Sunteți pe pagina 1din 11

ECUATIA LOGARITMICA

Ecuatia in care necunoscuta se gaseste la baza sau ca argument al logaritmului, se numeste ecuatie

{
E ( x )> 0
logaritmica; ( ∃ ) log a E (x) , daca si numai daca a>0 .
a≠1
Pentru a rezolva o ecuatie logaritmica se procedeaza astfel:
1. METODA 1:
a. Punem conditiile de existenta pentru logaritmi → rezolvam sistemul → aflam D (domeniul
ecuatiei logaritmice)
b. Rezolvam ecuatia logaritmica → aflam solutiile
c. Vedem daca solutiile apartin domeniului
2. METODA 2:
a. Punem conditiile de existenta pentru logaritmi → NU rezolvam sistemul
b. Rezolvam ecuatia logaritmica → aflam solutiile
c. Verificam solutiile obtinute in conditiile puse anterior
In rezolvarea ecuatiei logaritmica utilizam injectivitatea acestei functii: log a x=log a y ⇔ x= y .
TIPURI DE ECUATII LOGARITMICE
1. Ec. de forma: log g (x) f (x )=a ; a ∈ R
Rezolvare:

{
f ( x ) >0
x
Conditii: g ( x ) >0 . log g (x) f (x )=a ⇔ f ( x )=( g ( x ) ) → ec. de gradul I sau II. Verificarea conditiilor
g (x ) ≠ 1
si a ecuatiei.
2. Ec. de forma: log g (x) f (x )=log g( x) h (x)
Rezolvare:

{
f ( x ) >0
h ( x ) > 0 log f (x )=log h ( x) ⇔ f ( x ) =h( x )
Conditii: . g (x) g( x) → ec. de gradul I sau II. Verificarea
g ( x ) >0
g (x ) ≠ 1

solutiilor.
3. Ecuatii logaritmice care contin ecuatii diferite
Rezolvare:
log b x 1
Se aduc logaritmii la aceasi baza folosind formulele: log a x= ; log b x= sau
log b a log x b
1
log a x= log a x si se aduce ecuatia logaritmica la unul dintre celelalte tipuri.
k
k
4. Ecuatii logaritmica reductibile la ecuatii de gradul II
Forma generala a unei astfel de ecuatii este: m log 2a x+ n log a x+ p=0 ; m ,n , p ∈ R ; m≠ 0 .
Rezolvare:
Conditii: x >0. Se noteaza log a x= y si se va obtine m y 2+ ny+ p=0 . Se calculeaza y 1 si y 2dupa
care se egaleaza log a x= y 1 si log a x= y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
5. Ecuatii exponential logaritmica – exemple mai jos
6. Ecuatii logaritmice cu solutie unica
Rezolvare:
Se aduce ecuatia la forma f ( x )=c; c ∈ R → aratam ca f este strict monotona → f −¿ injectiva
→observam ca x 0 este unica solutie a f ( x )=c. Din aceasta rezulta S= { x 0 }.
INECUATII LOGARITMICE
Functii pentru inecuatii logaritmice:

1.
log a x <log a y
a >1
→ x< y } 2.
0<a<1 }
log a x <log a y
→ x> y

3.
log a x >log a 1(¿ 0)
a >1
→ x >1
} 4.
0<a<1 }
log a x >log a 1(¿ 0)
→ x <1

5.
log a x <log a 1(¿ 0)
0<a<1
→ x >1
} 6.
a >1 }
log a x <log a 1(¿ 0)
→ 0< x <1

SISTEME DE ECUATII LOGARITMICE


Un sistem in care cel putin o ecuatie este logaritmica se numeste sistem de ecuatii logaritmice.

ECUATIA EXPONENTIALA
Ecuatia in care necunoscuta x apare la exponenti se numeste ecuatie exponentiala.
TIPURI DE ECUATII EXPONENTIALE
1. Ec. de forma: a f (x)=ag ( x ) ; a> 0 , a≠ 1
Rezolvare:
f (x) g(x )
a =a ⇔ f ( x )=g(x ) → ecuatie de gradul I sau II → solutia
2. Ec. de forma: a f (x)=b
Rezolvare:
Cazul 1: daca b< 0 atunci S= ∅
Cazul 2: daca b=a n atunci a f (x)=an si f ( x )=n → ecuatie de gradul I sau II → solutia.
f (x)
Cazul 3: daca b ≠ a n atunci a =b /log a , deci f ( x )=log a b → solutia.
3. Ec. de forma: m a2 f (x) +n af (x) + p=0 ; m, n , p∈ R
Rezolvare:

}
2 f (x) f (x)
ma +n a + p=0 2
f ( x)
→ m y +ny + p=0. Se calculeaza y 1 si y 2dupa care se egaleaza a f (x)= y 1 si
not :a = y >0
f (x)
a = y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
4. Ecuatii de forma: m a2 f (x) +n b f (x) + p=0 ; m, n , p ∈ R
1 2 f (x) 1
Daca a ∙ b=1⇒ b= . Ecuatia na +n f (x)
+ p=0 . Notam a
f (x)
= y>0 si se obtine
a a
y¿ 1 y¿
ny ¿+ n + p ¿=0. Dupa amplificare avem ecuatia de gradul II n y 2 + py+ n=0 . Se calculeaza y 1 si y 2
y
f (x) f (x)
dupa care se egaleaza a = y 1 si a = y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
5. Ecuatii exponentiale care contin exponente cu baze diferite
In acest caz grupam intr-un membru termenii care contin exponentiale de aceeasi baza a , iar in celalalt
membru exponentiale care au aceeasi baza b si se da factor comun exponentiala de exponent cel mai mic,
ontinandu-se o ecuatie de forma a f (x)=α ∙ bg (x).
6. Ecuatii exponentiale omogene m ∙a 2 f ( x ) +n ∙ ( ab ) f ( x )+ p ∙ b 2 f ( x )=0 ; m , n , p ∈ R .
f ( x) f ( x) 2 f ( x)
a b b
Metoda 1.: impartim ec. prin a 2 f (x) si rezulta m+n ∙ ( x)
+ p∙ ( )
=0 . De aici se va continua
a2f a2 f x

()
}
( ) +m=0 ⇒ p y +ny +m=0. Se calculeaza y
2 f ( x) f (x)
b b
p +n
a a 2
printr-o notatie 1 si y 2dupa care se egaleaza
not : ( ) = y> 0
f (x)
b
a

() ()
f (x) f (x)
b b
= y 1 si = y 2. De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
a a

( ) ( ) + p=0 → Metode 1.
2 f (x) f (x)
a a
Metoda 2.: impartim ec. prin b 2 f (x) si rezulta m +n
b b

si rezulta m ( ) + p ( ) +n=0. Se noteaza ( )


f (x) −f (x) f (x)
f (x) a a a
Metoda 3.: impartim ec. prin (ab) = y > 0.
b b b
p
Ecuatia se va transforma in my + +n=0. Se amplifica my si n cu un y si va rezulta m y 2+ ny+ p=0 . Se
y

() ()
f (x) f (x)
b b
calculeaza y 1 si y 2dupa care se egaleaza = y 1 si = y 2 . De aici se obtin solutiile x 1 si x 2.
a a
7. Ecuatie exponentiala cu solutie unica
Se aduce ecuatia la forma f ( x )=c , unde c este constant → se arata ca functia este strict monotona
→ functia este injectiva → de aici se observa ca x 0 este solutia unica a ecuatiei f ( x )=c .
INECUATII EXPONENTIALE

} { } {
f (x) g (x) f (x) g (x)
a ≤a f (x )≥ g(x ) a ≤a f (x )≤ g(x )
1. ⇔ 2. ⇔
0< a<1 0< a<1 a>1 a>1
SISTEME DE ECUATII LOGARITMICE
Un sistem in care cel putin o ecuatie este exponentiala se numeste sistem de ecuatii logaritmice.
FUNCTII TRIGONOMETRICE DIRECTE SI INVERSE

Functia SINUS – ARCSINUS COSINUS – ARCCOSINUS

Definitie [
Functia f : [−1 , 1 ] →
−π π
2 2 ]
; , f ( x )=arcsin x se numeste
Functia f : [−1 , 1 ] → [ 0 , π ], f ( x )=arccos x se numeste functia
arccosinus. (arccos x= y ¿ cos ⟹ x=cos y )
functia arcsinus. (arcsin x= y ¿ sin⟹ x=sin y )
−π Daca: Gf ∩Ox ⟹ y=0⟹ x=1 ⟹ A (1 , 0) – minimul functiei
Pt. x=−1 (punct de minim pentru f ) ⟹ f min =
Minim 2 Pt. x=−1 (punctul de maxim al functiei) ⟹ f max =π

( )
Maxim π π π
Pt. x=1 (punct de maxim pentru f ) ⟹ f max = Daca: G f ∩Oy ⟹ x=0⟹ y= ⟹ B 0 ,
2 2 2
Functia arccosinus nu este nici para, nici impara:
Paritatea Functia arcsinus este impara: arcsin (−x )=−arcsin x
arccos(−x)=π−arccos x
Monotonia Functia arcsinus este strict crescatoare ( f (x) s↗ ) Functia arccosinus este strict descrescatoare ( f (x) s↘ )
x −1 0 1 x −1 0 1
Tabelul de −π + ++π + +π
arcsin x −−−¿ −−0++ ¿ arcsin x π +++¿ ++¿ +++0
2 2 2
semne
Deci: arcsin x< 0; x ∈[−1 , 0] si arcsin x> 0; x ∈[0 ,1] Deci: arccos x >0 ; ( ∀ ) x ∈[−1, 1]

Pt. x ∈[−1 , 0] functia arcsinus este concava. Pt. x ∈[−1 , 0] functia arccosinus este convexa.
Convexitate Pt. x ∈[0 , 1] functia arcsinus este convexa. Pt. x ∈[0 , 1] functia arccosinus este concava.
Concavitate Punctul x=0 se numeste punct de infelxiune pentru functia Punctul x=0 se numeste punct de inflexiune pentru functia
arcsinus. arccosinus.
Au loc formulele: Au loc formulel:
Diverse a. sin(arcsin x )=x ; ( ∀ ) x ∈[−1 , 1] a. cos (arccos x)=x ; ( ∀ ) x ∈[−1 ,1]
formule
[
b. arcsin (sin x )=x ; ( ∀ ) x ∈
−π π
;
2 2] b. arccos(cos x)=x ; ( ∀ ) x ∈[0 , π ]

Tabelul de −π −π −π −π π π π π 5π 3π 2π π π π π
x 0 arcsin y x π 0 arccos y
valori 2 3 4 6 6 4 3 2 6 4 3 2 3 4 6
−√ 3 −√ 2 −1 1 √2 √3 1 −√ 3 −√ 2 −1 1 √2 √3 1
sin x −1 0 y cos x −1 0 y
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Formula π
arcsin x+ arccos x= ; ( ∀ ) x ∈ [−1, 1 ]
comuna 2

Functia TANGENTA – ARCTANGENTA COTANGENTA – ARCCOTANGENTA

Definitie
Functia f : R → (−π π
2 2 )
, , f ( x )=arctg x se numeste functia
Functia f : R →(0 , π ), f ( x )=arcctg x se numeste functia
arccotangenta. (arcctg x= y ¿ ctg⟹ x=ctg y )
arctangenta. (arctg x = y ¿ tg ⟹ x =tg y )
Gf ∩Ox ⟹ y=0∉ ℑf → nu taie axa Ox
Gf ∩ Ox si Gf ∩Ox ⟹ y=0⟹ x=0⟹ O(0 ,0)
cu Oy Gf ∩Oy ⟹ x=0⟹ y=0 ⟹O(0 ,0) Gf ∩Oy ⟹ x=0⟹ y= ⟹ A 0 ,
π
2 ( )
π
2
Functia arccotangenta nu este nici para, nici impara:
Paritatea Functia arctangenta este impara: arctg (−x )=−arctg x
arcctg (−x )=π−arcctg x
Monotonia Functia arctangenta este strict crescatoare ( f (x) s↗) Functia arccotangenta este strict descrescatoare ( f (x) s↘)
x −∞ 0 ∞ −∞ π
x ∞
arcsin x −−−−−¿ −−0++ ¿ ++++¿ 2
Tabelul de
Deci: arctg x <0 ; x ∈¿ si arctg x >0 ; x ∈¿ arcsin x ++++¿ ++0++ ¿ ++++¿
semne
Deci: arcctg ¿ 0 ; ( ∀ ) x ∈ R

Pt. x ∈ ¿ functia arcsinus este convexa. Pt. x ∈ ¿ functia arccosinus este concava.
Convexitate Pt. x ∈ ¿ functia arcsinus este concava. Pt. x ∈ ¿ functia arccosinus este convexa.
Concavitate Punctul x=0 se numeste punct de infelxiune pentru functia Punctul x=0 se numeste punct de inflexiune pentru functia
arctangenta. arccosinus.
Au loc formulele: Au loc formulel:
Diverse a. tg ( a rctg x ) =x ; ( ∀ ) x ∈ R c. ctg(arcctg x)=x ; ( ∀ ) x ∈ R
formule
(
b. arctg (tg x )=x ; ( ∀ ) x ∈ )
−π π
,
2 2
d. arccos(cos x)=x ; ( ∀ ) x ∈(0 , π)
−π −π −π π π π 5π 3π 2π π π π π
x 0 arctg y x arctg y
Tabelul de 3 4 6 6 4 3 6 4 3 2 6 4 3
valori −√ 3 √3 −√ 3 √3
tg x −√ 3 −1 0 1 √3 y tg x −√ 3 −1 0 1 √3 y
3 3 3 3
Formula π
arctg x + arcctg x= ; ( ∀ ) x ∈ R
comuna 2
ECUATII TRIGONOMETRICE
1. ECUATII TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE:

∈[−1 , 1] }
{condsin: a x=a k
a. Daca: ⟹ x=(−1 ) arcsin a+kπ ; k ∈ Z

cond : a ∈[−1 , 1] }
Daca: {
cos x =a ⟹ x=± arccos a+2 kπ ; k ∈ Z
b.

cond : cos x ≠ 0 }
Daca: {
tg x=a ⟹ x=arctg a+kπ ; k ∈ Z
c.

cond :sin x ≠ 0 }
Daca: {
ctg x=a ⟹ x=arcctg a+kπ ; k ∈ Z
d.

2. ECUATII TRIGONOMETRICE DE ACELASI NUME:


a. sin ax=sin bx
Metoda 1.: ax= (−1 )k ∙ bx +kπ ; k ∈ Z ⟹

⟨ }
2 kπ
caz 1. :k → 2 k ⟹ ax =bx+ 2 kπ ⟹ x= ⟹ S1
a−b
⟹ S=S 1 ∪ S2
( 2 k +1 ) π
caz 2. :k → 2 k +1 ⟹ ax=bx + ( 2 k +1 ) π ⟹ x= ⟹ S2
a−b

{
(a−b) x
=0⟹ S1
2 sin
( a−b ) x ( a+b ) x 2
Metoda 2.: sin ax−sin bx=0 ⟹ 2sin ∙ cos =0 ⟹ sau ; de aici
2 2
(a+b) x
cos =0⟹ S2
2

rezulta S=S 1 ∪ S2
b. cos ax=cos bx


2 kπ
caz 1. :ax=bx +2 kπ ⟹ x=
⟹ S1
a−b
Metoda 1.: ax=±bx +2 kπ ; k ∈ Z ⟹ ; de aici rezulta ca
2 kπ
caz 2. :ax=−bx+2 kπ ⟹ x= ⟹ S2
a+b

solutia este S=S 1 ∪ S2.

{
( a−b ) x
−2sin =0⟹ S1
( a−b ) x ( a+b ) x 2
Metoda 2.: cos ax−cos bx =0 ⟹−2 sin ∙ sin =0 ⟹ sau ; de
2 2
(a+ b)x
sin =0 ⟹ S 2
2

aici se obtine solutia: S=S 1 ∪ S2.



c. tg ax=tg bx ⟹ ax=bx+ kπ ⟹ x= ⟹S
a−b
Conditii: {cos ax ≠ 0
cos bx ≠ 0
Se verifica solutia obtinuta in conditii, iar dupa verificare, se obtine solutia finala.

d. ctg ax=ctgbx ⟹ ax=bx +kπ ⟹ x= ⟹S
a−b

Conditii: {sin ax ≠ 0
sin bx ≠ 0
Se verifica solutia obtinuta in conditii, iar dupa verificare, se obtine solutia finala.
3. ECUATII TRIGONOMETRICE CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL
ECUATIILOR ALGEBRICE

{ } { sin x 1= y 1
2
a ∙sin x +b ∙ sin x + c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0⟹ y y2 ⟹
a. 1 si ; de unde rezulta
not :sin x= y ∈[−1 , 1] sin x 2= y 2

{ }
k
x 1= (−1 ) arcsin y 1+ kπ ⟹ S 1
k
⟹ S=S1 ∪S 2
x 2= (−1 ) arcsin y 2 +kπ ⟹ S 2

{ } cos x 1= y 1
{
2
a ∙cos x +b ∙ cos x +c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0 ⟹ y y2 ⟹
b. 1 si ; de unde rezulta
not :cos x = y ∈[−1 ,1] cos x 2= y 2

{ x 2=±arccos y 2 +2 kπ ⟹ S 2 }
x 1=±arccos y 1 +2 kπ ⟹ S 1 ⟹ S=S ∪ S
1 2

{ } {
tg x 1= y1
2
c. a ∙tg x+b ∙ tg x + c=0 ⟹ a y 2 +by +c=0⟹ y si y2 ⟹ ; de unde rezulta
1
not :tg x= y tg x 2= y 2

{ x 2=arctg y 2 +kπ ⟹ S 2 }
x 1=arctg y 1 +kπ ⟹ S 1 ⟹ S=S ∪ S
1 2

{ } {
a ∙ ctg x+ b ∙ ctg x +c=0 ⟹ a y 2+ by +c=0 ⟹ y si y 2 ⟹ ctg x 1= y 1 ; de unde rezulta
2
d. 1
not :ctg x= y ctg x 2= y 2

{ x 1=arcctg y 1 +kπ ⟹ S 1
x 2=arcctg y 2 +kπ ⟹ S2 }
⟹ S=S1 ∪ S 2

4. ECUATII DE FORMA a ∙ sin x+ b ∙cos x=c ; a , b , c ∈ R

Ecuatiile liniare de forma aceasta au solutii daca: a 2+ b2 ≥ c 2. Se determina d= √ a2+ b2


Metoda 1. (metoda unghiului auxiliar):
Varianta 1. (presupunem a ≠ 0):

}
b c
sin x + cos x =
a a c
a ∙ sin x+ b ∙cos x=c /:a ⇒ ⇒ sin x+ tg β ∙ cos x = ⇒
b a
( ∃ ) β a . i. tg β=
a
sin β c sin x ∙cos β+sin β ∙cos x c sin ( x + β ) c c
⇒ sin x + ∙ cos x= ⇒ = ⇒ = ⇒ sin ( x+ β )= ∙ cos β ⇒
cos β a cos β a cos β a ⏟
a
not cu d ∈R
d ∈[−1 , 1]

⇒sin (x+ β)=d (ecuatie trigonometrica fundamentala)


Varianta 2.:

}
a ∙ sin x +b ∙ cos x=c /: d
calc : d=√ a +b
2 2
a
d } b
⇒ ∙ sin x+ ∙ cos x=
d
c
d

{
a c
=sin β ⇒ sin β sin x+ cos β cos x=
d d
( ∃ ) β ∈ [ 0 ; 2 π ] a . i.
b
=cos β
d

c
⇒ cos ( x−β )= ⇒ cos (x−β )=cos δ
⏟d (ecuatie trigonometrica de acelasi nume)
not cu cos δ

Metoda 2. – in exemple

5. ECUATII OMOGENE DE GR. II: a ∙ sin2 x+ b∙ sin x ∙ cos x +c ∙ cos2 x=0

Daca cos 2 x ≠ 0 atunci se imparte ecuatia omogena prin cos 2 x .

}
2
a ∙ sin2 x+ b∙ sin x cos x+ c ∙ cos 2 x=0 /: cos2 x ⇒ a ∙ tg x +b ∙ tg x +c=0 ⇒ a y2 +by + c=0 ⇒ y 1 si
not :tg x= y

{ }
y 2 ∈ R ⇒ tg x= y 1 ⇒ S 1 ⇒ S=S 1 ∪ S2
tg x= y 2 ⇒ S 2

Caz particular: ecuatii omogene de gradul I


−b
a ∙ sin x+ b ∙cos x=0/:cos x ⇒ a ∙ tg x +b=0 ⇒ tg x=
a

6. ECUATII APROAPE OMOGENE: a ∙ sin2 x + b ∙ sin x ∙ cos x+ c ∙ cos2 x=d

Pentru rezolvarea ecuatiilor de genul, se foloseste: sin2 x+ cos2 x=1. Adica, ecuatia aproape
omogena

a ∙ sin2 x +b ∙ sin x cos x+ c ∙ cos2 x=d ∙1


2
not :1=sin x +cos x 2 }
⇒a ∙ sin2 x +b ∙ sin x cos x+ c ∙ cos2 x=d (sin 2 x +cos 2 x )⇒ a∙ sin2 x+ b ∙sin x cos x

; de aici rezulta ca ( a−d ) sin2 x+b ∙ sin x cos x+ ( c−d ) cos2 x=0 devine o ecuatie omogena.
7. ECUATII TRIGONOMETRICE CARE CONTIN SUMELE
a. sin2 x+ cos2 x
Metoda de rezolvare:
sin x+ cos x=1/( ) ⇒ sin x +2⏟
2 2 2 4 2 2 4
∙cos x sin x + cos x=1
Notam 2
sin 2 x
. De aici rezulta ca
form :
2

2
4 4 sin 2 x
sin x +cos x=1−
2
b. sin6 x +cos 6 x
Metoda de rezolvare:
sin x+ cos x=1/( ) ⇒ sin x+⏟
2 2 3 6 2 2 2 2 6
3∙ cos x sin x (sin x +cos x )+ cos x=1
Notam 2
3 sin 2 x
. De aici rezulta
form :
4

2
4−3 sin 2 x
ca sin6 x +cos 6 x=
4

S-ar putea să vă placă și