Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
care trebuie ridicat numãrul a , numit bazã, pentru a obtine numãrul b ¿ ). Evident b=a log b . Daca a
a=10 ⇒ logaritm zecimal (lg b), iar pentru a=e ⇒ logaritm natural (ln x ). Proprietati:
a. Identitatea logaritmica fundamentală a log b=b , unde a , b> 0 , a ≠1 .
a
ECUATIA LOGARITMICA
Ecuatia in care necunoscuta se gaseste la baza sau ca argument al logaritmului, se numeste ecuatie
{
E ( x )> 0
logaritmica; ( ∃ ) log a E (x) , daca si numai daca a>0 . Metode de rezolvare:
a≠1
1. METODA 1: Punem conditiile de existenta pentru logaritmi → rezolvam sistemul → aflam D
→ Rezolvam ecuatia logaritmica → aflam solutiile → Vedem daca solutiile apartin domeniului.
2. METODA 2: Punem conditiile de existenta pentru logaritmi → NU rezolvam sistemul →
Rezolvam ecuatia logaritmica → aflam solutiile → Verificam solutiile obtinute in conditiile puse.
In rezolvarea ecuatiei logaritmica utilizam injectivitatea acestei functii: log a x=log a y ⇔ x= y .
TIPURI DE ECUATII LOGARITMICE
1. Ec. de forma: log g (x) f (x )=a ; a ∈ R . Rezolvare:
{
f ( x ) >0
a
Conditii: g ( x ) >0 . log g (x) f (x )=a ⇔ f ( x )=( g ( x ) ) → ec. de gradul I sau II. Verificarea conditiilor si
g (x ) ≠ 1
a ecuatiei.
2. Ec. de forma: log g (x) f (x )=log g( x) h (x). Rezolvare:
{
f ( x ) >0
h ( x ) > 0 log f ( x )=log h ( x) ⇔ f ( x ) =h( x )
Conditii: . g (x) g( x) → ec. de gradul I sau II. Verificarea
g ( x ) >0
g (x ) ≠ 1
solutiilor.
3. Ecuatii logaritmice care contin ecuatii diferite. Rezolvare:
log b x 1
Se aduc logaritmii la aceasi baza folosind formulele: log a x= ; log b x= sau
log b a log x b
1
log a x= log a x si se aduce ecuatia logaritmica la unul dintre celelalte tipuri.
k
k
4. Ecuatii logaritmica reductibile la ecuatii de gradul II
Forma generala a unei astfel de ecuatii este: m log 2a x+ n log a x+ p=0 ; m ,n , p ∈ R . Rezolvare:
Conditii: x >0. Se noteaza log a x= y si se va obtine m y 2+ ny+ p=0 . Se calculeaza y 1 si y 2dupa care
se egaleaza log a x= y 1 si log a x= y 2. De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
5. Ecuatii exponential logaritmica
6. Ecuatii logaritmice cu solutie unica. Rezolvare:
Se aduce ecuatia la forma f ( x )=c ; c ∈ R → aratam ca f este strict monotona → f −¿ injectiva →
observam ca x 0 este unica solutie a f ( x )=c. Din aceasta rezulta S= { x 0 }.
INECUATII LOGARITMICE
Functii pentru inecuatii logaritmice:
1.
a >1 }
log a x <log a y
→ x< y 2.
0<a<1 }
log a x <log a y
→ x> y
3.
a >1 }
log a x >log a 1(¿ 0)
→ x >1 4.
0<a<1 }
log a x >log a 1(¿ 0)
→ x <1
5.
0<a<1 }
log a x <log a 1(¿ 0)
→ x >1 6.
a >1 }
log a x <log a 1(¿ 0)
→ 0< x <1
ECUATIA EXPONENTIALA
Ecuatia in care necunoscuta x apare la exponenti se numeste ecuatie exponentiala.
TIPURI DE ECUATII EXPONENTIALE
1. Ec. de forma: a f (x)=ag ( x ) ; a> 0 , a≠ 1. Rezolvare:
a f (x)=ag ( x ) ⇔ f ( x )=g(x ) → ecuatie de gradul I sau II → solutia
2. Ec. de forma: a f (x)=b . Rezolvare:
Cazul 1: daca b< 0 atunci S= ∅
Cazul 2: daca b=a n atunci a f (x)=an si f ( x )=n → ecuatie de gradul I sau II → solutia.
Cazul 3: daca b ≠ a n atunci a f (x)=b / log a , deci f ( x )=log a b → solutia.
3. Ec. de forma: m a2 f (x) +n af (x) + p=0 ; m, n , p∈ R. Rezolvare:
}
2 f (x) f (x)
ma +n a + p=0 2
f ( x)
→ m y +ny + p=0. Se calculeaza y 1 si y 2dupa care se egaleaza a f (x)= y 1
not :a = y >0
si a f (x)= y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
4. Ecuatii de forma: m a2 f (x) +n b f (x) + p=0 ; m, n , p ∈ R
1 2 f (x) 1
Daca a ∙ b=1⇒ b= . Ecuatia na +n f (x)
+ p=0 . Notam a
f (x)
= y>0 si se obtine
a a
y¿ 1 y¿
ny ¿+ n + p ¿=0. Dupa amplificare avem ecuatia de gradul II n y 2 + py+ n=0 . Se calculeaza y 1 si
y
y 2dupa care se egaleaza a f (x)= y 1 si a f (x)= y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
5. Ecuatii exponentiale care contin exponente cu baze diferite
In acest caz grupam intr-un membru termenii care contin exponentiale de aceeasi baza a , iar in
celalalt membru exponentiale care au aceeasi baza b si se da factor comun exponentiala de exponent
cel mai mic, ontinandu-se o ecuatie de forma a f (x)=α ∙ bg (x).
6. Ecuatii exponentiale omogene m ∙a 2 f ( x ) +n ∙ ( ab ) f ( x )+ p ∙ b 2 f ( x )=0 ; m , n , p ∈ R .
f ( x) f ( x) 2 f ( x)
a b b
Metoda 1.: impartim ec. prin a 2 f (x)
si rezulta m+n ∙ ( x)
+ p∙ ( )
=0 . De aici se va continua
a2f a2 f x
()
}
( ) +m=0 ⇒ p y +ny +m=0. Se calculeaza
2 f ( x) f (x)
b b
p +n
a a 2
printr-o notatie y 1 si y 2dupa care se
not : ( ) = y> 0
f (x)
b
a
() ()
f (x) f (x)
b b
egaleaza = y 1 si = y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
a a
() ()
2 f (x) f (x)
a a
Metoda 2.: impartim ec. prin b 2 f (x) si rezulta m +n + p=0 → Metoda 1.
b b
m( ) ()
f (x) −f (x)
a a
Metoda 3.: impartim ec. prin (ab) f (x) si rezulta +p +n=0. Se noteaza
b b
()
f (x)
a p
= y > 0. Ecuatia se va transforma in my + +n=0. Se amplifica my si n cu un y si va rezulta
b y
() ()
f (x) f (x)
b b
m y + ny+ p=0 . Se calculeaza y 1 si y 2dupa care se egaleaza = y 1 si = y 2 . De aici se obtin
2
a a
solutiile x 1 si x 2.
7. Ecuatie exponentiala cu solutie unica
Se aduce ecuatia la forma f ( x )=c, unde c este constant → se arata ca functia este strict monotona
→ functia este injectiva → de aici se observa ca x 0 este solutia unica a ecuatiei f ( x )=c .
INECUATII EXPONENTIALE
} { } {
f (x) g (x) f (x) g (x)
a ≤a f (x )≥ g(x ) a ≤a f (x )≤ g(x )
1. ⇔ 2. ⇔
0< a<1 0< a<1 a>1 a>1
SISTEME DE ECUATII LOGARITMICE
Un sistem in care cel putin o ecuatie este exponentiala se numeste sistem de ecuatii logaritmice.
ECUATII TRIGONOMETRICE
1. ECUATII TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE:
cond : a ∈ [ −1 ,1 ] }
b. Daca: {
cos x=a
⟹ x=± arccos a+2 kπ ; k ∈ Z
cond : cos x ≠ 0 }
c. Daca: {
tg x=a ⟹ x=arctg a+kπ ; k ∈ Z
cond :sin x ≠ 0 }
d. Daca: {
ctg x=a ⟹ x=arcctg a+kπ ; k ∈ Z
⟨ }
2 kπ
caz 1. :k → 2 k ⟹ ax =bx+ 2 kπ ⟹ x= ⟹ S1
a−b
⟹ S=S 1 ∪ S2
( 2 k +1 ) π
caz 2. :k → 2 k +1 ⟹ ax=bx + ( 2 k +1 ) π ⟹ x= ⟹ S2
a−b
{
(a−b) x
=0⟹ S1 2 sin
( a−b ) x ( a+b ) x 2
Metoda 2.: sin ax−sin bx=0 ⟹ 2sin ∙ cos =0 ⟹ sau ; de aici
2 2
(a+b) x
cos =0⟹ S2
2
rezulta S=S 1 ∪ S2
b. cos ax=cos bx
⟨
2 kπ
caz 1. :ax=bx +2 kπ ⟹ x=
⟹ S1
a−b
Metoda 1.: ax=±bx +2 kπ ; k ∈ Z ⟹ ; de aici rezulta ca
2 kπ
caz 2. :ax=−bx+2 kπ ⟹ x= ⟹ S2
a+b
{
( a−b ) x
−2sin =0⟹ S1
( a−b ) x ( a+b ) x 2
Metoda 2.: cos ax−cos bx =0 ⟹−2 sin ∙ sin =0 ⟹ sau ; de
2 2
(a+ b)x
sin =0 ⟹ S 2
2
Conditii: {cos ax ≠ 0
cos bx ≠ 0
. Se verifica solutia obtinuta in conditii; dupa verif. se obtine solutia finala.
kπ
d. ctg ax=ctgbx ⟹ ax=bx +kπ ⟹ x= ⟹S
a−b
Conditii: {sin ax ≠ 0
sin bx ≠ 0
. Se verifica solutia obtinuta in conditii; dupa verif. se obtine solutia finala.
{ } { sin x 1= y 1
2
a ∙sin x +b ∙ sin x + c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0⟹ y y2 ⟹
a. 1 si ; de unde rezulta
not :sin x= y ∈[−1 , 1] sin x 2= y 2
{ }
k
x 1= (−1 ) arcsin y 1+ kπ ⟹ S 1
k
⟹ S=S1 ∪S 2
x 2= (−1 ) arcsin y 2 +kπ ⟹ S 2
{ } {
cos x 1= y 1
2
a ∙cos x +b ∙ cos x +c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0 ⟹ y y2 ⟹
b. 1 si ; de unde rezulta
not :cos x = y ∈[−1 ,1] cos x 2= y 2
{ x 2=±arccos y 2 +2 kπ ⟹ S 2 }
x 1=±arccos y 1 +2 kπ ⟹ S 1 ⟹ S=S ∪ S
1 2
{ } {
tg x 1= y1
2
a ∙tg x+b ∙ tg x + c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0⟹ y y2 ⟹
c. 1 si ; de unde rezulta
not :tg x= y tg x 2= y 2
{ x 2=arctg y 2 +kπ ⟹ S 2 }
x 1=arctg y 1 +kπ ⟹ S 1 ⟹ S=S ∪ S
1 2
{ } { ctg x 1= y 1
2
d. a ∙ ctg x+ b ∙ ctg x +c=0 ⟹ a y 2+ by +c=0 ⟹ y si y2 ⟹ ; de unde rezulta
1
not :ctg x= y ctg x 2= y 2
{ x 1=arcctg y 1 +kπ ⟹ S 1
x 2=arcctg y 2 +kπ ⟹ S2 }
⟹ S=S1 ∪ S 2
}
b c
sin x + cos x =
a a c sin β c sin x ∙ cos β +sin β ∙cos
a ∙ sin x+ b ∙cos x=c /:a ⇒ ⇒ sin x+ tg β ∙ cos x = ⇒ sin x + ∙ cos x= ⇒
b a cos β a cos β
( ∃ ) β a . i. tg β=
a
}
a ∙ sin x +b ∙ cos x=c /: d
calc : d=√ a +b
2 2
a
d } b
⇒ ∙ sin x+ ∙ cos x=
d
c
d
{
a c c
=sin β ⇒ sin β sin x+ cos β cos x= ⇒ cos (x−β)= ⇒ cos (x−β)=c
( ∃ ) β ∈ [ 0 ; 2 π ] a . i. d d ⏟d
b not cucos δ
=cos β
d
}
2
a ∙ sin2 x+ b∙ sin x cos x+ c ∙ cos 2 x=0 /: cos2 x ⇒ a ∙ tg x +b ∙ tg x +c=0 ⇒ a y2 +by + c=0 ⇒ y 1 si
not :tg x= y
{ }
y 2 ∈ R ⇒ tg x= y 1 ⇒ S 1 ⇒ S=S 1 ∪ S2
tg x= y 2 ⇒ S 2
}
2 2
a ∙ sin x +b ∙ sin x cos x+ c ∙ cos x=d ∙1 2 2 2 2 2
2 2 ⇒a ∙ sin x +b ∙ sin x cos x+ c ∙ cos x=d (sin x +cos x )⇒ a∙ sin x+ b ∙sin x cos x
not :1=sin x +cos x
; de aici rezulta ca ( a−d ) sin2 x+b ∙ sin x cos x+ ( c−d ) cos2 x=0 devine o ecuatie omogena.
7. ECUATII TRIGONOMETRICE CARE CONTIN SUMELE
a. sin2 x+ cos2 x
Metoda de rezolvare:
sin x+ cos x=1/( ) ⇒ sin x +2⏟
2 2 2 4 2 2 4
∙cos x sin x + cos x=1
Notam 2
sin 2 x
. De aici rezulta ca
form :
2
2
4 4 sin 2 x
sin x +cos x=1−
2
b. sin6 x +cos 6 x
Metoda de rezolvare:
sin x+ cos x=1/( ) ⇒ sin x+⏟
2 2 3 6 2 2 2 2 6
3∙ cos x sin x (sin x +cos x )+ cos x=1
Notam 2
3 sin 2 x
. De aici rezulta ca
form :
4
2
6 6 4−3 sin 2 x
sin x +cos x=
4