Aspecte controversate în cercetarea și încadrarea juridică a

infracțiunilor prev. de art. 107 și art. 109 din legea 46/2008 republicată

1- Sediul materiei

A. Dispoziții legale incidente în materie. Prezentare. 

Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (în continuare Legea nr. 46/2008 sau Codul
silvic)[1], republicată, cu modificările și completările ulterioare:

Titlul VI Răspunderi și sancțiuni

Articolul 104
Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară,
materială, civilă, contravențională sau penală, potrivit legii.
Articolul 105
(1) Prejudiciul adus fondului forestier național, denumit în continuare prejudiciu,
indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către personalul silvic, în
condițiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracțiuni
sau contravenții, se stabilește prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea
funcțiilor pădurii nerealizate.
(2^1) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii.
(2^2) Valoarea funcțiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:
a) pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T V și T VI: prin aplicarea factorului
0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;
b) pentru pădurile încadrate în tipurile funcționale T III și T IV: prin aplicarea factorului
0,7 la valoarea pagubei produse pădurii;
c) pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la
valoarea pagubei produse pădurii;
d) pentru pădurile încadrate în tipul funcțional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea
pagubei produse pădurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului
silvic în condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei
produse pădurii.
(3) În situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat
de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit
dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003privind Codul de procedură fiscală*),
republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza
procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parțial întocmit de personalul silvic,
de către organele fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare
Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se
fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de
către organele fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac
venit la bugetul local.
(4) Sumele care reprezintă valoarea funcțiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral
fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceste valori de
compensare stă în instanță autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și/sau
structurile teritoriale de specialitate ale acesteia.
Articolul 106
(1) Reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozițiilor art.
36 și 37 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și schimbarea destinației
obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul forestier național sau
de ocupare a fondului forestier național, dacă schimbarea destinației se produce în termen
de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) este obligat să elibereze terenul forestier de
orice construcții sau instalații amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetației forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute
la alin. (1) și (2), de către ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea
pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infracțiunii.

Articolul 107
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți
sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în
interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută
la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin
20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data
comiterii faptei.
(1^1) Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de
proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: 
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei; 
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; 
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu
jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepsește.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a
activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca
operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care
să specifice volumul prejudiciat.

Articolul 107^1
(1)Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu
nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infracțiune silvică și se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) În cazul falsificării
dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispozițiile art. 317
din Codul penal.

Articolul 108
(1) Pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la
data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior,
la data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior,
la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în
cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) în timpul nopții;
b) în fondul forestier național situat în arii naturale protejate de interes național.

Articolul 109
(1) Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele
forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de
împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos
sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin
două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește
valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50
de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(1^1) Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost
tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri
degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din
afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului
forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează: 
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei; 
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; 
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu jumătate
în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.

Articolul 110
Nerespectarea obligației prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracțiune silvică și se
pedepsește cu amendă.
Articolul 111
Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art.
106, 107-109 și 110 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură și al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul
Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic
din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofițerii și subofițerii din cadrul
Jandarmeriei Române.
Articolul 112
(1) Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competența să identifice și să inventarieze, în
locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea unor fapte ce pot fi
calificate ca infracțiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se rețin de personalul silvic împuternicit să
constate aceste fapte.
(3) Procedura de reținere prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 113
(1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni,
persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la
instituția în care își desfășoară activitatea.(2) Conducătorul unității sau al instituției
prevăzute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă instanța
competentă din punct de vedere material și teritorial.
Articolul 114
Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de
procedură penală.

Obiectul juridic generic al infracțiunilor silvice este complex, în principal

distingându-se relațiile sociale privitoare la folosirea cu bună-credință și la integritatea
fondului forestier național, indiferent de natura dreptului de proprietate, iar, în subsidiar,
relațiile sociale referitoare la mediu și echilibru ecologic.
Obiectul juridic special constă în relațiile sociale ce privesc o anumită activitate
reglementată de lege.
Infracțiunile silvice au, de regulă, și un obiect material, deoarece activitatea nelegală se
răsfrânge asupra unui bun (de exemplu: arbori, puieți, lăstari).
Subiecții activi ai infracțiunilor silvice nu sunt, de regulă, calificați.
Infracțiunile sunt susceptibile de participație în toate modalitățile acesteia.
Subiectul pasiv. Prin Decizia nr. 2/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție –
Secțiile Unite a statuat că, în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 46/2008, prin care
se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau a persoanei
juridice, calitatea de persoană vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în
calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția
situațiilor în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii.
Elementul material al infracțiunilor constă, în principiu, în acțiuni.
Urmarea imediată rezidă în schimbarea unei realități preexistente. În marea
majoritate a cazurilor, infracțiunile silvice produc și prejudicii materiale stabilite potrivit
art. 105 din Legea nr. 46/2008.
Latura subiectivă. Infracțiunile se săvârșesc cu intenție directă sau indirectă.
Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu se stinge prin împăcare.
Constatarea infracțiunii silvice se poate efectua și de către personalul silvic din
cadrul autorității publice centrale și al structurilor teritoriale, personalul silvic din cadrul
Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (denumită în continuare RNP – Romsilva) și al
structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizat,
ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.
Considerații criminologice. Realitatea demonstrează că infracțiunile silvice se
situează la un nivel din ce în ce mai ridicat, pe întreg teritoriul țării, iar combaterea acestui
fenomen nu este eficientă, cu toate eforturile Poliției Române și ale personalului silvic,
agresivitatea făptuitorilor, persoane fizice și juridice, fiind determinată și de condițiile de
trai din zonele defavorizate, dar și de câștigurile sigure și constante. Aceste infracțiuni sunt
strâns legate de alte infracțiuni – delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală, furt –, iar de
cele mai multe ori organele de urmărire penală nu pot stabili cu certitudine proveniența
materialului lemnos din sectorul forestier privat, circulația acestuia și a documentelor
însoțitoare.

Aspectele ce prezintă relevanță practică

Articolul 107
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți
sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în
interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută
la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin
20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data
comiterii faptei.

(1^1) Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma
de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: 
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei; 
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; 
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu
jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepsește.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a
activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca
operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care
să specifice volumul prejudiciat.

Articolul 109
(1) Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele
forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de
împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos
sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin
două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește
valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50
de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(1^1) Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au
fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri
degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din
afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului
forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează: 
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei; 
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; 
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu jumătate
în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.


Un prim aspect care a prezentat relavanță în ceea ce privește urmărirea
infracțiunilor prev. de legea 46/2008 îl reprezintă modalitatea de reglementare a prețului
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, respectiv prin ordin de ministru.
Conform ordinelor Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ulterior al
Ministrului Mediului și Pădurilor, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, pe perioade de timp, este următorul:

– din data de 14.12.2007, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit
la valoarea de 74 lei/mc, prin Ordinul nr. 933/2007, care a intrat în vigoare la 3 zile de la
publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 849/11.12.2007, fiind abrogat astfel Ordinul
ministrului agriculturii, pădurii și dezvoltării rurale nr. 416/2006;

– din data de 03.01.2009, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit
la valoarea de 86 lei/mc, prin Ordinul nr. 715/2008, care a intrat în vigoare la 30 de zile de
la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 813/04.12.2008, fiind abrogat astfel Ordinul
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 933/2007;

– din data de 01.10.2010, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit
la valoarea de 74 lei/mc, prin Ordinul nr. 1343/2010, care a intrat în vigoare la 30 de zile
de la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 617/01.09.2010, fiind abrogat astfel Ordinul
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 715/2008;
– din data de 26.11.2011, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit
la valoarea de 71 lei/mc, prin Ordinul nr. 2353/2011, care a intrat în vigoare la 30 de zile
de la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 756/27.10.2011, fiind abrogat astfel Ordinul
ministrului mediului și pădurilor nr. 1343/2010

– din data de 24.10.2012, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit
la valoarea de 85 lei/mc, prin Ordinul nr. 3283/2012, care a intrat în vigoare la 30 de zile
de la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 667/24.09.2012, fiind abrogat astfel Ordinul
ministrului mediului și pădurilor nr. 2353/2011

– la data de 18.02.2014 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Mediului

și Schimbărilor Climatice nr. 76/06.02.2014, prin care prețul mediu al unui metru cub pe
picior este stabilit la valoarea de 101 lei,

- prin legea nr.4/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9
ianuarie 2015, s-a aprobat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în
valoare de 115 lei.

- ulterior, prin art II din legea 265/2017 pentru aprobarea O.G. nr. 9/2017 privind
prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și
sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.021 din 22 decembrie 2017, s-a reglementat că „De la data de 1 ianuarie 2018 se
stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la valoarea de 164
lei.

Astfel, în dosarul dosarul nr. 13.524/280/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Pitești a

fost ridicată excepția de neconstituționalitate a  art. 107 alin. (1) lit. a) și art. 109 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 46/2008. A apreciat autorul excepției de neconstituționalitate faptul că,
din moment ce prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior nu este stabilit
prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, se pune problema dacă nu cumva faptelor
prevăzute de textele legale criticate le lipsește unul dintre elementele constitutive ale laturii
obiective, pentru că întotdeauna criteriul valoric al presupusului prejudiciu este cel care
face diferența dintre răspunderea contravențională și cea penală. Așa fiind, se apreciază că
dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în situația în care sintagma „dacă
valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 de ori mai mare decât prețul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei“ are corespondent în prețul
mediu pe metru cub de masă lemnoasă pe picior stabilit prin hotărâre a Guvernului, și nu
prin ordin de ministru.
Sesizată fiind în acest sens, Curtea Constituțională a stabilit, prin decizia nr.
51/22.01.2019, că, în ceea ce privește atribuția autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură de a stabili prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, Curtea
reține că acesta este stabilit și calculat în raport cu parametrii prevăzuți de lege, deci
în baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau
discreționare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalității incriminării și
supremației legii. Deci textul de lege nu conferă ministerului atribuția de a stabili prețul în
mod subiectiv, discreționar, exclusiv în funcție de aprecierea sa. În acest sens, Curtea mai
constată că, potrivit pct. 39 din anexa nr. 1 la Codul silvic, care face parte integrantă din
legea criticată, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la nivel
național, se determină pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul
Național de Statistică.
 În concluzie, Curtea a constatat că - la nivelul legii - sunt satisfăcute exigențele
minimale ale principiului constituțional al legalității incriminării, atât timp cât
autoritatea de reglementare stabilește prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior pe baza unor parametri de natură legală ce impun operațiuni obiective,
nediscreționare și fără adăugiri la voința legiuitorului. Chiar dacă, din punctul de vedere al
tehnicii legislative, este preferabilă indicarea concretă, prin lege, a cuantumului valorii
minime a pagubei produse prin infracțiune, Curtea constată că această opțiune legislativă
poate fi determinată de dinamica prețurilor în cadrul unei economii de piață.  Toate aceste
argumente constituie motive suficiente de respingere a excepției de neconstituționalitate ca
neîntemeiată, iar, întrucât, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat
deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Un alt aspect cu relevanță în ceea ce privește urmărirea infracțiunilor din legea

46/2008 îl reprezintă modificarea succesivă, în timp, a prețului mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior, urmând ca, din punct de vedere al laturii obiective, analiza
elementelor constitutive ale infracțiunii să fie realizată în raport cu noul criteriu valoric
privind prejudiciul.
Analiza comparativă a celor două reglementări succesive relevă că  spre deosebire
de actualul Cod silvic, ale cărui dispoziții se referă în mod explicit la evaluarea
prejudiciului în raport cu “prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
la data constatării faptei”, dispozițiile corespunzătoare ale art. 97, 98, 102 și 104 din
Codul Silvic anterior nu conțineau o astfel de precizare, ci condiționau doar în mod
generic încadrarea juridică a faptei de valoarea pagubei determinată pe baza prețului
mediu al aceleiași unități de masă lemnoasă, fără specificarea momentului ce trebuie
avut în vedere la stabilirea prețului.
Ca urmare, pentru faptele săvârșite anterior intrării în vigoare a actualului Cod
silvic, determinarea valorii pagubei produse nu poate avea loc decât în conformitate cu
principiul privind aplicarea legii penale mai favorabile, care impune să se ia în
considerare, la incriminarea faptei, prețul pe unitatea de masă lemnoasă pe picior cel mai
avantajos pentru făptuitor.
De aceea, într-o asemenea ipoteză, atunci când, de la săvârșirea faptei până la
judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe dispoziții cu caracter
normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determină, prin
cuantumul ei, fie incriminarea faptei, fie agravarea încadrării juridice, se impune ca în
astfel de situații, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Codul penal, să se aplice legea
cea mai favorabilă.
Așadar, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, majorarea
ulterioară a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior atrage
raportarea cuantumului valorii pagubei produse prin fapta săvârșită anterior la noua
limită valorică devenită criteriu de incriminare.
Cum numai o anumită valoare a pagubei produse poate atribui unei fapte
îndreptate împotriva fondului forestier caracterul de infracțiune, este evident că
neatingerea cuantumului acelei valori, ce constituie condiția pentru ca incriminarea să
devină operantă, determină lipsa unei trăsături esențiale specifice laturii obiective a unor
asemenea infracțiuni, respectiv neîntrunirea criteriului valoric necesar.
 Ca atare, din moment ce intervenirea majorării prețului unității de masă lemnoasă
pe picior, ulterior comiterii faptei, conduce la un cuantum superior, mai mare, al pagubei
ce este susceptibilă să atribuie faptei caracter de infracțiune în sensul reglementat prin
dispozițiile din Codul silvic la care s-a făcut referire, se impune ca, în astfel de cauze,
examinarea elementelor constitutive ale infracțiunii, sub aspectul laturii obiective, să fie
realizată în raport cu noul criteriu valoric privind prejudiciul, iar în cazul neîndeplinirii
acestuia să se constate lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce
atrage incidența dispozițiilor de achitare cuprinse în art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la
art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală.
În această privință, este de observat că majorarea prețului mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă, intervenită ulterior comiterii faptei, nu atrage incidența
dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, prin care este
reglementat cazul când “fapta nu este prevăzută de legea penală”, întrucât modificarea
cuantumului pagubei ce imprimă faptei caracter penal, prin majorarea criteriului de
calcul, nu echivalează cu o dezincriminare cât timp faptele respective sunt considerate în
continuare infracțiuni, reglementate prin norme speciale din Codul silvic, ci constituie
doar o dispoziție legală mai favorabilă, a cărei aplicare, implicând o restrângere a
conținutului laturii obiective a infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, datorită
măririi valorii pagubei ce imprimă faptei caracter infracțional, impune constatarea
neîntrunirii elementelor constitutive ale vreunei infracțiuni în astfel de cazuri.
Aspectele mai sus menționate au fost reținute și de Înalta Curte de Casația și
Justiție care, examinând recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind consecințele
modificării (în sensul majorării) prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier a stability, prin decizia
Decizia Nr. 12 din 18 februarie 2008, că modificarea, în sensul  că majoarea prețului
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii
faptei, conduce, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa
unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage incidența
dispozițiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.


Un alt aspect care prezintă importanță din punctul de vedere al cercetării
infracțiunilor din Codul Silvic îl reprezintă diferențele dintre art. 107 și art. 109 în ceea ce
privește modalitatea de stabilire a prejudiciului.
Art. 107 alin. 1 din actualul Cod silvic, intrat în vigoare la data de 27 martie 2008,
așa cum a fost modificat prin legea 197 din 2020, prevede că:
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți
sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în
interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută
la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin
20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data
comiterii faptei.
(1^1) Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de
proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează: 
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs
este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei; 
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; 
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data
constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează cu
jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepsește.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a
activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca
operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care
să specifice volumul prejudiciat.
Astfel, conform art. 107 alin. (1) și art 109 alin (1) prevăd că valoarea
prejudiciului se calculează luând în considerare prețul unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior la data comiterii faptei, în timp ce art. 107 alin. (11) prevede că valoarea
prejudiciului se calculează luând în considerare prețul unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior la data constatării faptei. Acest aspect prezintă relevanță în cazul infracțiunilor
care nu sunt flagrante, dat fiind faptul că în practică devine foarte greu, dacă nu chiar
imposibil, de stabilit momentu în care s-a desfășurat activitatea infracțională efectivă.

Pe de altă parte, o altă problemă ivită în practică o reprezintă faptul că prevederile

art. 107 al. 1 lit. a din L 46/2008 fac referire la ...valoarea prejudiciului produs..., iar
prevederile art. 109 al. 1 din L 46/2008 se referă la ...valoarea materialului lemnos...
Astfel, în practica instanțelor s-a apreciat că dispozițiile art. 107 alin. 1 lit. a)
condiționează existența infracțiunii prin raportare la valoarea prejudiciului produs,
dispozițiile art. 109 alin. 1 lit. a) condiționează existența infracțiunii prin raportare la
valoarea materialului lemnos sustras, neexistând astfel identitate între cele două infracțiuni
în ceea ce privește cuantumul valorii la care se raportează pragul de cel puțin 5 ori mai
mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. 

Exemplificăm în acest sentința penală nr. 59/2019 a Judecătoriei Satu Mare.

Astfel, prin rechizitoriul nr. 132/P/2017 din data de 19.07.2018 al Parchetului de pe
lângă Judecătoria Satu Mare s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a
inculpaţilor BE, BMC, IIC şi IIS, reţinându-se în sarcina acestora că la data de 10.02.2017,
în jurul orelor 17:00, împreună inculpatul minor EMF (faţă de care s-a dispus soluţia de
renunţare la urmărire penală) au scos din rădăcini şi sustras 13 arbori din specia cer, din
pădurea 18 Dâlga UA 80 A, de pe raza com Carei, rezultând o cantitate de 0,758 mc
material lemnos, fapt ce a produs un prejudiciu de 940,8 lei fără TVA, care depăşeşte de 7
ori valoarea unui metru cub pe picior, fiind depistaţi în flagrant de organele de jandarmi în
timp ce transportau cu căruţa materialul lemnos. S-a rețiunut că faptele inculpaților
întrunesc elementele constitutive ale ale infracţiunilor de „tăiere, rupere, distrugere,
degradare ori scoatere din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul
forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia” prev de art 107 alin 1 lit a
din Legea nr 46/2008 şi "furt de arbori" prev de art 109 alin 1 lit a din Legea nr. 46/2008,
cu aplicarea art 38 alin 1 C.p. şi art 77 lit a şi d C.p.
După surprinderea în flagrant a inculpaților, s-a procedat ca cubarea materialului
lemnos identificat asupra acestora, rezultând cantitatea de 0,758 mc cu valoarea de 133,76
lei ( 0,758 mc x 176,47 lei, valoare mc lemn brut =133,76 lei).
Ulterior, Direcţia Silvică Satu Mare – Ocolul Silvic Carei a trecut la calcul
prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile L 46/2008, O.U.G. nr. 85/2006, L
171/2010 şi L 4/2015 rezultând valoarea totală în sumă de 940,8 lei, din care s-a scăzut
valoarea materialului lemnos recuperat de la inculpaţi în sumă de 133,76 lei rezultând
suma de 807,04 lei nerecuperată, prejudiciu care este de peste 7 ori mai mare decât
valoarea unui metru cub pe picior 115 lei.
Atât în cursul urmării penale cât şi în cursul judecăţii inculpaţii au recunoscut
săvârşirea faptelor solicitând judecarea cauzei în baza procedurii simplificate.
Procedând la soluţionarea cauzei, instanţa de judecată, a reţinut situaţia de fapt din
actul de inculpare, hotărând următoarele:
I.În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.P.P., condamnă inculpatul BE, la pedeapsa de 180
zile-amendă. În baza art. 61 alin. 2 C.pen., stabileşte suma corespunzătoare unei zile-
amendă la 10 lei, pe care o înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând
pedeapsa amenzii penale de 1800 lei.
În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., dispune
achitarea inculpatului BE (cu aceleaşi date de stare civilă), sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen.
II. În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.P.P., condamnă inculpatul BMC la pedeapsa de
180 zile-amendă. În baza art. 61 alin. 2 C.pen., stabileşte suma corespunzătoare unei zile-
amendă la 10 lei, pe care o înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând
pedeapsa amenzii penale de 1800 lei.
În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., dispune
achitarea inculpatului BMC (cu aceleaşi date de stare civilă), sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen.
III. În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.P.P., condamnă inculpatul ICP, la pedeapsa de
180 zile-amendă. În baza art. 61 alin. 2 C.pen., stabileşte suma corespunzătoare unei zile-
amendă la 10 lei, pe care o înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând
pedeapsa amenzii penale de 1800 lei.
În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., dispune
achitarea inculpatului ICP (cu aceleaşi date de stare civilă), sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen.
IV. În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.P.P., condamnă inculpatul IIS, la pedeapsa de 180
zile-amendă. În baza art. 61 alin. 2 C.pen., stabileşte suma corespunzătoare unei zile-
amendă la 10 lei, pe care o înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând
pedeapsa amenzii penale de 1800 lei.
În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., dispune
achitarea inculpatului I.I.S. (cu aceleaşi date de stare civilă), sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a şi d
C.pen.
Atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 63 C.p. şi asupra dispoziţiilor
art. 559 alin. 2 C.p.p. şi art. 560 C.p.p..
Ia act că persoana vătămată Ocolul Silvic Segarcea nu s-a constituit parte civilă în
cauză.
În temeiul art. 112 alin. 1 lit. b C.pen confiscă cele două atelaje hipo şi 2 hamuri de
la inculpaţii BE şi ICP, a cantităţii de 0,758 mc material lemnos din specia cer aflate în
custodie la pădurarul GLM şi a unui topor depus la camera de corpuri delicte a IPJ Dolj
conform dovezii seria H nr. 0136622 din 20.02.2017.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., obligă inculpaţii la plata sumei de 600 lei
reprezentând cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 400 lei reprezintă cheltuieli
efectuate în timpul urmăririi penale), câte 150 lei fiecare.

Pentru a dispune achitarea elor 3 inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.
de art. 109 din legea 46/2008, instanța a apreciat că, pentru a fi întrunite elementele
constitutive ale infracțiunii prev. de art. 107 alin. 1 lit. a este necesar ca valoarea
prejudiciului produs prin tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din
rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari să fie de cel puțin 5 ori mai mare decât
prețul mediu al unui metru cub d e masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. 
Spre deosebire de infracțiunea prev. de art. 107 alin. 1 lit. a, dispozițiile art. 109
alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 condiționează existența infracțiunii de valoarea materialului
lemnos sustras care trebuie să fie de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Așadar, în timp ce dispozițiile art. 107 alin. 1 lit. a condiționează existența
infracțiunii prin raportare la valoarea prejudiciului produs, dispozițiile art. 109 alin. 1 lit. a
condiționează existența infracțiunii prin raportare la valoarea materialului lemnos sustras,
neexistând astfel identitate între cele două infracțiuni în ceea ce privește cuantumul valorii
la care se raportează pragul de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior. 
   Potrivit legii nr. 4 din 07.01.2015, se aprobă prețul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior, în valoare de 115 lei. 
Astfel, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea
46/2008 privind Codul Silvic, instanța constată că valoarea materialului lemnos, de 133,76
lei, nu este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior în valoare de 115 lei, motiv pentru care în baza art. 396 alin. 5 C .p.p.
rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., instanța va dispune achitarea inculpaților B.E.,
B. M.C., I.C. P. și I.I.S. , sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 109 alin. 1
lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen., întrucât faptele nu sunt
prevăzute de legea penală.
 Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoia Carei,
criticând-o sub aspetul temeiniciei, în sensul că în mod greşit instanţa de fond a dispus
achitarea celor 4 inculpaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 109 al. 1 lit. a din L
46/2008 ( furt de arbori) apreciind că existenţa infracţiunii este condiţionată de valoarea
materialului lemnos ridicat de la inculpaţi şi care nu este de cel puţin 5 ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Astfel, valoarea materialului lemnos în stare brută găsit/ridicat de la făptuitori
( chiar dacă provine de la toți arborii tăiați și sustrași) este diferită de valoarea arborilor
tăiați și sustrași și care se calculează potrivit altor criterii. De notat că valoarea unui metru
cub de material lemnos în stare brută este de 176,47 lei în timp ce preţul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior este de 115 lei.
Deși instanța de fond își motivează soluția prin faptul că prevederile art. 107 al. 1
lit. a din L 46/2008 fac referire la ...valoarea prejudiciului produs..., iar prevederile art.
109 al. 1 din L 46/2008 se referă la ...valoarea materialului lemnos..., instanța de fond nu
trebuia să se limiteze la interpretarea ad-litteram, într-o manieră singulară numai a acestor
prevederi ci să aibă în vedere prevederile legale și a altor acte normative ( O.U.G. nr.
85/2006 şi L 171/2010).
Paguba/prejudiciul comunicat de ocolul silvic ( și care trebuie avut în vedere atât în
cazul infr. prev. de art. 107 cât și în cazul infr. prev. de art. 109 din L 46/2008) este
calculat potrivit cu prevederile L 46/2008, O.U.G. nr. 85/2006, L 171/2010 şi L 4/2015 și
are în vedere, printre altele, dispoziiile:
- art. 1 lit. a din O.U.G. nr. 85/2006: pagubă în vegetaţia forestieră din păduri
sau în vegetaţia forestieră din afara pădurii, denumită în continuare pagubă,
constă în modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor
fiziologice ale arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării
naturale, după caz, rezultată prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea
din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, tăierea crăcilor arborilor în
picioare, urmate ori nu de însuşirea acestora, în condiţii ilegale,
- art. 2 al. 3 din O.U.G. nr. 85/2006: Valoarea despăgubirilor pentru pagubele
prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea
factorului "k" specific, prevăzut în anexele nr. 1 - 3, cu valoarea medie a unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile
art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea
regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
- art. 3 din O.U.G. nr. 85/2006:
(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se
determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului
"k" prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Valoarea factorului "k" se foloseşte corespunzător categoriei de diametre
în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele
afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia.
(3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se
determină în plan orizontal, la o înălţime faţă de nivelul solului nu mai mare de
30 cm.
(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se
determină în conformitate cu prevederile alin. (3), în partea din amonte.
(5) În cazul arborilor tăiaţi, care nu se mai găsesc lângă cioată, diametrul
acestora se determină prin măsurarea efectivă a cioatei, dacă aceasta nu
depăşeşte înălţimea de 30 de cm, sau prin măsurarea diametrului acesteia la
 înălţimea de 30 de cm faţă de nivelul solului, în conformitate cu prevederile
alin. (3) sau (4), după caz.
(6) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară,
diametrul se determină conform prevederilor alin. (3) - (5), ca medie a două
diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului
secţiunii cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse.
(7) În cazul arborilor scoşi din rădăcini, fără a fi sustraşi, diametrul
arborelui se măsoară la 30 cm de la colet.
(8) În cazul arborilor scoşi din rădăcini şi sustraşi, diametrul arborelui se
stabileşte prin calculul mediei aritmetice a diametrelor a cel puţin trei arbori
din imediata apropiere a gropii, diametre măsurate la 30 cm de la sol.
(9) În cazul tăierii de crengi din arbori în picioare se ia în considerare cel
mai mic diametru.
(10) În cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul cioplirii circumferinţei
trunchiului pentru a provoca uscarea acestora, calculul valorii pagubei şi
măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1) - (4).

De altfel, atât practica judiciară, cât şi doctrina sunt constante în a aprecia

întrunirea elementelor constitutive ale infr. prev. de art. 107 al. 1 lit. a ( tăiere de arbori
fără drept) şi art. 109 al. 1 lit a ( furt de arbori) din L 46/2008 corelativ şi în concurs având
în vedere valoarea arborilor tăiați fără drept şi sustrași, a pagubei create și care
trebuie să fie fie de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior, ci nu valoarea materialului lemnos în formă brută, material lemnos
( confiscat/găsit/recuperat de la făptuitori) rezultat în urma tăierii arborilor din fondul
forestier, arbori care, de regulă, sunt secţionaţi în bucăţi mai mici pentru a putea fi
încărcați în diferite mijloace de transport.

Apelul parchetului a fost admis, Curtea de Apel Cluj dispunând, prin decizia
707/2019:
În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe inculpatul B.E., la pedeapsa de
180 zile-amendă. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va  stabili suma corespunzătoar e unei zile-amendă la
10 lei,  care se va  înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa amenzii
penale de 1800 lei. 
În baza art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de
180 zile amendă. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoar e unei zile-amendă la
10 lei,  care se va înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa amenzii
penale de 1800 lei. 
În baza art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. c C.p. 
Va aplica inculpatului B.E.pedeapsa cea mai grea aceea de 1800 lei amendă penală
la care se va adauga un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv 600 lei
amendă penală, as tfel încât inculpatului i se va aplica pedeapsa de 2.400 lei amendă
penală reprezentând 240 zile amendă, valoarea unei zile amendă fiind de 10 lei. 
 În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe inculpatul B.M.C. la pedeapsa de
180 zile-amendă. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoar e unei zile-amendă la
10 lei,  care se va înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa amenzii
penale de 1800 lei. 
În baza art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de
180 zile amendă, respectiv 1800 lei amendă penală, valoarea unei zile amendă fiind 10 lei. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoar e unei zile-amendă la
10 lei,  care va fi  înmulțită cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa
amenzii penale de 1800 lei. 
În baza art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. c C.p. 
Va aplica inculpatului B.M.C. pedeapsa cea mai grea aceea de 1800 lei amendă
penală la care se va adă uga un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv
600 lei, a stfel încât inculpatului i se va aplica pedeapsa de 2.400 lei amendă penală
reprezentând 240 zile amendă, valoarea unei zile amendă fiind de 10 lei. 
În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamnă pe inculpatul I.C.P. la pedeapsa de
180 zile-amendă. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoare unei zile-amendă la
10 lei ,  care se va  înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa
amenzii penale de 1800 lei. 
În baza art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de
180 zile amendă, respectiv 1800 lei amendă penală, valoarea unei zile amendă fiind 10 lei. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoare unei zile-amendă la
10 lei, care se va  înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa amenzii
penale de 1800 lei. 
În baza art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. c C.p. 
Va aplica inculpatului I.C.P. pedeapsa cea mai grea aceea de 1800 lei amendă
penală la care se va adă uga un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv
600 lei, a stfel încât inculpatului i se va aplica pedeapsa de 2.400 lei amendă penală
reprezentând 240 zile amendă, valoarea unei zile amendă fiind de 10 lei. 
   În baza art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .p.p ., va condamna pe inculpatul I.I.S., la pedeapsa de
180 zile-amendă. 
În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoa re unei zile-amendă la
10 lei, e care va fi înmulți tă cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa
amenzii penale de 1800 lei. 
În baza art. 109 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen.
și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C .P.P., va condamna pe același inculpat la pedeapsa de
180 zile amendă, respectiv 1800 lei amendă penală, valoarea unei zile amendă fiind 10 lei. 
 În baza art. 61 alin. 2 C .pen., va stabili suma corespunzătoar e unei zile-amendă la
10 lei, care se va  înmulți cu numărul zilelor-amendă stabilite, rezultând pedeapsa amenzii
penale de 1800 lei. 
În baza art. 38 și art. 39 alin. 1 lit. c C.p. 
Va aplica inculpatului I.I.S. pedeapsa cea mai grea aceea de 1 800 lei amendă
penală la care va  fi adă uga t un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv
600 lei, astf el încât inculpatului i se va aplica pedeapsa de 2.400 lei amendă penală
reprezentând 240 zile amendă, valoarea unei zile amendă fiind de 10 lei. 
Se va a trage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 63 C .p. și asupra
dispozițiilor art. 559 alin. 2 C .p.p. și art. 560 C .p.p.. 
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței penale ce nu contravin prezentei
decizii. 

Pentru a dispune astfel, verificând sentința penală apelată, prin prisma criticilor
formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp. art.
417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul formulat de Parchet este
fondat, pentru următoarele considerente. 
Instanța de fond a motivat că materialului lemnos confiscat de la inculpați este în
cantitate de 0 ,758 mc. și raportat la prețul mediu de 115 lei al unui metru cub de masă
lemnoasă p e picior, și de valoarea mater ialului lemnos găsit asupra inculpaților , a cărei
valoare conform fișei de calcul este de 133,76 fără TVA , nu este realizată condiția că
valoarea materialului lemnos sustras să fie de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu
al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior , motiv pentru care în baza art. 396 alin. 5
C .p.p. rap. la art. 16 alin. 1, lit. b, teza I C.p.p., a dispus achitarea inculpaților BE , BMC,
ICP Și IIS, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea nr.
46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen 
În mod greșit instanța de fond a avut în vedere la calculul prejudiciului pentru
infracțiunea prev. de art. 109 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 doar cantitatea de material
lemnos găsit în căruțele inculpaților și nu întreaga cantitate de material lemnos scos din
rădăcini de inculpați , în condițiile în care intenția inculpaților, concretizată, a fost de
sustrage material lemnos și nu doar de a-l scoate din rădăcini, infracțiuni le prev. de art. de
art. 107 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 și art. 109 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 fiind
săvârșite în concurs. 
Diferența de cantitate se explică prin faptul că inculpații au secționat arborii și au
încărcat efectiv în căruțe materialul lemnos cel mai bun pentru foc, aspect însă care nu
poate conduce la luarea în considerare pentru calcularea prejudiciului în cazul infracțiunii
de furt de arbori doar a respectivei cantități ignorând materialul lemnos rămas la fața
locului după secționare de către inculpați, atâta timp cât inculpații au fost cei care au scos
arborii din rădăcină în scopul de a sustrage materialul lemnos pe care l-au secționat pentru
a putea fi transportat  și au ales lemnele cele mai groase pentru foc. 
Ne însușim în totalitate perspectiva din decizia completului de apel, considerând
faptul că, într-o cauză vizând infracțiuni prevăzute de art 107 și art 109 din legea 46/2008,
nu putem privi și analiza ...valoarea materialului lemnos..., așa cum este prevăzut la art.
109 al. 1 din L 46/2008 în mod singular, fără a a o privi în corelație cu ...valoarea
prejudiciului produs…(art. 107 legea 46/2008), precum și cu celelalte prevederi legale în
domeniu, spre exemplu O.U.G. nr. 85/2006 şi L 171/2010.