se sparg pahare

ochii mei strălucesc

în întuneric. o sticlă de vin

deschisă

pe parchet. fâșii de piele se desprind din cap

cu tot cu păr.

văd lumină la 4 dimineața. adorm iluminat

și mă trezesc fără memorie.

cum mă numesc?

inexplicabil moment

îmi fac cafea și o beau direct din ibric

înghițind găurile negre ale vieții. mă iubesc

dar nu te iubesc.

nu-mi găsesc telefonul

să mă actualizez

din cloud

și simt cum se scurge

roșeața din obraji.