REZUMAT

RELAŢIA STIMĂ DE SINE - MICROVIOLENŢĂ LA

ADOLESCENŢII-ELEVI

Conducător științific: Iulia IURCHEVICI

doctor, conferențiar universitar
Autor: Cătălina Russu, student-master la anul I,
Programul de master Psihologie Clinică și Consiliere Psihologică
Articolul „Relaţia stimă de sine - microviolenţă la adolescenţii-elevi”, scris de profesorii universitari din cadrul
Departamentului de Psihologie, educație și pregătirea personalului didactic ai Facultății de Psihologie și științele
educației, Elena Cocoradă și Daciana Angelica Lupu, analizează legătura dintre stima de sine, aducând în
discuție și alți factori de personalitate, și microviolența la adolescenții-elevi.
Actualitatea studiului. Există, pe de o parte, explicarea agresivită prin niveluri scăzute ale stimei de sine și, pe
de altă parte, datorită unor deficituri cognitive sau activării mecanismului de apărare a EUlui, elevii tind să se
supraestimeze și să aibă o stimă de sine înaltă, devenind astfel violenți. De asemenea, studii mai noi explică
comportamentul violent prin existența unei stime de sine înalte, adesea instabile.
Obiectivele și Ipotezele studiului. Obiectivul studiului este „analiza relaţiei dintre microviolenţa în mediul
şcolar generată de situaţiile de evaluare şi stima de sine, aducând în discuţie şi alţi factori de personalitate”.
Ipotezele cercetării sunt: existența unor „diferenţe între nivelul stimei de sine în funcţie de gen, rezultatele
şcolare şi tipul şcolii”, „diferenţele la nivelul stimei de sine corelează cu autoraportări diferite ale microviolenţei
proactive şi ale victimizării”.
Populația studiată, eșantionare. Populația studiată, eșantionată este formată din 196 de elevi, fete și băieți, cu
vârsta medie 15 ani, de la 2 licee (unul teoretic, altul tehnologic), din clasele a IX-a și a XI-a.
Metode de cercetare, instrumente. S-au folosit ca metode de cercetare Inventarul Rosenberg, forma scurtă,
pentru stima de sine și Chestionarul de climat colar CliS. Pe baza Chestionarului de climat colar s-au calculat:
indicele de agresivitate prin însumarea scorurilor la întrebările care vizează comportamente agresive
autoraportate în situaţii de evaluare și indicele de victimizare prin însumarea scorurilor la întrebările care
vizează autoraportarea victimizării în situaţii de evaluare. De asemenea, au fost colectate și date privind genul,
media generală, liceul, secția și clasa.
Prezentarea și interpretarea rezultatelor. S-a constatat prezența unor diferențe semnificative la majoritatea
factorilor, dar semnificația diferențelor variază. Importanța efectului este mai mare pentru stima de sine,
performanțele școlare, indicele de victimizare verticală și indicele global de victimizare. Indicele de violență
verticală, de la elev la profesor, și cel de violență orizontală, de la elev la elev, au cea mai mică diferență,
nesemnificativă din punct de vedere statistic. În schimb, apar diferențe semnificative la victimizarea verticală,
mai mari pentru părinți și profesori, și mai mică pentru victimizarea din partea colegilor.
Concluzii. Așadar, stima de sine este o importantă variabilă pentru construirea identității adolescenților.
„Relaţiile interpersonale şi contextul şcolar sunt cele în care se dezvoltă sentimente, se experimentează
comportamente noi, se fixează patternuri de relaţionare cu ceilalţi ce vor contribui la dezvoltarea personalităţii
elevilor. O stimă de sine prea joasă devine un punct vulnerabil pentru adultul de mai târziu.” În situațiile de
evaluare, pe lângă evaluarea efectuată de profesor este recomandată și interevaluarea și autoevaluarea ca
„mijloace de achiziţie a autonomiei, de creştere a acceptării de sine şi a căutării unor mijloace sănătoase de
afirmare”. Pentru realizarea educației pentru toți trebuie ca elevul să fie plasat în centrul procesului educativ,
acest lucru fiind posibil prin „prin luarea în considerare a diversităţii caracteristicilor, situaţiilor, nevoilor de
învăţare”.
Bibliografie
Birch, A. (2000). Aprecierea de sine. În Psihologia dezvoltării (pp. 236-239). Bucure ti: Editura Tehnică
Zlate, M. (2008). Valențele perspectivei sistemico-psihosociale în abordarea personalită ii elevilor. În Eul și
personalitatea (pp. 26-38). București: Editura Trei