MATEMATICĂ

OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare şi rezolvare de
probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls. I
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
1.1 să înţeleagă sistemul zecimal de
formare a numerelor, utilizând obiecte
1.2 să scrie, să citească, să compare, să
ordoneze numerele naturale în intervalul
0-10
1.3 să efectueze operaţii de adunare şi
scădere în concentrul 0-5 şi 0-10.
2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil:
2.1 să stabilească poziţii relative ale
obiectelor în spaţiu
2.2 să sorteze, să clasifice obiecte date
sau desene după criterii diverse
2.3 să rezolve probleme care presupun o
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de grupare de obiecte;
- exerciţii de comparare prin
diferite procedee;
- sortări, grupări, clasificări de
obiecte, după formă, culoare,
mărime;
- comparare prin punere în
corespondenţă;
- exerciţii de reprezentare prin
obiecte sau desene a numerelor
naturale cuprinse între 0-10;
- exerciţii de citire şi scriere a
numerelor naturale de la 0 la 10;
- exerciţii de numărare cu pas dat,
cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de grupare a obiectelor;
- exerciţii de adunare şi scădere cu
numere naturale, cu sprijin de
obiecte;
- exerciţii de descompunere a
numerelor, pe baza unui material
concret;
- exerciţii de operare cu numere,
folosind obiecte sau desene;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii- joc de poziţionare
(înainte-înapoi; sus- jos; interior-
exterior);
- selectarea unor desene după
criterii date;
- grupări de obiecte după mărime,
formă, culoare;
- alcătuirea unor formaţii de
obiecte;
- rezolvare de probleme cu obiecte
singură operaţie sau desene;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
3.1 să verbalizeze modalităţi de calcul - exprimarea în cuvinte proprii a
folosite în rezolvarea unor probleme modului de lucru folosit în rezolvarea
practice de sarcini care solicită operarea cu
obiecte, desene sau numere;

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
4.1 să conştientizeze utilitatea - exerciţii- joc de utilizare a
matematicii în viaţa cotidiană numerelor în diverse situaţii
concrete;
- jocuri cu numere;
- jocuri distractive matematice;

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi;
sus- jos; interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mukţimi;
- Sortări ţi clasificări de obiecte după criterii date: culoare,
formă, mărime;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 10: citire, scriere, comparare,
ordonare;
 Adunarea şi scăderea în concentrul 0—5 şi 0—10;
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind
obiecte concrete;
 Elemente intuitive de geometrie: interiorul şi exteriorul unei figuri
geometrice.
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Disciplina: Matematică
Clasa: I
Nr. Unitatea de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. de Perioa Observ
crt. referinţă ore
da aţii
1. Elemente pregătitoare pentru 1.1, 2.1  Orientarea spaţială şi localizări în Săpt. I-II-
înţelegerea unor concepte 2.2 spaţiu (2.1); III
matematice  Grupare de obiecte şi formare de
mulţimi (mai mult, mai puţin, la fel)
(1.1)
 Sortări şi grupări de obiecte (1.1, 2.1) 24
 Clasificări ( culoare, formă, mărime,
utilităţi);
 Ordonări de obiecte (mic, mijlociu,
mare);
 Comparare cu punere în
corespondenţă;

2. Numere naturale de la 0 la 10; 1.2, 1.3  Şirul numerelor de la 0 la 10; Săpt. IV-
 Citirea şi scrierea numerelor naturale V-VI
de la 0 la 10;
 Descompuneri cu sprijin de obiecte; 24
 Numărare „cu pas dat”, cu sprijin de
obiecte;
 Compararea, ordonarea numerelor
naturale până la 10;
3. Adunarea şi scăderea în 1.3, 4.1;  Noţiunea de adunare; Săpt. VII-
concentrul 0-5 şi 0-10  Adunarea în concentrul 0-5 şi 0-10; 32 VIII- IX-
 Noţiunea de scădere; X
 Scăderea în concentrul 0-5 şi 0-10;
4. Probleme care se rezolvă 2.3,  Rezolvare de probleme cu o singură 16 Se continuă
printr-o singură operaţie 3.1;4.1 operaţie, folosind desene sau obiecte; Săpt. cu
 Exerciţii de grupare de obiecte după XI- XII adunarea şi
criterii date; scăderea
 Jocuri de numărare pe baza unui
material concret;
5. Elemente intuitive de 2.1, 2.2,  Forme plane: pătrat, cerc; Săpt. XIII-
geometrie  Recunoaşterea formelor plane în XIV
mediul apropiat (cerc, pătrat);
 Interiorul şi exteriorul unei figuri 16
geometrice şi a unor spaţii ( clasă,
curte);
6. Recapitulare finală  Recapitulare: Săpt. XV-
a) Numere naturale; XVI
b) Adunări şi scăderi; 16
c) Elemente de geometrie;
d) Rezolvare de probleme;
e) Evaluare;
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls.II

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei aII-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1 să înţeleagă sistemul zecimal de
formare a numerelor ( din zeci şi unităţi)
utilizând obiecte pentru justificări
1.2 să scrie, să citească, să compare, să
ordoneze numerele naturale de la 0 la 10
1.3 să efectueze operaţii de adunare şi
scădere în concentrul 0- 10 sau 0- 50
Exemple de activităţi de
învăţare
- exerciţii de grupare a unor
obiecte;
- exerciţii de comparare a unor
obiecte prin diferite procedee: mai
mult, mai puţin, la fel;
- sortări şi grupări de obiecte
(formă, culoare, mărime,
întrebuinţare);
- clasificări ( formă, mărime,
culoare);
- ordonări ( mic, mijlociu, mare);
- comparare ( punere în
corespondenţă);
- exerciţii de reprezentare prin
obiecte sau desene a numerelor
naturale de la 0 la 10;
- exerciţii de citire şi scriere a
numerelor naturale de la 0 la 10;
- exerciţii de numărare cu pas dat,
cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de grupare a obiectelor;
- exerciţii de adunare şi scădere cu
numere naturale de la 0 la 10;
verificarea rezultatelor cu ajutorul
obiectelor;
- exerciţii de descompunere a
numerelor, cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de adunare şi scădere cu
numere naturale de la 0 la 50,
fără trecere peste ordin ;
- exerciţii de operare cu numere
prin calcul mintal, folosind
obiecte şi desene;

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
2.1 să stabilească poziţii relative ale -
exerciţii- joc de poziţionare
obiectelor în spaţiu (înainte-înapoi; sus- jos; interior-
exterior);
2.2 să recunoască forme plane - exerciţii de observare şi descriere
verbală a figurilor geometrice
(pătrat, dreptunghi, triunghi,
cerc);
2.3 să sorteze şi să clasifice obiecte date - exerciţii de identificare a formelor
sau desene după criterii diverse plane;
- joc de construcţii cu figuri
geometrice decupate;
- exerciţii de decupare a formelor
geometrice după contur;
- selectarea figurilor geometrice
desenate, după criterii date;
2.4 să rezolve probleme care presupun o - rezolvare de probleme cu obiecte
singură operaţie sau desene: „au mai venit, câţi
sunt în total?”, sau „au plecat,
câţi au mai rămas?”
2.5 să măsoare dimensiunile, capacitatea, - exerciţii- joc de măsurare folosind
folosind unităţi de măsură nestandard etaloane neconvenţionale: creion,
gumă, palmă, pas;
- exerciţii de înregistrare a
evenimentelor pe parcursul unei
zile, săptămâni
- unităţi monetare: leul
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
3.1 să verbalizeze modalităţi de calcul - exprimarea în cuvinte proprii a
folosite în rezolvarea unor probleme modului de lucru folosit în rezolvarea
practice unor sarcini care solicită operarea cu
obiecte, desene sau numere până la
50;

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
4.1 să conştientizeze utilitatea - exerciţii- joc de utilizare a
matematicii în viaţa cotidiană numerelor în diverse situaţii
concrete;
- jocuri cu numere;

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi;
sus- jos; interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mulţimi (noţiunile de
„mai mult”, „mai puţin”, „ la fel”);
- Sortări şi clasificări de obiecte după criterii date: culoare,
formă, mărime, utilităţi;
- Ordonări: mic, mijlociu, mare;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 10, de la 0 la 50: citire, scriere,
comparare, ordonare;
 Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0—10
şi 0—50;
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind
obiecte concrete: beţişoare, bile, desene;
 Elemente intuitive de geometrie:
o forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
o interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice

 Măsurători folosind etaloane nestandard

 lungime (pas, palmă, creion etc);
 capacitate

 Măsurarea timpului: ziua, săptămâna, luna, ora fixă pe ceas;

 Unităţi monetare: leul
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe

Disciplina: Matematică
Clasa: a II-a
Nr. Unitatea de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. de Perioa Observ
crt. referinţă ore
da aţii
1. Elemente pregătitoare pentru 1.1, 1.2,  Orientarea spaţială şi localizări în 2 Săpt. I-II
înţelegerea unor concepte 2.1 spaţiu (2.1);
matematice  Grupare de obiecte şi formare de
mulţimi (mai mult, mai puţin, la fel) 2
(1.1)
 Sortări şi grupări de obiecte (1.1, 2.1) 3
 Clasificări ( culoare, formă, mărime,
utilităţi); 4
 Ordonări de obiecte (mic, mijlociu,
mare); 2
 Comparare cu punere în
corespondenţă; 3

2. Numere naturale de la 0 la 10; 1.2  Şirul numerelor de la 0 la 10 şi de la 0 Săpt. III-

de la 0 la 50 la 50: IV
 Citirea şi scrierea numerelor naturale
de la 0 la 10 şi de la 0 la 50; 16
 Descompuneri cu sprijin de obiecte;
 Numărare „cu pas dat”, cu sprijin de
obiecte;
 Compararea, ordonarea numerelor
 naturale până la 50;
3. Adunarea şi scăderea fără 1.3, 4.1;  Noţiunea de adunare; Săpt. V-
trecere peste ordin, în  Adunarea în concentrul 0-10 şi 0-50; 32 VI-VII-
concentrul 0-10 şi 0-50  Noţiunea de scădere; VIII
 Scăderea în concentrul 0-10 şi 0-50;
4. Probleme care se rezolvă 2.4, 3.1;  Rezolvare de probleme cu o singură 16 Se continuă
printr-o singură operaţie operaţie, folosind desene sau obiecte; Săpt. IX- cu
X adunarea şi
scăderea
5. Elemente intuitive de 2.1, 2.2,  Forme plane: pătrat, triunghi, Săpt. XI-
geometrie 2.3 dreptunghi, cerc; XII
 Recunoaşterea formelor plane în
mediul apropiat; 16
 Comparare, prezentând asemănări şi
deosebiri între figurile geometrice
studiate;
 Interiorul şi exteriorul unei figuri
geometrice;
6. Măsurători folosind etaloane 2.5, 4.1  Măsurători pentru lungime; Săpt. XII-
neconvenţionale  Măsurători pentru capacitate; XIV-XV
 Măsurarea timpului ( ziua, săptămâna,
luna); 24
 Leul;
 Exerciţii-joc de măsurare folosind
unităţi nestandard;
 Exerciţii de ordonare a unor obiecte
după dimensiune prin comparări
succesive şi exprimarea rezultatelor
(mai lung, mai scurt, mai înalt, mai
mult, mai puţin, mai scump, mai
 ieftin);
7. Recapitulare finală  Recapitulare: Săpt.XVI
a) Numere naturale;
b) Adunări şi scăderi; 8
c) Elemente de geometrie;
d) Măsurători;
e) Rezolvare de probleme;
f) Evaluare;
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls.III
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor
specifice matematicii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
1.1 să înţeleagă sistemul zecimal de
formare a numerelor (zeci şi unităţi),
utilizând obiecte
1.2 să scrie şi să citească numerele
naturale de la 0 la 50 şi de la 0 la 100; să
compare şi să ordoneze numerele
naturale mai mici decât 50 şi mai mici
decât 100
1.3 să efectueze operaţii de adunare şi
scădere fără şi cu trecere peste ordin cu
numere mai mici decât 100
2. Dezvoltarea capacităţilor de
explorare/ investigare şi rezolvare de
probleme
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
2.1 să stabilească poziţii relative ale
obiectelor în spaţiu
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de numărare cu obiecte,
până la 50 şi până la 100;
- jocuri de numărare „ cu pas dat”;
- exerciţii-joc de reprezentare a
numerelor până la 50 şi până la
100, punând în evidenţă sistemul
poziţional de scriere;
- exerciţii-joc de scriere şi citire a
numerelor naturale de la 0la 50 şi
de la 0 la 100;
- exerciţii-joc de reprezentare prin
obiecte sau desene a unui număr
de două cifre;
- exerciţii de numărare „ cu pas
dat”;
- exerciţii de adunare şi scădere cu
numere naturale în concentrul 0-
100, fără şi cu trecere peste ordin;
- verificarea rezultatelor utilizând
obiecte sau desene;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de stabilire a
coordonatelor unui obiect într-un
plan în raport cu un sistem de
referinţă (fără terminologie)-în
dreapta, în stânga, deasupra
dedesubt, sus, jos;
2.2 să recunoască forme plane; să
clasifice obiecte după criterii variate
2.3 să utilizeze unităţi de măsură pentru
timp şi unităţi monetare
2.4 să exploreze modalităţi variate de
compunere şi descompunere a numerelor
2.5 să rezolve probleme care presupun
una sau două operaţii învăţate
2.6 să măsoare şi să compare lungimea,
capacitatea unor obiecte folosind unităţi
de măsură nestandard şi unităţi standard:
metrul, litrul, kilogramul
- recunoaşterea şi descrierea
verbală a formei obiectelor din
mediul înconjurător;
- exerciţii de grupare a obiectelor
după criterii diverse: mărime,
formă, culoare, întrebuinţare;
- decuparea unor figuri geometrice;
- construcţii cu ajutorul figurilor
geometrice;
- exerciţii de identificare a
interiorului şi a exteriorului unei
figuri;
- exerciţii de ordonare cronologică
a unor imagini;
- ordonarea unor activităţi zilnice;
- reprezentarea pe ceas-model a
diverselor ore: ora fixă,
jumătatea;
- identificarea monedelor şi
bancnotelor necesare pentru
cumpărarea unui obiect;
- construirea unor situaţii reale sau
imaginate în care copiii să poată
decide dacă pot cumpăra unul sau
mai multe obiecte cu o sumă de
bani (prin joc);
- compararea sumelor de bani;
- exerciţii de descompunere a
numerelor în sumă;
- rezolvare de probleme cu obiecte
sau desene simple;
- rezolvare de probleme cu date
numerice;
- recunoaşterea situaţiilor concrete
sau a expresiilor care cer
efectuarea unor operaţii: au venit,
au plecat, au primit, au dat, au
rămas;
- exerciţii –joc de măsurare (palmă,
creion, cuburi);
- compararea lungimilor a două
obiecte;
- ordonarea obiectelor în funcţie de
lungime, grosime, întindere ( mai
lung, mai scurt, cel mai…);
- efectuarea unor măsurători
 folosind etaloane neconvenţionale
şi din cele convenţionale-metrul,
litrul ,kilogramul;

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de

a comunica utilizând limbajul
matematic
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
3.1 să exprime oral etapele rezolvării
unor probleme cu o operaţie şi cu două
operaţii
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- citirea enunţului, redare liberă;
- verbalizarea demersului de calcul
în probleme de felul: „ au fost, au
mai venit, apoi au plecat”;

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei

pentru studiul şi aplicarea matematicii
în contexte variate
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
4.1 să manifeste disponibilitate în
utilizarea numerelor şi a calculelor în
viaţa cotidiană
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- Exerciţii de estimare;
- Jocul de rol pentru rotunjirea unui
număr;

Conţinuturile învăţării

 Numere naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire,

comparare, ordonare.
 de la 0 la 30
 de la 0 la 50
 de la 0 la 100
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100
 terminologie specifică: termen, sumă, „cu atât mai mult”,
„cu atât mai puţin”;
 în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin;
  în concentrul 0-100, cu trecere peste ordin.
 Probleme care se rezolvă printr-o operaţie sau prin două operaţii;
 Elemente intuitive de geometrie:
 forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
 interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
 Unităţi de măsură:
 metrul;
 litrul;
 unităţi de timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna
 monede
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică

Clasa: a III-a
Nr. Unitatea de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. de Perioada Observaţii
crt. referinţă ore
1. Numere naturale de la 0 la 1.1, 1.2,  Formarea, scrierea, citirea numerelor Săpt. I-II
100: formare, scriere, citire, 2.4 naturale: 0-30, 0-50, 0-100; 16
comparare, ordonare  Compararea numerelor naturale: 0-50,
0-100;
2. Adunarea şi scăderea 1.3, 4.1,  Adunarea în concentrul 0-50 fără 16 Săpt. III-
numerelor naturale în 1.3, 2.4 trecere peste ordin şi în concentrul 0- IV
concentrul o-100, fără trecere 20 cu trecere peste ordin;
peste ordin şi cu trecere peste  Terminologie specifică: termen,
ordin sumă, cu atât mai mult;
 Scăderea în concentrul 0-50 fără
trecere peste ordin şi în concentrul 0- 16 Săpt. V-
20 cu trecere peste ordin; VI
 Terminologie specifică: descăzut,
scăzător, rest, diferenţă, cu atât mai
puţin;
 Adunarea şi scăderea în concentrul 0- Grupa de
100 fără trecere peste ordin şi în 16 Săpt. VII-
începători
concentrul 0-30, cu trecere peste VIII continuă ad.
ordin; şi sc. fără
 Adunarea şi scăderea cu trecere peste trecere peste
ordin în concentrul 0-100 16 Săpt. IX- ordin
X
3. Probleme care se rezolvă prin 2.5, 3.1,  Rezolvarea de probleme cu o operaţie Săpt. XI
una sau două operaţii 4.1 care se rezolvă prin adunare sau 8
scădere şi probleme care se rezolvă
prin două operaţii ( de forma: au fost,
au mai venit, apoi au plecat);
4. Elemente intuitive de 2.1, 2.2,  Forme plane: pătrat, triunghi, Săpt. XII
geometrie 4.1 dreptunghi, cerc 8
 Interiorul şi exteriorul unei figuri
geometrice
5. Unităţi de măsură 2.3, 2.5,  Măsurători folosind unităţi Săpt. XIII-
2.6, 3.1, nestandard; XIV-XV
4.1  Unităţi de măsură: metrul, litrul, 24
kilogramul (fără multipli şi
submiltipli)
 Unităţi de timp: ora, minutul, ziua,
săptămâna, luna;
 Monede, bancnote;
6. Recapitulare finală  Adunări şi scăderi până la 100; Săpt. XVI
 Probleme;
 Elemente de geometrie; 8
 Unităţi de măsură;
 Evaluare;
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls. IV
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1 să înţeleagă şi să utilizeze sistemul - reprezentarea prin obiecte sau
poziţional de formare a numerelor desene a numerelor naturale;
naturale mai mici decât 1 000 - numărare cu start şi pas dat,
crescător sau descrescător;
- scrierea unui număr ca sumă de
sute, zeci, unităţi;
- joc de numărare în care grupurile
de câte zece se înlocuiesc cu un
alt obiect;
- compararea numerelor formate
din sute;
1.2 să scrie, să citească, să compare, să - reprezentarea prin obiecte a
ordoneze numere naturale până la 1 000 numerelor;
- compararea, ordonarea şi
rotunjirea numerelor la sute;
1.3 să efectueze operaţii de adunare şi - exerciţii de calcul cu numere
scădere cu numere mai mici decât 1 000, naturale mai mici decât 1 000;
fără trecere şi cu trecere peste ordin - rezolvare de probleme cu o
singură operaţie;
- exerciţii de calcul, ordinea
efectuării operaţiilor fără
paranteze şi cu paranteze rotunde;
1.4 să efectueze operaţii de înmulţire şi - tabla înmulţirii şi a împărţirii până
de împărţire cu numere naturale mai mici la 100;
decât 100 - exerciţii de calcul cu numere
naturale, urmărind ordinea
efectuării operaţiilor şi folosirea
parantezelor rotunde;

2. Dezvoltarea capacităţii de explorare/ investigare şi rezolvare de probleme

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi:
2.1 să recunoască şi să descrie forme - decuparea unor figuri geometrice
plane şi spaţiale ( cubul, sfera), să desenate;
clasifice obiecte şi desene după criterii - identificarea formelor plane şi a
variate formelor spaţiale pe modele
fizice, desene sugestive şi în

2.2 să descopere, să recunoască şi să
utilizeze corespondenţe simple şi
succesiuni de obiecte sau numere
asociate după reguli date cu ajutorul
învăţătorului
2.3 să exploreze modalităţi de efectuare
a înmulţirii sau a împărţirii până la 100,
folosind diferite tipuri de grupări şi
reprezentări
2.4 să exploreze modalităţi variate de a
compune şi descompune numere naturale
mai mici decât 1 000
2.5 să utilizeze instrumente şi unităţi de
măsură standard şi nonstandard pentru
lungime, capacitate, masă, timp şi unităţi
monetare
2.6 să utilizeze instrumente care
facilitează calculul matematic
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
mediul înconjurător;
- desenarea formelor plane cu
şablon şi cu mâna liberă;
- descrierea unor figuri plane ( vârf,
laturi);
- sortarea obiectelor după forma
lor;
- identificarea interiorului şi a
exteriorului unei figuri plane;
- completarea unor şiruri de
simboluri sau numere după o
anumită regulă;
- crearea de şiruri pe baza unor
reguli date;
- utilizarea de desene, scheme
pentru a clarifica modul de calcul;
- jocuri de numărare;
- grupări de obiecte, desene;
- explorarea sistematică a
posibilităţilor de descompunere a
numerelor pe baza operaţiei de
adunare;
- identificarea şi aplicarea unor
scheme pentru efectuarea
adunărilor;
- compararea măsurilor unor
mărimi;
- ordonarea unor obiecte în funcţie
de lungime, grosime, întindere
sau formă;
- utilizarea instrumentelor şi a
unităţilor de măsură ( standard şi
nonstandard) pentru efectuarea
unor măsurători;
- ordonarea unor imagini în funcţie
de succesiunea lor în timp;
- citirea ceasului; reprezentarea pe
ceas-model a diverselor ore;
- scrierea datei (zi, lună, an);
- recunoaşterea valorii monedelor şi
a bancnotelor;
- compararea sumelor de bani;
- folosirea calculatorului de
buzunar;
 Obiective de referinţă : Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi:
3.1 să exprime clar şi concis semnificaţia - justificarea alegerii demersului
calculelor făcute în rezolvarea unei de rezolvare a unei probleme :
probleme cu o singură operaţie  au fost, au venit, câţi
sunt?;
 au fost, au plecat, câţi au
rămas?;
 cu atât mai mult;
 cu atât mai puţin;
 de atâtea ori mai mult,
 de atâtea ori mai puţin;

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în

contexte variate
Obiective de referinţă : Exemple de activităţi de
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
învăţare
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
următoarele activităţi:
4.1 să manifeste un comportament - jocuri- competiţie între grupe;
adecvat în relaţiile cu colegii dintr-un - discutarea în perechi sau în grup a
grup de lucru în cadrul activităţilor soluţiei pentru rezolvarea
practice de rezolvare de probleme problemei;

 Conţinuturile învăţării

 Numere naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare:

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul 0—1 000

 terminologie specifică: termen, sumă, cu atât mai mult, cu atât mai puţin;
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici decât 100
 înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră;
 terminologie: de atâtea ori mai mult, dublul;
 tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor ( cu numere până la 100),
 împărţirea numerelor naturale la o singură cifră, în relaţie cu tabla
înmulţirii;
 terminologie: de atâtea ori mai puţin, jumătate, sfert;
 tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii;
 ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde;
 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul 0—1 000
  înmulţirea cu 10 , 100;
 înmulţirea unui număr natural de 2 cifre cu un număr natural scris cu o
singură cifră;
 împărţirea la 10 şi la 100;
 împărţirea unui număr natural de trei cifre la un număr natural de o cifră,
fără rest, fără împrumut;
 Rezolvare de probleme cu o singură operaţie.
 Elemente intuitive de geometrie:
 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punctul, segmentul;
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de cub,
sferă.
 Măsurători folosind etaloane neconvenţionale: palmă, cot, pas,
 Unităţi de măsură pentru:
 Lungime: metrul şi centimetrul;
 Capacitate: litrul;
 Masă: kilogramul;
 Timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul;
 Monede şi bancnote: recunoaştere,
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată,
cântarul.444444
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Disciplina: Matematică
Clasa. a IV-a

Nr. Unitatea de Ob. de Conţinuturi Nr. de Perioada Observaţii

crt. învăţare referinţă ore
1. Numere naturale 1.1, 1.2,  Formarea, scrierea, citirea numerelor 4 Săpt I
de la 0 la 1 000: 2.2. naturale de la 0 la 1 000;
formare, scriere,  Compararea şi ordonarea numerelor
citire, comparare, naturale formate din sute, zeci şi unităţi;
ordonare
2. Adunarea şi 1.3,  Adunarea şi scăderea numerelor naturale 12 Săpt. II-III-
scăderea numerelor 2.4,2.6, până la 1 000, fără trecere peste ordin; IV
naturale în 3.1, 4.1  Terminologie specifică: termen, sumă, cu
concentrul 0—1 atât mai mult, cu atât mai puţin;
000, fără şi cu  Adunarea şi scăderea numerelor naturale
trecere peste ordin până la 1 000 cu trecere peste ordin:
- adunarea cu trecere peste ordinul
unităţilor şi scăderea cu
împrumut la zeci;
- adunarea cu trecere peste ordinul
zecilor şi scăderea cu împrumut
la sute;
- adunarea cu trecere peste ordinul
unităţilor şi al zecilor şi scăderea
cu împrumut la zeci şi la sute:
 Rezolvare de probleme cu o singură
operaţie
3. Înmulţirea 1.4, 2.3,  Înmulţirea numerelor scrise cu o singură 12 Săpt. V- VI-
numerelor naturale 2.6, 3.1, cifră; VII
mai mici decât 100 4.1.  Terminologie specifică: de atâtea ori mai
mult, dublu;
 Tabla înmulţirii;
 Rezolvare de probleme;
 Ordinea efectuării operaţiilor (care
conţin adunări, scăderi şi
înmulţirisimple).
4. Împărţirea 1.4, 2.3,  Împărţirea numerelor naturale la o 12 Săpt. VIII-
numerelor naturale 2.6, 3.1, singură cifră în relaţie cu înmulţirea; IX-X
până la 100 4.1.  Terminologie specifică: de atâtea ori mai
puţin, jumătate, sfert;
 Tabla împărţirii dedusă din tabla
înmulţirii;
 Ordinea efectuării operaţiilor şi
folosirea parantezelor rotunde
5. Rezolvare de 3.1  Rezolvări de probleme cu o singură 4 Săpt. XI
probleme cu o operaţie;
singură operaţie
6. Unităţi de măsură 1.3, 2.1,  Măsurători folosind etaloane 8 Săpt. XII-
2.5, 2.6, neconvenţionale: palmă, cot, pas; XIII
3.1, 4.1  Unităţi de măsură pentru:
- lungime: metrul şi centimetrul;
- capacitate: litrul;
- masă: kilogramul;
- timp: ora, minutul, ziua,
săptămâna, luna, anul;
- monede şi bancnote.
Recunoaştere;
- utilizarea instrumentelor de
 măsură adecvate: metrul, rigla
gradată, cântarul, ceasul
 Rezolvare de probleme
7. Elemente intuitive 2.1, 2.2,  Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, 8 Săpt. XIV-
de geometrie 2.5, 4.1. dreptunghi, punct, segment; XV
 Interiorul şi exteriorul unei figuri
geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a
obiectelor cu forme spaţiale de cub şi
sferă
8. Recapitulare şi  Adunarea şi scăderea până la 1 000; 4 Săpt. XVI
evaluare  Tabla înmulţirii;
 Unităţi de măsură;
 Elemente de geometrie.