≥0,04|x| ; |3 x −3|+ 9x −3>0
n) 52 x+1+ 4 ∙ 5 x ≥1 ; 5 x−1 +5 ∙ 0,2x−2 >26 0,4 1−x ≥ 2,5 x (B2000)
o) 31+ √ x + 2∙ 32− √ x <29 ; |2 x −1|+|2 x −2|=1
2x −8 x 2−4 x + 4
p) ≥ 0 ( PreBAC2009) ; ≥0
x2 −4 x +3 4 x −2 ∙ 2x+2 +15
q)
√3 2 x+1−4 ∙ 3x +1 ≤ 0 (Bac2004) ; 2x −15 2x −15
≤
x 2−x−6 x −4 x +1
( 3 x −a ) ( x−2)
2) (Bac2014). Determinați valorile reale ale parametrului a , pentru care ecuația =0 are o singură soluție reală.
x−1
3)(Bac2009). Determinați pentru care valori reale ale parametrului real m ecuația 5 ×3 x+1−m=10¿ ) nu admite soluții reale.
36 x + ( a+ 4 ) ∙6 x −2 a2 −a+3=0 nu are soluţii reale?
25 x −( a−4 ) ∙ 5 x −2 a2 +a+3=0 nu are soluţii reale?
6 ) De aflat a∈ R , pentru care ecuația25 x −( a−4 ) ∙ 5 x +2 a+ 3=0 are o unică soluție reală. Răspuns: a←1,5 și a=11
7) Pentru care valori ale parametrului a∈ R ecuaţia are 2 soluții reale distinc
36 x + ( a−1 ) ∙ 6 x + a−a 2=0 ( ∆=5 a2 −6 a+1
8) Fie A={m e 2 x −( 3 m−1 ) e x + 2m−1=0 } m−? cardA =2
9)m−? ec. 9 x −( m+3 ) ∙5 x +m+ 2=0 are o unică soluție reală.
10)(2017)eșan.Fie f ( x )=( a3 +2 a2 ) x−2x . De aflat valorile reale ale lui a , pentru care funcția dată este descrescătoare pe R.
11)Să se discute :( m−1 ) 4 x − (5 m−4 ) ∙ 2x + 4 m=0.
52
12)2017(pretestare)

b
1. log a f (x)=b ⟺ f (x )=a

f ( x )> 0
{ g ( x ) >0
h ( x ) >0
log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺ log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x)

f (x)<a b
f ( x )< g(x)
f ( x )> g ( x)
53
f ( x ) >0

{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
log a f ( x ) ∙ g ( x ) < log a h ( x )
f ( x ) >0 f ( x ) >0
(a> 1)
{ g (x)>0
h(x )>0
f ( x ) ∙ g ( x ) <h ( x )
0< a<1
{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
f ( x ) ∙ g( x)> h( x)
mx+n>1 mx+n< 1
{a< ( mx+ n )
a>0
b
∪
{
mx+n> 0
a> ( mx+n )b
1)2014(BAC)Rezolvați în R ecuația: log x ( 4 x−3 ) =2
2)2016(ex.repetat)Rez. în R ecuația log 2 ( x 2−4 ) =log 2 x + log 2 3

2
3.2016 st1) Rezolvați în ℝ ecuaţia log 2 ( x−1)=log 2 (x −3)
1
4)Bac2002 √ log 3 (9 x−3)=log3 ( x− 3 ¿ ) ¿
5) 2017(eșant)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care ecuația ( x−a ¿ log 2 x=0 admite o singură soluție .
2 x2 2 2
6) log 4 x+ log 2 =8 (Bac 2002 um); log 3 x −log 3 (−x )+ 3=0
0,5
8
x−1
7) 2013 Rezolvați în R inecuația:log 2
x+ 2
≤ 0. | |
8) 2017(test 2)Rezolvați în R inecuația
log 1 ( 1+ x )>1
3
9) 2015(BAC) Rezolvați în R inecuația : |x|∙ log 3 (3−x )≤ 0
54
x2
10) 2016(Pretestare Rezolvați în ℝ inecuația log 1 ≥0
2 x +2
11) log x 2 ∙ log 2 x 2∙ log 2 (4 x) ≥1
12) Rezolvați în mulțimea numerelor reale inecuația:
2
|x|ln ( x−3 )− x −4 ←2
|x−1|−1
x
log 2 ( −2)
13) Determinați mulțimea soluțiilor întregi ale inecuației 3
≤0
√ x−7
14)|log √2 x|−|2−log 2 x|> 1; log 3−2 x x 2 ≤ 1; log 0,5|x−3|>−1
15) Pentru care valori ale parametrului real a ecuația
log x [ ( 3 a−5 ) x+15 a ]=2 nu admite soluții reale
16) Pentru care valori ale parametrului real p ecuația
log x [ ( 3 p+4 ) x−12 p ]=2 admite două soluții reale.
2
17) De aflat a ∈ R,încît log a−1 ( x +5)≥1 e adevărată pentru ∀ x
a+1
18)2015(Test2)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care ecuaţia

2ln𝑥=ln( 2 (𝑎+1) 𝑥−a 2 −2𝑎 )are o singură soluţie reală.
P( x )
=0 ⇔ P ( x )=0
Q(x) {
Q( x )≠ 0
P(x)
Inecuații rationale de tipul > 0(, ,≥ , ,,< , ,,≤.)
Q( x )
P ( x)
Q( x )

55
P( x)>0 P( x )≥ 0
{ {
P( x )
Q(x)
>0⇔
[
Q( x)> 0
P( x)<0
{
Q( x)< 0
P( x)>0
P( x )
Q(x)
≥0⇔
[
Q( x )>0
P( x )≤ 0
Q( x )<0
P(x )≥ 0
{
{ {
P( x )
Q(x)
<0⇔
[
Q( x)< 0
P( x)<0
{
Q( x)> 0
P( x )
Q(x)
≤0⇔
[
Q( x )<0
P(x )≤ 0
Q( x )>0{
−b
a
3) Pentru a=0 , b=0 ecuația are S=R
b b
Pentru ¿ 0 , x← . Soluția inecuației este S= −∞;−
a ( a )
−b −b
Pentru ¿ 0 , x>
a
a (
;∞ )
a=0 a=0
Pentru {b≥0
S=∅ , iar pentru {b< 0
S=R .
−b
{ x 1 + x 2=
x 1 ∙ x 2=

a
c
a
f (x)>a
|f ( x)|< a ⇔ f ( x)< a |f ( x)|> a ⇔
{()f x >−a [ f ( x ) ←a
(a¿ 0 ¿
56
f (x )≥ 0
{
{[
g ( x )≥ 0
|f ( x)|=g ( x ) ⇔ f ( x ) =g (x) ¿sau|f ( x)|=g ( x ) ⇔
f ( x ) =−g( x)
|f ( x)|=|g( x )|⇔ f 2( x)=g2 ( x )

[ {
f ( x ) =g( x)
f ( x)<0
−f ( x )=g( x)
|f ( x)|<|g( x)|⇔ f 2 (x )< g 2( x)
f (x) f (x)≠ 0
¿ ¿ ) ¿; ) (|x|>0 ⇔ x ≠ 0 ¿ (
n
g(x) | | {
>0 ⇔
g(x )≠ 0
Ecuații și inecuații iraționale √ f ( x)=ax+b ; a , b∈ R , n=2,3
g( x )≥ 0
2k
√ f ( x )=g( x)⟺
2 k+1
{
f ( x )=(g ( x ))2 k
√ f ( x )=g(x ) ⟺ f ( x ) =(g ( x ))2 k+1
√n f ( x ) ± √n g ( x )=ax+ b ; a , b ∈ R , n=2,3
√n f ( x ) ± √n g ( x )= √n h ( x ) , n=2,3 şireductibile laele
g( x )≥ 0
2) f (x)∙
2n
√ g ( x )=0⟺
{[f ( x )=0
g ( x )=0
g ( x ) >0 g( x)≥ 0
2) √ f ( x ) < g ( x ) ⟺
{ f ( x )≥ 0 ¿ √
2
f ( x) < g ( x )
3 f ( x ) ≤ g( x )⟺
{
f (x) ≥ 0
f ( x )≤ g2 ( x)
g ( x)<0 g ( x)<0
4) √ f ( x ) > g(x) ⟺
[{ {
f ( x )≥ 0
g(x) ≥ 0
f (x )> g2 ( x)
5) √ f ( x ) ≥ g( x )⟺
[{ {f ( x )≥ 0
g (x) ≥ 0
f (x) ≥ g2 ( x )
57
g ( x)>0 g( x)>0
6) f (x)∙
2n
√ g ( x ) <0 ⟺ {
f ( x)<0
7 ¿ f ( x )∙
2n
√ g ( x ) >0 ⟺ { f (x)>0
g ( x)>0 g (x)>0
{ {
8) f (x)∙
2n
√ g ( x ) ≤0 ⟺
[{ [
f ( x)< 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
9¿ f ( x) ∙
2n
√ g ( x ) ≥0 ⟺
[{
g ( x)>0
[
f ( x)> 0
g( x )≥ 0
f ( x )=0
g ( x )=0
{
10)
√ f ( x ) >0 ⟺
g( x) {g ( x)>0
f (x)> 0
11)
√ f ( x ) ≥00 ⟺
g( x)
[ f (x)>0
f x =0
{()
g(x)≠ 0
Probleme cu procente
1 2012 RealMagazinele firmei “Zorile” au declarat în luna mai o 3
reducere de 20% la toate tipurile de încălţăminte de primăvară.
Noul preţ N al încălţămintei care pînă la declararea reducerii costa
С lei se va calcula după formula
2 2012(uman)Un cumpărător vrea să cumpere un produs la preţul de 4
370 de lei. Ce sumă (în lei) va achita el folosind o cartelă de
reduceri de 5 %?
3 2013(BAC real)În anul 2013, în municipiul Chişinău, preţul 4
imobilului s-a micşorat cu 12% faţă de preţul din anul 2011.
Determinaţi preţul actual al unui apartament cu două odăi în
Chişinău, dacă se ştie că preţul acestuia în anul 2011 era 710000
lei.
4 2013(uman)BACLa începutul anului 2012 numărul abonaţilor a 4
unei companii de telefoane era
600 mii persoane, iar la sfîrşitul anului 2012 – numărul
abonaţilor a devenit egal cu 630 mii de persoane. Determinaţi cu
cîte procente s-a mărit numărul abonaţilor ai acestei companii în
anul 2012.
58
5 2014(test uman)În luna ianuarie, un produs costa 500 lei. În luna 4
februarie, acest produs s-ascumpit cu 40%, iar în luna martie s-a
ieftinit cu 40%. Să se determine prețulacestui produs după
ieftinirea din luna martie.
6 2014(test2 uman)În primele două zile ale săptămînii, o familie a 4
cheltuit cîte 170 lei pe zi, iar în următoarele trei zile – cîte 200 lei
pe zi. Sumele de bani, cheltuite în ultimele două zile ale săptămînii,
au fost egale, iar valoarea medie a cheltuielilor în această
săptămînă a fost de 220 lei pe zi. Să se determine suma de bani
cheltuită în ultima zi a săptămînii.
7 2015(test1real)Un sfert dintre participanții la un concurs au 4
nimerit în semifinală, iar 15% dintre semifinaliști – în finală.
Determinați numărul de participanți la concurs, dacă se știe că în
finală au ajuns 3 persoane
8 2015(test2real)O familie a achitat prima rată în mărime de 108 mii 4
de lei pentru procurarea unei case, ceea ce reprezintă 30% din
prețul total al casei. Restul sumei urmează să fie achitată în tranșe
lunare egale, pe parcursul a trei ani. Determinați suma de bani care
trebuie achitată în fiecare lună.
9 2015(test1uman)Zahărul s-a scumpit cu 20%. Determinați cîte 5
kilograme de zahăr pot fi cumpărate cu suma cu care pînă la
scumpire s-ar fi cumpărat 6 kilograme.
10 2015(test2)uman La un test de matematică, elevii unei clase au 4
obținut următoarele rezultate: doi elevi - nota 4, patru elevi - nota
5, patru elevi - nota 6, trei elevi - nota 8, un elev - nota 9, un elev -
nota 10, iar ceilalți elevi - nota 7. Media aritmetică a notelor este
egală cu 6,5. Determinați numărul elevilor care au obținut nota 7.
11 2015(real pretestare)După o reducere cu 11%, un televizor costă 4
4450 de lei. Determinați suma de bani economisită la procurarea
unui televizor cu preț redus.
12 2015(uman pretestare)S-a stabilit că pe un CD sunt 9 fișiere 4
virusate, ceea ce reprezintă 4,5% din numărul total al fișierelor.
Determinați numărul fișierelor nevirusate de pe acest CD.
13 2015BACLa începutul anului populația unui oraș era de 250 mii 4
de locuitori, iar la sfîrșitul aceluiași an - de 255 mii de locuitori.
59
Determinați cu cîte procente a crescut populația orașului pe
parcursul anului.
14 2015(BACuman)La procurarea unui produs, beneficiind de o 4
reducere de 5%, un cumpărător a economisit 36 de lei.
Determinați suma achitată de către cumpărător pentru acest
produs.
15 2015(repetat umanO uzină a produs 9270 de piese, astfel 4
supraîmplinind planul cu 3%. Determinați cîte piese trebuia să
producă uzina conform planului.
16 2015(repetat real) 4
Ion a împrumutat de la o bancă 7200 de lei. Peste un an el trebuie
să întoarcă băncii suma de 8136 de lei. Determinați rata anuală a
dobînzii, exprimată în procente, la această bancă.
17 Un client a depus la o bancă o sumă de bani cu rata anuală a dobînzii
de 7%. Determinați suma de bani depusă, dacă se cunoaște că după un
an clientul avea pe cont 2407,5 lei.
18 În anul 2013 suma totală a veniturilor unei întreprinderi s-a majorat
cu 20% față de anul 2012 și a constituit 1,44 milioane de lei.
Determinați suma totală a veniturilor acestei întreprinderi în anul
2012.
Aplicații ale primitivei ( profilul umanistic)
1. Fie a ( t )=2 t+3−¿legea de calcul a accelerației unui mobil , ce se mișcă în sensul pozitiv pe o axă.Să se determine legea v ( t ), dacă în momentul t 0=2 viteza era 14 m/s .
2.Un mobil se mișcă în sensul pozitiv pe o axă. v ( t )=3 t 2+1−¿legea de calcul a vitezei . Să se afle legea de mișcare a moibilului , dacî în momentul
t=1 mobilul parcurse distanța de 10 m.
3. Fie a ( t )=4 t+5−¿legea de calcul a accelerației unui mobil , ce se mișcă în sensul pozitiv pe o axă.Să se determine legea v ( t ), dacă în momentul t 0=2 viteza era 20 m/s,
iar distanța parcursă este de 24m.
¿ 7
4. ( BAC 2012 uman) F ( x )este una din primitivele funcției f : R → R , f ( x )=2+ . De aflat F ( e ) , dacă F ( 1 )=3.
x
5.(BAC 2013 uman) Fie funcția f : R → R , f ( x ) =2 x 3 +3 x 2
а) Rezolvaţi în R inecuaţia f(x) > 0.
b) Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f .
c)De aflat primitiva F ( x ) a funcției f : R → R , f ( x ) =2 x 3 +3 x2 , astfel încît f (−1)=F( 1)
¿ 2
6) .(BAC 2014 uman) Fie funcția f : R → R , f ( x )= +2 . De aflat primitiva F ( x ) a funcției f ( x ) , încît zeroul funcției f ( x ) să fie și zeroul funcției F ( x ) .
x3
60
7) ( Pretestare 2013 uman) Fie funcția f : R → R , f ( x )=3 x 2−x 3.
7
a) De aflat punctele critice ale funcției. b) De aflat primitiva funcției F ( x ) a funcției f ( x), ce satisface condiția f ( 1 ) + F ( 1 ) = .
4
3
8) ( Pretestare 2015 uman) Fie funcția f : ( 0 ;+ ∞ ) → R , f ( x )=2 x − . De aflat primitiva F ( x ) a funcției f (x) , dacă F ( 1 )=0 .
x
9) (2015 test exersare V-I) Fie funcția f : R → R , f ( x )=3 x 2−6 x +1. De aflat primitiva funcției , graficul căreia intersectează graficul funcției f ( x ) în punctul de abscisa
x 0=−1.
10. ( test de exersare 2016)Fie funcţia 𝑓:ℝ→ℝ,𝑓(𝑥)=2𝑥−3. Determinați
primitiva 𝐹(x) a funcției 𝑓, graficul căreia are un singur punct comun cu graficul
2 13
funcției f .Răspuns: 𝐹(𝑥)= x −3 x+
4
−1
11. ( pretestare 2016 uman) Fie funcţia f : [ 3
; ∞ ) → R f ( x )= √1+3 x
Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, pentru care 𝑥=1 este zerou .
Răspuns: F ( x )=2 ∙ ( 1+3 x )3−16
√
12. (2014 ex. Repetat)Fie funcţia f : R ⃥ {−12 }→ R f ( x )= 2 x1+1 . Determinați
primitiva F(x) a funcției f(x) astfel încît graficele funcțiilor f ( x ) și F ( x ) să se

1
intersecteze într-un punct de abscisă x=0 .Răspuns: F ( x )= ln|2 x +1|+1.
2
13. ( 2013) Fie funcția f : R → R , f ( x )=2 x +a , a ∈ R . Determinați
primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, astfel încît punctele 𝐴(−1;2) și 𝐵 (1;4)să aparțină graficului
funcției F. Răspuns: F ( x )=x 2 + x+ 2.
14.( Ex. repatat 2013 uman) Fie funcția f : R → R , f ( x )=2 x 3−3 x 2−12.
a) Determinați punctele de extrem local ale funcției f.
f '(x)
b) Determinați mulțimea soluțiilor reale ale inecuației ≤0
6 x+6
c)Determinați primitiva funcției f : R → R , f ( x ) =2 x 3−3 x 2−12, carte verifică condiția F ( 2 )=0
15 ( pretestare 2011) Unul dintre punctele de intersecţie a graficului primitivei F a funcţiei f : RR, f (x) 2x 3 сu axa absciselor este punctul x 01. Determinaţi toate
valorile lui x, pentru care se verifică egalitatea
F x2 f (x) 2 0
61
3
16.(pretestare 2016)Fie funcţia 𝑓:(0; +∞)→ℝ, 𝑓(𝑥)=√ x −𝑥+3.
Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, pentru care 𝑥=8 este zerou.
1
17.Fie funcţia 𝑓:ℝ→ℝ, 𝑓( 𝑥) = . Determinați primitiva 𝐹 a funcţiei 𝑓, graficul căreia intersectează axa 𝑂𝑦 într-un punct cu ordonata egală cu 3. (test 2015) 5p.
4 x 2 +1
4 3 1
18.2017.Fie funcția f:[ 0 ; ∞ ) →ℝ, f ( x )= ∙ √ 5 x +2 . Determinați primitiva 𝐹 a funcţiei 𝑓, graficul căreia trece prin punctulA(5; )
3 5
−π −π
[
19.2017.pretest. Fie f:
3 ] [
; π → R𝑓( 𝑥)¿ 2 sin ( 2 x ) ,iar F :
3] ; π → R, primitiva funcțieif, graficul căreia intersectează axa OY într-un punct cu ordonata egală cu
−2.Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției F cu axa Ox.

20 Fie funcția f : R → R , f ( x ) =2 x +1. Determinați primitiva a funcțieif, încît dreapta ce reprezintă graficul f , să fie tangentă la graficul F.21.
Fie funcția f : R → R , f ( x ) =6 ∙e 3 x−6 + 4. Determinați primitiva F a funcției f, astfel încît graficul funcțieiF să intersecteze graficul funcțieif în punctuul de abscisa
x 0=2
Grupul nr.I Cub.(ProblemaA(8), pag.271.,,Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt egale cu 15cm, 50 cm, şi 36 cm. De aflat lungimea muchiei cubului echivalent
cu paralelipipedul dat.
Grupul nr.II:Prismă triunghiulară regulată .( .(ProblemaA(18), pag.271,,Lungimea laturii bazei unei prisme triunghiulare regulate este egală cu a. Să se afle volumul
prismei ,ştiind că aria ei laterală este egală cu suma ariilor bazelor”.
Grupul nr.III: Prismă patrulateră regulată.( .(ProblemaA(2), pag.271,,Aria bazei unei prisme patrulatere regulate este egală cu 144 cm 2 ,,iar înălţimea prismei are
lungimea 14 cm.Să se afle lungimea diagonalei prismei.
Grupul nr.IV:Paralelipiped drept . .(ProblemaA(6), pag.271,,Baza unui paralelipiped drept este un romb cu diagonalele de 6cm şi 8cm, iar diagonala feţei laterale are
lungimea 13 cm. Să se afle aria totală a paralelipipedului.
Grupul nr. V: Paralelipiped dreptunghic. .(ProblemaA(14), pag.271,,Lungimile laturilor bazei unui paralelipiped dreptunghic sunt egale cu ( 3−√ 3 )cm şi (3+ √ 3)cm
.Determinaţi volumul paralelipipedului , dacă diagonala paralelipipedului formează cu planul bazei un unghi cu măsura de 60 ° .
62
Lucrul în grupuri:Tehnica ,,Cubul”
(BAC 2014 examen repetat) Argumentează

In desenul alăturat 𝐴BC D A 1 B1 C1 D1 este un cub. Scrieţi în casetă măsura în grade a unghiului A1 B C 1
A1 B C 1
𝑚(∢ )=
Descrie cum se construeşte unghiul dintre planul ( AC 1 B ) şi (ABC)
Fie 𝐴BC A1 B 1 C 1 o prismă triunghiulară regulată. Prin muchia 𝐴B şi prin vîrful C 1 este dus un plan, care formează cu planul 𝐴BC un unghi 45°
Analizează În cubul dat cum se află distanţa de la vîrful cubului pînă la diagonala lui,dacă muchia cubului este de 6cm
Aplică Într-un vas de forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile bazei de 20 ×25 cm şi înălţimea de 10cm este turnată apa pînă la jumătatea înălţimii lui . Cu cît
se va ridica nivelul apei în vas , dacă în el se scufundă un cub greu cu muchia de 5cm?
Compară COMPARĂ
Va încăpea 1litru de apă într-un corp de forma unei prisme patrulatere regulate cu latura bazei 8cm şi înălţimea 15cm ?
(Problema B(9) manual pag.147) ASOCIAZĂ Paralelipipedul dreptunghic dat cu un bazin cu dimensiunile 4m, 6m şi 0,9 m care se umple cu apă prin 2 ţevi . În
cît timp se va umple cu apă bazinul gol, dacă debitul unei ţevi este de 60 l de apă pe minut, , iar al celeilalte –de 40 l pe minut
63
Găseşte greşeala în rezolvarea problemei : Laturile bazei unei prisme triunghiulare drepte au lungimile de 10cm, 17cm şi 21cm,iar lungimea înălţimii este de
20cm. Să se afle aria secţiunii duse prin muchia laterală şi înălţimea mai mică a bazei.
Lucrul în grupuri
I.Problema 21 pag.273.
Laturile bazei unei prisme triunghiulare drepte au lungimile 4cm, 5cm, 7cm, iar muchia laterală are aceeaşi lungime ca şi înălţimea mai mare a triunghiului din
bază. Să se afle volumul prismei
II. Problema 20 pag.273.

Baza unui paralelipiped drept este un romb cu aria de 1 cm2. Ariile secţiunilor diagonale în paralelipiped sunt egale cu 3 cm2 şi 6 cm2 . Să se afle volumul
paralelipipedului.
III.Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei:,,Diagonala prismei patrulatere regulate cu volumul de 150 cm3 şi aria laterală de 120 cm2este mai mare decît 9
64
Problemă cu caracter de olimpiadă
Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiei ,, Dacă între muchiile a,b,c, ale unui paralelipiped dreptunghic de diagonalad=13 există relaţia 3 a+ 4 b+12 c=169 ,
atunci paralelipipedul are volumul 144.”
Rezolvare: Deoarece a 2+b 2+ c 2=d 2 şi d=13, putem scrie
a 2+b 2+ c 2−169=0 sau
a 2+b 2+ c 2−2 ( 3 a+4 b+12 c )+169=0, de unde
(a−3)2+(b−4 )2+(c−12)2=0 , deci a=3 , b=4 , c=12
Iar V =3∙ 4 ∙12=144
(Testul 6.Itemul10).Calculaţi dimensiunile unei piscine avînd fundul de forma unui pătrat cu capacitatea 32m3,astfel încît ,pentru a acoperi pereşii
interiori ai acesteia, să se utilizeze o cantitate minimă de plăci de faianţă
Problema nr.1 . O bucată de tablă de formă dreptunghiulară are dimensiunile 5 ¿ 8dm. În cele patru colţuri se taie pătrate egale şi se confecţionează o cutie deschisă , îndoind
marginile sub unghi de 90° . Care este capacitatea maximă a cutiei?. R:V=18dm 3
Tema pentru acasă Problemele A(5; 7;8) B(10)manual pag.147
128
Probleme de maxim,minim:1. De aflat valoarea minimă a funcţiei f(a)=a 2+ (a¿0). R:min f(a)=48=f(4)
a
64 64
Reprezentăm f(a) =a 2+ + şi aplicăm inegalitatea mediilor:
a a
64 64
a2 + + 64 64 64 64 64
3 √
a a ≥ 3 a2 ∙ ∙ =16 , de unde a 2+ + ≥ 48.Egalitatea are loc în cazul cînd a 2= ⟺a=4.
a a a a a
65
Exemplul 2.De aflat valoarea minimă a funcţiei f:( 0 ; ∞ )→R f(x)=
x 4 +3 . Răspuns:min f(x)=4=f(1)
x
1 1 1
Reprezentăm f(x) = x 3+ + + şi aplicăm inegalitatea mediilor:
x x x
1 1 1
x3 + + + 1 1 1 1 1 1 1
4 √
x x x ≥ 4 x 3 ∙ ∙ ∙ =1 , de unde x 3+ + + ≥4.Egalitatea are loc în cazul cînd x 3= ⟺x=1.
x x x x x x x
3. O bucată de tablă de formă dreptunghiulară are dimensiunile 5¿ 8 dm. În cele patru colţuri se taie pătrate egale şi se confecţionează o cutie deschisă , îndoind marginile sub unghi
de 90° . Care este capacitatea maximă a cutiei?. R:V=18dm 3
4 Într-o prizmă patrulateră regulată suma lungimilor înălţimii şi a diagonalei prismei esteegală cu 12 cm. Care să fie unghiul de înclinare a acestei diagonale faţă de planul bazei
1
,încît volumul prismei să fie maxim?R:arcsin
3
5. Într-o prismă triunghiulară regulată, distanţa de la centrul bazei pînă la un vîrf al celeilalte baze este l . Care este lungimea înălţimei prismei, volumul căreia este maxim.
l l3
Aflaţi volumul maxim. Răspuns: Lungimea înălţimei prismei este de √3
, iar volumul maxim este de 2
6. Volumul unei prisme triunghiulare regulate este egală cu V. Să se afle lungimea laturei bazei prismei, astfel încît aria totală a prismei să fie minimă.
7. Într-o piramidă triunghiulară regulată lungimea muchiei laterale este de √ 3 cm.Ce înălţime trebuie să aibă înălţimea piramidei pentru ca volumul ei să fie
maxim.Răspuns.H=1cm
8. Într-o piramidă hexagonală regulată lungimea muchiei laterale este de 1 cm. Care trebuie să fie lungimea laturii bazei pentru ca volumul piramidei să fie maxim.
Aflaţi volumul maxim al piramidei
9.În piramida patrulateră regulată MABCD (M-vîrful piramidei) AB+MK=6,unde MK –apotema piramidei AB ∈ ( 0; 4 ) .Care este valoarea unghiului dintre planele MDC Şi BDC ,
pentru ca aria suprafeţei laterale să fie cea mai mare. Răspuns: 60°
10.Secţiunea axială a unui cilindru este dreptunghiul ABCD ,în care AC+CD=20cm.CD este înălţimea cilindrului,CD ∈ [ 1 ; 4 ] .De aflat CD, astfel încît pentru una din valori ele
volumul cilindrului va fi cel mai mare , iar pentru altă valoare –cel mai mic.
11.Testul 17 ,Itemul 12.) Pentru a ambala cafea se folosesc cutii de forma cilindrică cu capacitatea de 128 π cm3.Care trebuie să fie dimensiunile cutiei ,pentru ca la confecşionarea ei
să se cheltuiască o cantitate minimă de tinichea.
12.Fie x-lungimea razei bazei cilindrului şi x ∈ [ 3 ; 4 ] .Pentru ce valoare a lui x cilindrul are o suprafaţă totală cea mai mică, dacă volumul cilindrului este egal cu 16 π .
Răspuns:x=3cm.
4
13. Volumul unui con este egal cu π .Care să fie unghiul de înclinare a generatoarei faţă de planul bazei aria suprafeţei laterale a conului va fi mai mică ştiind că R ∈ [ 1 ; 2 ],r-raza
3
bazei .
V
14Trebuie confecţionat un rezervor cilindric de volumul V, deschis de asupra.de aflat raza bazei cilindrului ,încît aria suprafeţei rezervorului să fie cea mai mică. Răspuns:x=
√
3
2π
.
66
15Aflaţi laturile unui dreptunghi, perimetrul căruia este de 72 cm, iar aria dreptunghiului este maximă.
16.Să se determine punctul de pe graficul funcţiei f(x)=2∙ x aflat la distanţa minimă de punctul A(2,0).
√
17. O cutie are forma unui cilindru a carui volum este de 1 dm3 .Care este lungimea razei bazei pentru ca aria suprafeţei totale sa fie minima.
18(Testul 8.Itemul 12.)Dintr-o bucată de forma unui con circular drept cu raza bazei R şi înălţimea H se taie un cilindru circular drept de volum maxim. Care este volumul
cilindrului obţinut?
19(Testul 10.Itemul 12.)Dintr-o bilă deoţel cu raza 17cm se strunjeşte o piesă de forma unui con circular drept,astfel încît pierderile de metal sînt minime. Calculaţi raza bazei piesei
obţinute.
20 Într-un triunghi dreptunghic cu lungimea ipotenuzei de 24 cm şi măsura unui unghi ascuţit de 60 o este înscris un dreptunghi, baza caruia se află pe ipotenuză. Care sunt lungimile laturilor
dreptunghiului, pentru ca aria dreptunghiului să fie maximă.
21. De aflat lungimile laturilor dreptunghiului cu aria maximă ,înscris în triunghiul dreptunghic cu laturile 18cm,24cm,30cm şi care are cu el un unghi drept
comun .R:9cm și 12cm
22 Într-o sferă este înscris un cilindru cu aria suprafeţei laterale maximă. De aflat raportul dintre raza sferei şi raza bazei acestui cilindru
23 Într-o sferă este înscris un cilindru cu volumul maxim. De cîte ori volumul sferei e mai mare decît volumul acestui cilindru.
24 Într-o sferă de raza R este înscris un cilindru cu aria suprafeţei laterale maximă. De aflat volumul acestui cilindru.
Domeniul Elemente de teoria probabilităţilor( Din programa de BAC)
7
1)Într-o urnă sînt bile roşii şi albastre identice. Se ştie că probabilitatea extragerii la întîmplare a unei bile albastre este egală cu . Dacă în urnă sînt 5 bile roşii, atunci
8
numărul bilelor albastre este egal cu . Argumentaţi răspunsul:
2) În timpul unui show televizat, unui participant i s-a propus să deschidă 2 cutii aleatoriu dintre 12 cutii identice. Care este probabilitatea că participantul nominalizat va
rămîne fără premiu, dacă se ştie că cinci cutii dintre cele 12 conţin premiu?
3) Într-o urnă şînt bile identice de culoare albă şi de culoare albastră. Numărul bilelor de culoare albastră este 7. La întîmplare, din urnă se extrag 2 bile. Probabilitatea că
ambele bile vor fi de culoare albă este egală cu 33 5 . Cîte bile de culoare albă sînt în urnă?
Test docimologic O urnă conţine 5 bile albe, 7 bile negre şi 2 bile de culoare violetă. Toate bilele sînt identice. La întîmplare, se extrag simultan 2 bile din urnă. Care este
probabilitatea că bilele extrase vor fi de culori diferite?
67
Ecuații iraționale
g ( x) ≥ 0
√ f ( x)= g(x) ⟺ {f ( x )=(g ( x ))
2. √3 f ( x ) = g(x) ⟺ f ( x )=(g ( x ) )3
f ( x ) ≥0
√ f ( x) ± √ g ( x ) = h(x) ⟺
{ g ( x )≥ 0
2
( √ f ( x)± √ g ( x )) =(h( x ))2
f ( x )≥ 0
√ f ( x) ± √ g ( x ) =√ h( x) ⟺
{ g ( x )≥ 0
h (x ) ≥ 0
2
( √ f ( x)± √ g ( x )) =( √ h(x))
3
√3 f ( x)± √3 g(x ) = h(x) ⟺ (√3 f (x) ± √3 g( x )) =(h(x ))3
2
3 3
√3 f ( x) ± √3 g(x )=¿ √3 h( x )⟺ (√3 f (x) ± √3 g( x )) =(√3 h(x ))
f ( x ) ≥0
{[
g ( x ) √ f ( x )=0 ⟺ f ( x )=0 .
g ( x ) =0
Inecuații iraționale
f (x ) ≥ 0
√ f ( x) < a Dacă a>0 ⟺ {
f ( x )< a
2
f (x)≥0
{
√ f ( x) ≤ a Dacă a>0 ⟺ f ( x ) ≤ a2
Dacă a ≤0 , atunci S = ∅ Dacă a<0 , atunci S = ∅
Dacă a=0 ⟺ f ( x )=0
f ( x) ≥ 0
√ f ( x) < g(x) ⟺
{ g ( x ) >0 .
f ( x )<( g ( x ))
2
68
f ( x ) ≥0
√ f ( x) ≤ g(x) ⟺
{ g ( x )≥ 0
f ( x ) ≤(g ( x ))
2
√ f ( x) > a Dacă a ≥0 ⟺ f ( x ) >a 2

√ f ( x) ≥ a Dacă a ≥0 ⟺ f ( x ) ≥ a2
Dacă a<0 ⟺ f ( x ) ≥ 0
g ( x) ≥ 0
{
√ f ( x) > g(x) ⟺
[{
f ( x ) >(g ( x ))2
g ( x ) <0
f (x) ≥ 0
g ( x )≥ 0
{
√ f ( x) ≥ g(x) ⟺
[{
g ( x ) √ f ( x ) >0 ⟺ f ( x ) >0
f ( x ) ≥( g ( x ))2
g ( x ) <0
f (x) ≥ 0
{g ( x ) >0
f (x)≥0
g ( x ) √ f ( x ) ≥ 0 ⟺ g ( x ) √ f ( x )=0 ⟺
[
g ( x ) √ f ( x ) >0
g ( x ) √ f ( x ) <0 ⟺ f ( x ) >0 .
{
[ {[
{
f ( x )=0
g ( x )=0
f ( x ) >0
g ( x )> 0
g ( x ) <0
69
f ( x ) ≥0
g ( x )√f ( x )≤ 0 ⟺
[ g ( x ) √ f ( x )=0
g ( x ) √ f ( x ) <0
⟺
[ {[
{
f ( x )=0
g ( x )=0
f ( x )> 0
g ( x )< 0
70
a f (x)=ag (x) ⇔ f ( x )=g( x)
n 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n
2 2 4 8 16 32 64 128 256 512 102
4
3n 3 9 27 81 243 729
n
5 5 25 125 625
71
b
1. log a f (x)=b ⟺ f (x )=a

f ( x )> 0

{ g ( x ) >0
h ( x ) >0
log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺
f ( x ) >0
log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x) ⟺
{ g ( x )> 0
h ( x ) >0
log a f (x )=log a g(x )∙ h( x )

f (x)<a b
f ( x )< g(x)
f ( x )> g ( x)
72
f ( x ) >0

{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
log a f ( x ) ∙ g ( x ) < log a h ( x )
f ( x ) >0 f ( x ) >0
(a> 1)
{ g (x)>0
h(x )>0
f ( x ) ∙ g ( x ) <h ( x )
0< a<1
{ g ( x ) >0
h ( x )> 0
f ( x ) ∙ g( x)> h( x)
mx+ n>1
{
[ a< ( mx+n )b
{
a> 0
mx+ n<1
mx+ n>0
a> ( mx+n )b
6 ¿ Inecuațiilogaritmice de tipul 1−5 cu modu
Ecuații și inecuații exponențiale, logaritmice

2
1. Dacă a = 8 3 ,atunci A√3 a este egal cu……
2. Completaţi caseta astfel încît propoziţia obţinută să fie adevărată. Dacă 2x = a, atunci 4x+1 =
3. Rezolvaţi în R ecuaţia :
4 x 27 x−1 lg 4
r)
9()( )
∙
8
=
lg 8
x−3 25
s) 5 + x−3 =26
5
73
t) 32 x 4  45  6 x  9  2 2 x 2  0
u) 2  3x 2  5  3 x 3  1443
1 1
x
v) 3  81  10  9 x  3  0
w) 3 4x  2  9x  5  6x
x) 2 2x1  5  6 x  32x  1  0
y) 4 x  3x 0,5  3x  0,5  2 2x  1
49 x  2  5  7 x  2  14  0
z)
2 2
2  4 2x  1  x  7  2 2x  1  x  4  0
aa)
1 1 1
bb) 2  4 - 5  6  3  9  0
x x x
x 1
cc) 3 2  23 x 1  25
2 2
dd) 35 4  x  x  2  5 4  x  x  1  0
x  31 - x  81x
0
ee) x3
x ∙ 2x −8
ff) =4 (Eșantion2014,T1)
x−2
9x −27
gg) 2 =0 ( Eșantion2016, T2)
2 x −3 x
hh) | 3x – 3| + 32x = 3 (BAC2008).
f ( x )+ 3
4. ( Bac2013) Fie funcțiile : f : R→R ; g : R→R , f(x) = 4x - 2x+2, g(x) = x3 – 2x2. Rezolvați în R ecuația =0.
g(x)
x −x
e e
5. (Bac2011). Determinaţi toate valorile reale ale lui х, pentru care matricea ( 2+ e x
1 ) nu este inversabilă.
74
6. (Bac2002). Pentru ce valori ale parametrului real a , ecuaţia a( 2x + 2-x) = 5 admite o singură soluţie ?
7. Pentru ce valori ale parametrului real a , ecuaţia 25x + (a - 4)∙5x - 2a2 + a + 3 = 0 nu are soluţii reale ?
8. Determinaţi valorile reale ale parametrului a, pentru care ecuaţia 4x - (a + 5)2x + 4a + 4 = 0 admite o singură soluţie.
9. Determinaţi valorile reale ale parametrului m, pentru care ecuaţia

m  e 2x - (3m  1)e x  2m  1  0 admite două soluţii diferite ?
10. (Bac2009). Determinați pentru care valori reale ale parametrului real m ecuația 5 ×3 x+1−m=10¿ ) nu admite soluții reale.
( 3 x −a ) ( x−2)
11. (Bac2014). Determinați valorile reale ale parametrului a , pentru care ecuația =0 are o singură soluție reală.
x−1
2
x
2
x −4 x−7
| |
12. Rezolvaţi în R inecuaţia :a) ( PreBac2015 Fie D(x) = 3 3 . Rezolvați în R inecuația D(x) ≤ 0
1 1
1
a) ()
2
≤ 4 x+2b)
2
x −10
b) ( 0,5 ) x
≥8
2
3 x− x
π π
c) ( cos
24 ) ≤ cos2
24
d) 5 x 1  5  0,2 x 2  26
e) 0,4 1−x ≥ 2,5 x (Bac2000)
f) 52 x+1+ 4 ∙ 5 x ≥1
g) 31+ √ x + 2∙ 32−√ x <29
2x −8
h) ≥ 0 ( PreBAC2009)
x2 −4 x +3
i)
√3 2 x+1−4 ∙ 3x +1 ≤ 0 (Bac2004)
x 2−x−6
x3 −3 x 2
(Eșantion2016, T1) 2016 ≥0
5−2 x
3−x
(ex.repetat) Rezolvați în ℝ inecuația ≥2
x+ 3
2015(Test2)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care ecuaţia

2ln𝑥=ln( 2 (𝑎+1) 𝑥−a 2 −2𝑎 )are o singură soluţie reală.
75
2016 (Test1) Rezolvați în ℝ ecuaţia log 2 (x−1)=log 2 ( x 2−3)
2016(Pretestare Rezolvați în ℝ ecuaţia √ x ∙ √ 3−x=0
2015(test1)Rezolvați în R inecuația√ x 2−8 x< 3
2016 (Test2) Fie funcția 𝑓:[−1;1]→ℝ,𝑓(𝑥)=|𝑥|+3.
j)
P( x )
=0 ⇔ P ( x )=0
Q(x) {
Q( x )≠ 0
P(x)
Inecuații rationale de tipul >0
Q( x )
(semnul ,,¿ , , poate fi înlocuit cu ,,≥ , , ,<, ,,≤.
P ( x)
Q( x )

P( x)>0 P( x )≥ 0
{ {
P( x )
Q(x)
>0⇔
[
Q( x)> 0
P( x)<0
{
Q( x)< 0
P( x)>0
P( x )
Q(x)
≥0⇔
Q( x )>0
P( x )≤ 0
Q( x )<0
P( x )≥ 0
[ {
{ {
P( x )
Q(x)
<0⇔
[
Q( x)< 0
P( x)<0
{
Q( x)> 0
P( x )
Q(x)
≥0⇔
Q( x )<0
P( x )≤ 0
Q( x )>0
[ {
76
−b
a
3) Pentru a=0 , b=0 ecuația are S=¿
b b
Pentru ¿ 0 , x←
a (
. Soluția inecuației este S= −∞;−
a )
−b −b
Pentru ¿ 0 , x>
a
a
;∞( )
Pentru {a=0
b≥0
S=∅ , iar pentru {a=0
b< 0
S=R .

−b ± √ ∆
Pentru a ≠ 0 și ∆> 0ecuația are 2 soluții x 1,2=
2a
−b
Pentru a ≠ 0 și ∆=0 ecuația are x 1=x 2=
2a
Pentru a ≠ 0 și ∆< 0ecuația nu are soluții
−c
Pentru a=0 , b ≠ 0 ecuația are o soluție x=
b
Pentru a=b=c=0 ecuația are S=R
−b
{x 1 + x 2=
x 1 ∙ x 2=

a
c
a
I. Se discută cazul a=0

77
II.Pentru a ≠ 0 se consideră f:R→R f ( x )=ax2 +bx +c
1)Se află zerourile funcției f ( x )=0 2)Se reprezintă grafic parabola
3)Se alege intervalul unde f ( x ) >0
Cazuri :1 ¿ x 2 >a
x> √a
Pentru ¿ 0 S=R , iar pentru a> 0 [ x← √a
2) x 2< a Pentrua< 0 S=∅ ,iar pentru a> 0 −√ a< x < √ a
Formulele înmulțirii prescurtate
a 2−b2= ( a−b ) (a+ b)
a 3−b3 =(a−b)(a 2+ ab+b 2)
a 3+ b3=(a+b)( a2−ab+ b2 )
ax 2 +bx +c=a( x−x 1)( x−x 2 ), unde x 1 , x 2−soluțiile ecuației
ax 2 +bx +c=0
(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2 (a−b)2=a2−2 ab+b 2
(a−b)2=a2−2 ab+b 2
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3
(a−b)3=a3−3 a2 b+3 a b 2−b3
(a+ b+c )2=a2 +b 2+ c 2+2 ab+ 2bc +2 ac
(a+ b)n=C 0n a n+ C1n an−1 b1 +C 2n a n−2 b 2+ …C kn an−k bk + …+Cnn b n

78
T k+1=C kn an−k bk -formula termenului de rang k +1
Proprietăți ale combinărilor:1. Ckn =Cn−k

n 2.C kn+ Ckn +1=C k+1
n+1
3.C 0n+ C1n +C 2n+ …+C nn=2n
4.C 0n+ C2n +C 4n +…+ …=C 1n +C3n+C 5n +… .=2n−1
n!
Pn=n! Akn =n ( n−1 )( n−2 ) ∙ … . ( n−k +1 )=
(n−k )!
k A kn n!
C n= =
P k (n−k )! ∙k !
1
Puteri . a = n ( a ≠ 0); a 0=1(a ∈ R ) ; 0 n=0(n)
−n ¿
a
m
n
a n =√ am (a>0 , n ≥2 , n ∈ N , m∈ Z ¿ )
1 ¿ a ¿m ∙ an=a m+n ;2 ¿ am :an =am −n ; 3) ¿
4 ¿(ab)n =an ∙b n ; 5)¿
Radicali. Pentru a, b≥0 și n – număr natural par, k ∈ N*

1)(√n a)n=a; 2)√n an =|a|, a∈ R ; 3)√n ab=√n a ∙ √n b
a √n a
4)√ ab=√|a|∙ √|b|; a,b∈R 5)(√ a) = √a ; 6)
n n n n k n k
√
n
=
b √n b
; (b ≠ 0 ¿
n
a √|a|
7) √
n
=n ,
b √|b| a,b∈R,b ≠ 0 8)√n √k a=nk√ a,k ≥ 2 9) np√ ank =√p ak , p ≥2
79
p
10) np√ ank =√|a|k, a ∈R, p ≥2 11) √n an b=|a|√n b
Pentru a, b∈ R și n – număr natural impar, k,p,s ∈N*
a √n a
1) n
( √n a) =a; 2) √ ab=√n a ∙ √n b;
n
3)(√n a) = √a k
k n
4)√ n
= (b ≠ 0
b √n b
5)√n √k a=nk√ a,k ≥ 2 6) np√ ank =√p ak , p ≥2 7) √n an b=a √n b

Proprietățile logaritmilor :
log a b=c ⇔ a c =b , a>0 , b> 0 , a≠ 1
1 ¿ alog b=b
a
2)log a a=1 ; 3)log a 1=0;
4) log a b n=n ∙ loga b
1
5)log a b= m ∙ log a b; 6)log a x +log a y=loga (xy )( x¿ 0 ,y¿ 0)
m
x log c b
7)log a x−loga y =loga ( y ) (x¿ 0 ,y¿ 0) 8)log a b= log
ca
2014(BAC)Într-un triunghi dreptunghic, măsura unui unghi ascuţit este egală cu

30°, iar lungimea catetei mai mari este egală cu 5√ 3 cm. Determinați aria discului
mărginit de cercul circumscris triunghiului.
80
2016 (Test1 pretestare)Fie paralelogramul 𝐴𝐵𝐶𝐷, în care 𝑚(∢𝐴)=60°. Bisectoarea unghiului 𝐴 intersectează diagonala 𝐵𝐷 în punctul 𝐾, astfel încît 𝐵𝐾 =2 cm
și 𝐾𝐷= 4 cm. Determinați aria paralelogramului 𝐴𝐵𝐶𝐷.
2016 (Test1 pretes.)Aria laterală a unui cilindru circular drept este egală cu 32√ 2 𝜋 cm2. Lungimea diagonalei secțiunii axiale a cilindrului este de 3 ori mai mare
decît lungimea înălțimii cilindrului. Determinați lungimea înălțimii cilindrului.
2016 (Test2) În desenul alăturat,

punctele 𝐴,𝐵,𝐶,𝐷 aparțin cercului de
centru 𝑂, astfel încît 𝑚(∠𝐴𝑂𝐵)=130°.
Utilizînd datele din desen, scrieți în
casetă un număr, astfel încît propoziţia
obţinută să fie adevărată. 0
2016(Pretestare)În desenul alăturat,
punctul 𝐾 aparține laturii 𝐴𝐵 a
triunghiului dreptunghic 𝐴𝐵𝐶. Utilizînd
datele din desen, scrieți în casetă un
număr, astfel încît propoziţia obţinută să
fie adevărată
2016(BAC )În desenul alăturat, punctele 𝐴și 𝐵parțin cercului de centru 𝑂, astfel încît
𝑚(∠𝐴OB)=100°, iar dreapta 𝐵Ceste tangentă la cerc.

Scrieți în casetă măsura în grade a unghiului ABC.
2016(ex.repetat) În desenul alăturat, punctul 𝑀 este mijlocul înălțimii 𝑉𝐴 a piramidei
𝑉𝐴𝐵𝐶. Volumul piramidei 𝑀𝐴𝐵𝐶 este egal cu 3 cm3.. Scrieți în casetă volumul
piramidei VABC.
81
2016(Pretestare Unui cerc i se circumscrie trapezul dreptunghic 𝐴𝐵𝐶𝐷, în care 𝐴𝐷∥𝐵𝐶, 𝑚(∢𝐴)=90°, 𝑚(∢𝐷)=30° și 𝐵𝐶=2√ 3 𝑐𝑚. Determinați lungimea
razei cercului.
2016(BAC)Fie trapezul isoscel 𝐴BCD, în care 𝐴D ∥ 𝐵C, 𝐴D = 6 cm, CD= 2 cm și 𝐵C= 5 cm.Dreptele suport ale laturilor 𝐴B și 𝐶D se intersectează în punctul
𝑀.Determinați lungimea înălțimii triunghiului 𝐴MD, corespunzătoare laturiiAD
2015(T1)Fie 𝐴𝐵𝐶𝐷 un paralelogram, în care 𝐴𝐵 = 12 cm, ∡𝐵𝐴𝐷 = 60° și 𝐵𝐾 este înălțime.
AK 2
Determinați aria paralelogramului 𝐴𝐵𝐶𝐷, dacă = .
KD 3
2015(test2)Fie triunghiul ascuțitunghic 𝐴𝐵𝐶, în care 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 =45°. Piciorul 𝐾 al înălțimii 𝐵𝐾
împarte latura 𝐴𝐶 în segmentele 𝐴𝐾=4 cm și 𝐶𝐾=3 cm. Determinați perimetrul
triunghiului 𝐴𝐵𝐶.
2015 (BAC)Un romb are latura de 10cm și
înălțimea de 8 cm. Determinați lungimea diagonalei
mici a rombului
2016(rep)Segmentul 𝐴𝐵 este diametru al unui cerc. Punctul 𝑀 aparține cercului, iar
punctul𝑁 aparține diametrului 𝐴𝐵, astfel încît segmentul 𝑀𝑁 este perpendicular pe 𝐴𝐵,
𝑀𝑁 = 8 cm și 𝑁𝐵 = 4 cm. Determinați aria discului mărginit de cerc.
2014(BAC)
Fie ABC A1 B 1 C 1prismă triunghiulară regulată. Prin muchia 𝐴B și prin vîrful C 1este
dus un plan, care formează cu planul ABC un unghi cu măsura de 45°. Lungimea
muchiei laterale a prismei este egală cu 2√ 3 cm. Calculați volumul prismei.
2016 (Test2) Baza piramidei 𝑉𝐴𝐵𝐶 este triunghiul 𝐴𝐵𝐶, în care 𝐴𝐵=𝐵𝐶=10 cm și 𝐴𝐶=12 cm. Unghiurile diedre de la baza piramidei sînt de 45°. Determinați lungimea
muchiei 𝑉𝐴 a piramidei.
2016(Pretestare) Diagonala unei prisme patrulatere regulate este de 13 cm, iar diagonala feței laterale este de 12 cm. Determinați aria totală a prismei.
2016(BAC) Baza unei prisme drepte este un triunghi dreptunghic cu o

catetă de 8 cm. Raza cercului înscris în triunghiul din bazăeste de 3 cm și este congruentă cu înălțimea prismei.Determinați volumul prismei.
2016(ex.repetat)Baza unei piramide este u romb cu diagonalele de 30cm și 40cm, iar înălțimea piramidei este de 12cmși trece prin punctul de intersecție a diagonalelor
rombului. Determinați măsura unghiului diedru de la baza piramidei.
2015(test1)Fie 𝑉𝐴𝐵𝐶 o piramidă triunghiulară, în care 𝑚 ∡𝐴𝐵𝐶 = 90°, 𝐴𝐵 =15 cm
și 𝐵𝐶 = 20 cm, iar 𝑉𝐵 ⊥ (𝐴𝐵𝐶). Distanța de la punctul 𝑉 la dreapta 𝐴𝐶 este egală
cu 13 cm. Determinați volumul piramidei 𝑉A𝐵𝐶.
82
2015(test2)Baza prismei drepte 𝐴𝐵𝐶𝐷 A1 B 1 C 1 D1 este paralelogramul 𝐴𝐵𝐶𝐷, în
care 𝐴𝐵=3 cm, 𝐵𝐶=2 cm și 𝑚 (∡𝐴𝐵𝐶) =120°. Determinați măsura în grade a
unghiului format de diagonala mare a prismei și planul bazei, dacă înălțimea
prismei are lungimea de √ 19cm.
2013 (BAC repetat)Un cilindru circular drept şi un con circular drept au bază
comună şi aceeaşi înălţime. Ariile suprafeţelor laterale ale acestora se raportă,
respectiv, ca 6 : 5. Determinaţi măsura unghiului format de generatoarea conului şi
planul bazei.
2017(pretest)Într-un cerc două coarde au lungimile de 6 cm și sunt reciproc
perpendiculare, iar în punctul lor de intersecție fiecare dintre ele se împarte în
segmente ale căror lungimi se raportă ca 2:1. Determinați lungimea razei cercului.
1) Fie funcția 𝑓:R→ℝ f ( x )=6 e3 x−6 + 4. Determinați primitiva F a funcției f,astfel
încît graficul funcției F să intersecteze graficul funcției f în punctul de abscisa x=2.
2)Fie funcția 𝑓:R→ℝ f ( x )=2 x +1. Determinați primitiva F a funcției f ,
, astfel încît dreapta ce reprezintă fraficul funcției f, să fie tangent la graficul F
3
3)2016 (Test2) Fie funcţia 𝑓:(0; +∞)→ℝ, 𝑓(𝑥)=√ x −𝑥+3. Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, pentru care 𝑥=8 este zerou.
4 3 1
[
4)Fie funcția f: 0 ; ∞ ) → R f ( x ) = ∙ √ 5 x+ 2.Detrertminați primitiva F a funcției f,graficul căreia trece prin punctul A(5; ¿.
3 5
3 x−6
5)2016(ex,repetat)Fie funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) =6 e + 4. Determinați primitiva 𝐹 a funcției 𝑓, astfel încît graficul fincției 𝐹 să intersecteze graficul funcției 𝑓
în punctul de abscisă 𝑥 = 2.
1
6)2015(test1) Fie funcţia 𝑓: R → R, 𝑓 (𝑥) = 2 . Determinați primitiva 𝐹 a
4 x +1
funcţiei 𝑓, graficul căreia intersectează axa 𝑂𝑦 într-un punct cu ordonata egală cu
3.
2016(Pretestare )Fie numărul complex 𝑧=−3+2𝑖. Determinați produsul dintre partea reală și partea imaginară a
numărului complex 𝑤= z 2 +3𝑖−1.
2014 Fie z= |2−ii 2+3 i
1+2 i|. Determinaț numărul complex ź.
2016 (Bac) Fie 𝑧=2i3+(2+i)2−5. Determinați suma
dintre partea reală și
83
partea imaginară a numărului complex 𝑧.
2016(BAC)Fie z=−2 i−3 i3 ( 1+i ) +3
Determinați conjugatul numărului complex 𝑧.
2015(BAC)De rezolvat în C ecuația(1+i¿ z=3−i
12+ 9 i
2015(test2) Fie z= 3−4 i . De aflat modulul numărului complex z.
2015(test1) Fie ź= (1 + 𝑖 )(2 + 𝑖) − 2 − 5𝑖, unde ź este
conjugatul numărului complex 𝑧. Determinați numărul
complex 𝑧.
Pretestare Pentru care valori ale parametrului real a
numerele
z 1=9 a+3+ i log 5 ( 6−a ) și z 2=4 ∙3 a+ i∙ log 0,5 ( a+1 ) sunt conjugate ?
9a + 3=4⋅3 a
z 1 şi z 2 sînt conjugate dacă
{log 5 (6−a )=−log 0,5 (a+1)
.
a=0
[
Rezolvînd prima ecuaţie a sistemului,obţinem a=1
,apoi se verifică care din numerele date verifică ecuaţia a
doua a sistemului.Pentru a=0, log 5 6= - log 0,5 1-fals,iar
pentru a=1,
log 5 5= - log 0,5 2-adevărat, deci doar a=1 e soluţie a
sistemului.
2015 ( repatat BAC) z=−1+2 i
Determinați modulul numărului complex
w ¿ 5 iz+2 ź ,unde ź este conjugatul numărului
complex 𝑧
84
Pretestare 2015 De aflat valorile reale ale parametruli m ,
pentru care numărul complex
z=1−m+ log 2 m+i (m2−m−2) este nenul?
-m>0
1−m+ log 2 m
- z=0 ⇔ {m2−m−2
-Cercetarea cazului m=2
-Cercetare cazului m=−1
Obținerea răspunsului m∈ ( 0; 2 ) ∪ ( 2 ;+∞ )
π π
2016(Pretestare Fie funcţia 𝑓: [ 18 6 ]
; →ℝ, 𝑓(𝑥)=cos(3𝑥). Determinați aria subgraficului funcției 𝑓.
1
2016(BAC) Scrieți în casetă unul dintre semnele “<”, “>” sau “=”, astfel încît propoziţia obţinută să fie adevărată ∫
0
( 4 x4+1 −6 x+ 1) dx ⊡ 0.
2015(test2)Scrieți în casetă unul dintre semnele “<”, “>” sau “=”, astfel încît
1
2 3π
propoziţia obţinută să fie adevărată. ∫ √ 4 x −4 x +1 dx sin
0
4
x2 +1
2015(test2)Fie funcţia 𝑓:ℝ∗→ℝ, 𝑓 (𝑥) = . Determinați intervalele, pe care
x
funcţia 𝑓 este descrescătoare .
2016
3−x
(ex.repetat) Rezolvați în ℝ inecuația ≥2
x+ 3
2016(BAC) Baza unei prisme drepte este un triunghi dreptunghic cu o
catetă de 8 cm. Raza cercului înscris în triunghiul din bazăeste de 3 cm și este congruentă cu înălțimea prismei.Determinați volumul prismei.
85
2016(ex.repetat)Baza unei piramide este u romb cu diagonalele de 30cm și 40cm, iar înălțimea piramidei este de 12cmși trece prin punctul de intersecție a diagonalelor
rombului. Determinați măsura unghiului diedru de la baza piramidei.
cu 13 cm. Determinați volumul piramidei 𝑉A𝐵𝐶.
2015(test2)Baza prismei drepte 𝐴𝐵𝐶𝐷 A1 B 1 C 1 D1 este paralelogramul 𝐴𝐵𝐶𝐷, în
care 𝐴𝐵=3 cm, 𝐵𝐶=2 cm și 𝑚 (∡𝐴𝐵𝐶) =120°. Determinați măsura în grade a
unghiului format de diagonala mare a prismei și planul bazei, dacă înălțimea
prismei are lungimea de √ 19cm.
2013 (BAC repetat)Un cilindru circular drept şi un con circular drept au bază
comună şi aceeaşi înălţime. Ariile suprafeţelor laterale ale acestora se raportă,
respectiv, ca 6 : 5. Determinaţi măsura unghiului format de generatoarea
conului şi planul bazei.
2 π
3) Fie funcția f(x) = cos ⁡(3 x− ). Determinați măsura unghiului format de dreapta tangentă la graficul funcției f cu direcția pozitivă al axei OX în
3 6
π
punctul x0 = .
3
4) Fie funcția f(x) = 2x3 – x. Determinați măsura unghiului format de dreapta tangentă la graficul funcției f cu direcția pozitivă al axei OX în punctul de
inersecție a graficului cu axa ordonatelor.
1 π
5) Fie funcția f(x) = sin ⁡( 4 x− ).
2 3
π
a) Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul x0 = .
6
b) Determinați în care puncte ale intervalului 0 ≤ x ≤ π dreapta tangentă la graficul funcției f formează cu direcția pozitivă al axei OX un unghi de 60o.
6) Fie funcția f(x) = x2e-x . Scrieți ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul x0 = 1.
x +2
7) Determinați punctele în care tangentă la graficul funcției f ( x )= formează cu direcția pozitivă al axei OX un unghi de 135o.
x−2
8) Scrieți ecuațiile tangentelor la graficele funcțiilor f(x) = 2x2 - 5 și g(x) = x2 - 3x + 5 în punctele de intersecție al graficelor acestor două funcții.
9) Screiți ecuația tangentei la graficul funcțiilor :
a) f(x) = 2 – 4x – 3x2 în punctul x0 = -2;
b) f(x) = ln(2e - x) în punctul x0 = e;
c) f(x) = ln(1 - 4x) care formează cu direcția pozitivă a axei 𝑂𝑥 un unghi de 135°.
86
d) *f(x) = x2 - 4x + 3 car trec prin punctul M (2; -5);
−3 3
10) Dreapta de ecuație y = x− este dreapta tangentă la graficul funcției f(x) = 0,5 x4 – x. Determinați punctul de tangență .
4 2
2 5 1 3
11) Fie funcția f(x) = x − x . Determinați măsura unghiului format de dreapta tangentă la graficul funcției f în punctul x0 = 1 cu axa OY.
3 9
x
12) Fie funcția f(x) = a . Pentru care valori ale parametrului real a tangent la graficul funcției în punctul x 0 = 0 este paralelă la dreapta y = x + 12. Scrieți
ecuația acestei drepte.
13) Fie funcțiile f(x) = x2 + 1 și g(x) = 4x2 – 2 . Scrieți ecuațiile tangentelor commune la graficul acestor două funcții.
14) Sa se determine punctele de pe graficul functiei f(x) = x2 stiind ca tangentele in aceste puncte trec prin punctul A(2;-1).
15) Fie fucnția f ( x )=2 √ x. Pentru care valori ale parametrului real a dreapta de ecuația y = x + a este tangentă la graficul funcției f ?
16) Determinați valorile reale ale lui 𝑎, pentru care tangenta la graficul funcției f : R → R f ( x )=x 2−2 x +2 în punctul de abscisă x 0=a , intersectează axa 𝑂𝑥 în
unul dintre punctele intervalului [ 0 ; 1 ]
1 Încercuiţi litera A, dacă propoziţia este adevărată, sau litera F, dacă propoziţia este falsă.
1+i 8
“Valoarea expresiei( ¿ ¿  este un număr natural A F
1−i
2 2013 (BAC2013) Determinaţi pentru care valori reale ale lui b , det A ∈ R A= b=4
BAc 2+i 1 −1
| i 1 0
1+bi 2 2−i |
3 2014 Determinați valorile reale ale lui m, pentru care numerele complexe z 1=m2−i∙ cosm și M=0
SS z 2=3 m−( m−1 ) i sunt conjugate
4 2014 7−i
BAC Fie z= |2−ii 2+3 i
1+2 i |
. Determinaț numărul complex ź .
5 2014 Pret. Să se determine modulul numărului complex z=( 1+i ) (−1+2 i ) +3 i 5
6 2015 Fie ź=( 1+i ) (2+i )−2−5 i, unde ź este conjugatul numărului complex z. Determinați −1+2 i
T1 numărul complex z.
7 2015 12+ 9 i 3
T2 Fie z= . De aflat modulul numărului complex z
3−4 i
8 2015 De aflat valorile reale ale parametruli m , pentru care numărul complex ( 0 ; 2 ) ∪ ( 2;+ ∞ )
pret z=1−m+ log 2 m+i (m2−m−2) este nenul
87
9 2015 BAC De rezolvat în C ecuația(1+i¿ z=3−i 1−2 i
10 2015 Fie z=−1+2 i . Determinați modulul numărului complex w=5 iz+2 ź, unde ź este 15
ss conjugtul numărului complexz
11 2016 1+i 1
T1 Determinați partea imaginară a numărului complex 𝑧=
1−i
12 2016 Fie numărul complex 𝑧=1−¿5𝑖. Arătați că w=z +2 i ź+ 3i este un număr real, unde ź este
T2 conjugatul lui z.
13 2016 Fie numărul complex 𝑧=−3+2𝑖. Determinați produsul dintre partea reală și partea imaginară a -36
pret numărului complex 𝑤= z 2 +3𝑖−1.
14 2016 Fie 𝑧=2i 3+(2+i)2−5. Determinați suma dintre partea reală și partea imaginară a numărului 0
BAC complex 𝑧.
15 2016 Fie z=−2 i−3 i 3 ( 1+i ) +3. Determinați conjugatul numărului complex −i
16 2017 1 3 −3+ 4 i
T1 Determinați conjugatul numărului complex z= +3 i −3
i
17 2017 Arătați că produsul dintre partea reală și lartea imaginară a numărului complex
T2 π π
z=√ 2(cos +isin )este un număr natural .
4 4
18 2017 25
pret Scrieți în formă algebrică numărul complex 𝑧=
(2−i)2
19 2017 Fie z=2 ¿.Determinați modulul numărului complex z 20
BAC
20 2017 +2
SS Arătați că numărul 𝑧=3+𝑖 este număr real
1+ i
21 2018 De rezolvat în C ecuația z 2−( 2−i ) z+ 3−i=0 1−¿2i
T1 2+i
22 2018 T2Determinați numărul complex z=a+ bi , pentru care ( 1+i ) z=ź−2,unde ź−conj . −¿4+2i
23 2018
pretesFie matricea 𝐴= (iz3 2i−1
1 )
. Determinați numerele complexe 𝑧, pentru care matricea 𝐴
𝑧=6+3𝑖
nu este inversabilă.
24 2018 BACDeterminați numărul complex 𝑧=𝑎+𝑏i,𝑎,𝑏∈ℝ, pentru care 3+𝑖𝑧̅=2𝑧, unde 𝑧̅ este conj 𝑧=2+𝑖
25 2018 1 6 0 𝑆={−1−𝑖
ss
| |
Fie 𝑑= 0 1 1 . Rezolvați în ℂ ecuaţia z 2+ 2 z +d=0.
1 5 1
−1+𝑖}
88
26 2019 x=−2
T1 Determinați valorile reale ale lui x și y pentru care |x−2 xyi 2+i i|=1+2 i ( i 2=−1 ¿ y=−7
27 2019 Fie numărul complex z=2−3i , unde i 2=−1. Determinați valorile reale ale lui p ,pentru p=−4
T2 care z 2+ pz este număr real.
28 Pentru care valori ale parametrului real a numerele a=1
z 1=9 a+3+ ilog 5 ( 6−a ) ș i z 2=4 ∙3 a+ i∙ log 0,5 ( a+1 ) sunt c onjugate ?
29 2019 Determinați valorile reale ale lui și pentru care2 +i , unde i 2=−1 unde este soluție a ecuației p=−4
pret 2
x + px +q=0 q=5
30 2019 z=1+2 i
BAC Determinați numărul complex z=a+ bi, pentru care |21−3i
z+ ź i =i
1|
, undei 2=−1,iar
ź este conjugatul numărului complex z.
31 2019 Determinați numărul complex z=a+ bi unde i 2=−1 pentru care matricea z=1−i
ss z 2
A¿ (1 1+i )nu este inversabilă.
32 2020 z 5
T1 Arătați că numărul w= +i este un număr pur imaginar , unde i 2=−1, iar ź este
ź
conjugatul numărului complex z.
33 2020 10
T2 Determinați modulul numărului complex z= +i 6 , unde i 2=−1
1−3 i
89

fișe pentru recapitulare (Восстановлен)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

fișe pentru recapitulare (Восстановлен)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecuații și inecuații iraționale

f ( x ) ∙ 2√n g ( x )=0 ,n ∈ N ¿ şi reductibile la ele

1 ¿ af (x) =a g(x) și reductibile la ele

2) Ecuații reductibile la ecuații algebrice

4) Ecuații de tipul 1-3 cu modul sau parametru

Inecuații exponențiale de tipul :

1)a f (x) <a g( x) și reductibile la ele

Pentru a> 1 f (x)< g( x )

Pentru 0< a<1 f (x)> g( x )

3) Incuații de tipul 1-2 cu modul

Ecuații logaritmice de tipul:

1) log a f (x)=b ⟺ f (x )=a b

2) log a f (x)=log a g (x)⟺ ¿

3) log a f ( x ) + log a g(x )=log a h (x)⟺

log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺

log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x) ⟺

4) Ecuații logaritmice reductibile la ecuații algebrice studiate;

3)log a f ( x ) + log a g(x )<log a h( x )⟺

4) Inecuații logaritmice reductibile la inecuații algebrice studiate

6 ¿ Inecuațiilogaritmice de tipul 1−5 cu modul

Ecuații , inecuații cu modul

 |3 x −3|+ 32 x =3 Notez 3 =t> 0, ecuația devine

t >0 t >0 t>0

II) |x|<2 ⇔−2< x <2 ⇔ {xx<2

|x|<a pentru x∈ R nu sunt așa valori

 |f ( x )|< g ( x ) ⇔ f ( x )< g (x)

Răspuns :S= ( −13 ;1 )

| x−3|<2 ⇔ −2< x−3<2 ⇔ 1< x<5 ⇔ x ∈ ( 1 ; 5 ) ⧵ {3 }

Exemplu : 1 ¿|2 x−3|>−2 ⇔ x ∈ R

4 ¿|√ 2−x−3|>−2 ⇔2−x ≥0 ⇔ x ≤ 2

Exemplu :1) |2 x−3|>−2⇔ x ∈ R

Observ că x=0 este soluție a ecuației:0 ∙ log 3 3 ≤0 -adevărat .

x 2−4 x2 −4 ( x−2 ) (x +2)

{x−3< e ⇔ x< 3+e ⇔ x ∈ ( 3 ; 3+e )

IV) |f ( x )|=|g ( x )|⇔ f 2 ( x )=g2 ( x ) ⇔ f 2 ( x )−g2 ( x )=0

 |f ( x)|<|g( x)|⇔ f ( x )< g ( x) ⇔f ( x )−g ( x) < 0 ⇔ ( f −g) ( f + g ) <0

 |f ( x)|>|g( x)|⇔ f (x )> g ( x) 2 2

|f ( x ) + g( x )|=|f ( x )|+|g(x )|⇔ f ( x )∙ g( x )≥ 0

|f ( x ) + g( x )|<|f ( x )|+|g (x)|⇔ f ( x )∙ g (x)<0

3 ¿|2 x −1|+|2 x −2|=1 Notez 2 =t> 0 x

|t−1|+|t−2|=1 ⇔|t−1|+|−t+ 2|=1

4)Să se studieze continuitatea şi derivabilitatea funcţiei:

Inecuația devine:|2 t|−|2−t|> 1

t2 2 ( 1+ t ) +t 2−t (1+t) 2+ 2t +t 2 −t−t 2 t+2

Revin la notații: [ log 2|x|←2

log 2|x|> log 2

2 x 2+11 x−6 >0

√ 1−cos 2 x= √sin 2 x=|sinx|, (cos )′ = −¿2cosx ∙sinx, se obţine ecuaţia

dec x=5 şi x= 10 sînt puncte unghiulare.

Pentru x∈ [ 1 ;2 ] inecuația devine √ x−1+1−√ x−1+1< x cu soluția x >2, dar nu satisface x∈ [ 1 ; 2 ].

Ecuații, inecuații exponențiale

5 + 51−x =24 ; 9√ x −2 x−x −9√ x −2 x−x−1=2

Ecuații și inecuații logaritmice

3. loga f (x) ± loga g(x) = loga h(x), a > 0, a ≠ 1 şi / sau a = mx+n, m, n ∈ R;

log a f ( x )−log a g ( x)=log a h(x) ⟺ log a f ( x )=log a g ( x ) +log a h( x)

4. ecuaţii logaritmice reductibile la ecuaţii algebrice studiate.

Pentru 0< a<1 log a f (x )<b ⟺ f ( x)>a b

3)log a f ( x ) + log a g(x )<log a h(x )⟺

2) 2016(ex.repetat)Rez. în R ecuația log 2 ( x 2−4 ) =log 2 x + log 2 3

8) 2017(test 2)Rezolvați în R inecuația log 1 ( 1+ x )>1

log x [ ( 3 a−5 ) x+15 a ]=2 nu admite soluții reale

17) Pentru care valori ale parametrului real p ecuația

2015(pretestare)Determinați valorile reale ale parametrului 𝑎, pentru care ecuaţia