RĂSPUNDEREA PENTRU INFRACȚIUNILE SILVICE

În ultimii 30 de ani, s-a remarcat o extindere constantă a fenomenului infracțional

silvic, totodată, observându-se atenția oferită acestui domeniu nu doar de specialiștii din
silvicultură sau justiție, ci de întreaga societate, devenind o problemă de interes național.

Legiuitorul român, pentru a preveni și a combate fenomenul infracțional de pe această

latură de activitate, a implementat Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, cu modificările și
completările ulterioare. Această lege este structurată pe un număr de 7 titluri și reprezintă
principala reglementare din domeniul silvic, având prevederi privitoare la fondul forestier
național, descrierea unor termeni din domeniu, circulația masei lemnoase, cât și prevederi
legate de modalitățile de tragere la răspundere a persoanelor ce comit infracțiuni silvice.

Astfel, a fost alocat un întreg titlu pentru a face lumină în sfera sancțiunlor și a
răspunderii disciplinare, materiale, civile, penale sau contravenționale. Așadar, în titlul al 6-
lea sunt consacrate expres modalitățile de pedepsire a infracționalității silvice, însă, mai întâi
de toate, au fost aduse lămuriri cu privire la stabilirea valorii prejudiciului creat, valoare de
care, vom vedea mai târziu, depinde efectuarea încadrării juridice a faptei și pedeapsa ce
poate fi aplicată. Această valoare a prejudiciului se stabilește prin însumarea valorii pagubei
produse pădurii cu valoarea funcțiilor pădurii nerealizate, aceasta din urmă reprezentând un
procent din primul termen, valoarea acestuia schimbându-se în funcție de tipul funcțional în
care este încadrată pădurea.

În continuare, articolul 106 din lege devine inițiatorul prevederilor sancționatorii.

Așadar, prima infracțiune prevăzută constă în „reducerea suprafeței fondului forestier

național fără respectarea dispozițiilor art. 36 și 37...se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la
un an sau cu amenda. Totodată, cu aceeași pedeapsă „se sancționează și schimbarea
destinației obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul forestier
național, dacă schimbarea destinației se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii
din fondul forestier.” Acest articol mai prevede și unele măsuri ce trebuie efectuate, respectiv
autorul faptelor de mai sus este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcții sau
instalații amplasate ilegal și, totodată, reinstalarea vegetației forestiere se execută pe
cheltuiala autorului faptelor de către ocolul silvic pe raza căruia se află situată parcela de
pădure.

Articolul 107 consacră o altă infracțiune silvică, care constă în „ ruperea, distrugerea,
degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul
forestier național, indiferent de forma de proprietate”, aceasta pedepsindu-se după cum
urmează:
 a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, dacă valoarea prejudiciului
produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data comiterii faptei:
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului
produs nu depaseste limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori
in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la
lit. a);
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel
putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la
data comiterii faptei;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel
putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la
data comiterii faptei.

În anul 2020 legiuitorul român a simțit nevoia să completeze prevederile Codului

silvic, astfel a adoptat Legea nr. 197 din 7 septembrie 2020, pentru modificarea și completarea
Legii 46/2008 – Codul silvic

În acest context, i-a fost adăugat un nou aliniat articolului 107, respectiv aliniatul 1,
ind. 1, care evidențiază faptul că „ tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național,
indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum
urmează:

a) cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului

produs este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei;

b) cu inchisoare de la un an la 3 ani, daca valoarea prejudiciului produs este cuprinsa

intre limita prevazuta la lit. a) si de cel mult 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;

c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20

de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei.

Aliniatul al doilea al articolului prezintă condiții agravante, care atrag în consecință

majorarea cu jumătate a pedepselor prevăzute anterior, dacă faptele au fost săvârșite în
următoarele împrejurări:

a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;

b) in timpul noptii;

c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;

d) de personal silvic.

Aliniatul al treilea subliniază faptul că tentativa este pedepsibilă.

 Ultimul aliniat al articolului face referire la faptul că prejudiciile constatate de
personal silvic abilitat, care s-au produs inevitabil în urma activităților de exploatare a
lemnului, nu sunt infracțiuni, doar dacă operatorul economic care a efectuat exploatarea
depune la ocolul silvic documente din care să reiasă volumul prejudiciat.

De asemenea, s-a introdus și un supliment de articol, respectiv art. 107, ind. 1, care are
prevederi referitoare la dispozitivele speciale de marcat, respectiv folosirea acestora fără drept
sau cu nerespectarea dispozițiilor legale, faptă ce constituie infracțiune, fiind pedepsită cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Dacă dispozitivele în cauză au fost falsificate,
atunci sunt aplicable și dispozițiile art. 317 din Codul penal, privind infracțiunea de falsificare
de instrumente oficiale.

Articolul 108 are reglementări privitoare la pășunatul în suprafețele cu fond forestier,

după cum urmează:

Pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie
infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de

cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la
data comiterii faptei;

b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de

cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior,
la data comiterii faptei;

c) cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de

cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior,
la data comiterii faptei.

Aliniatul al doilea prevede o condiție agravantă care intervine în cazurile când fapta de
mai sus este săvârșită pe timpul nopții sau când pășunatul a fost efectuat în fondul forestier
național situat în arii protejate de interes național, iar în consecință, pedeapsa este majorată cu
jumătate.

Articolul 109 reglementează o altă infracțiune, respectiv: „Furtul de puieti sau lastari
care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri
degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire” care se pedepsește după cum
urmează:

a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos

sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa
lemnoasa pe picior;

b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta a fost savarsita de cel
putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste
valoarea prevazuta la lit. a);
 c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de
cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe
picior;

d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste

de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

De asemenea, modificările au operat și în cadul acestui articol astfel că a fost

implementat aliniatul 1, ind. 1 care face referire la faptul că:

Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori care au fost taiati
ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au
fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului
forestier national, precum si al oricaror alte produse specifice ale fondului forestier national
constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:

a) cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului

produs este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei;

b) cu inchisoare de la un an la 3 ani, daca valoarea prejudiciului produs este cuprinsa

intre limita prevazuta la lit. a) si de cel mult 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui
metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;

c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20

de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data
constatarii faptei.

Aliniatul al doilea prevede aceleași condiții agravante precum cel din cadrul
articolului 107, cât și aceeași majorare a pedepsei.

Articolul 110, fiind o normă de trimitere, face referire la faptul că nerespectarea

obligației prevăzute la art. 30, alin. 1 constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu amenda.
Obligația în cauză este reprezentată de faptul că „Lucrările de regenerare artificială şi de
completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de
vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.”

Următoarele articole din titlu fac precizări la organele competente să constate, să

urmărească fapta, cât și chestiuni legate de confiscarea materialului lemnos provenit din
săvârșirea unor infracțiuni silvice. Totodată, prevederile Codului silvic sunt completate de
prevederile Codului Penal și al celui de procedură penală.