Legea 15

Legea 15/2016 privind modificarea si completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea si

combaterea efectelor consumului produselor din tutun
Interzicerea fumatului in locurile publice

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 1 februarie 2016
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I
Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din
tutun, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1
Prezenta lege stabileste unele masuri privind prevenirea si combaterea consumului produselor
din tutun, prin interzicerea completa a fumatului in toate spatiile publice inchise, in spatiile
inchise de la locul de munca si in locurile de joaca pentru copii, prin inscriptionarea
pachetelor cu produse din tutun, prin desfasurarea de campanii de informare si educare a
populatiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaza sa le
achizitioneze, prin indicarea in produsele finale a continutului de gudron, nicotina si monoxid
de carbon, prin unele masuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun,
avand ca scop protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele
daunatoare ale fumatului, prevenirea raspandirii fumatului in randul minorilor si asigurarea
unui nivel adecvat al calitatii vietii populatiei din Romania."
2. La articolul 2, dupa litera i) se introduce o noua litera, litera i^1), cu urmatorul cuprins:
"i^1) tigareta electronica se intelege un produs care poate fi folosit pentru consumul de vapori
care contin nicotina prin intermediul unui mustiuc sau orice componenta a acestui produs,
inclusiv un cartus, un rezervor si dispozitivul fara cartus sau rezervor;"
3. La articolul 2, literele m) si n) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"m) spatiu public inchis se intelege orice spatiu accesibil publicului sau destinat utilizarii
colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperis,
plafon sau tavan si care este delimitat de cel putin doi pereti, indiferent de natura acestora sau
de caracterul temporar sau permanent;
n) spatiu inchis de la locul de munca se intelege orice spatiu care are un acoperis, plafon sau
tavan si care este delimitat de cel putin doi pereti, indiferent de natura acestora sau de
caracterul temporar sau permanent, aflat intr-un loc de munca, astfel cum este definit in
Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare."
4. La articolul 2, dupa litera n) se introduc doua noi litere, literele n^1) si n^1), cu urmatorul
cuprins:
"n^1) mijloc de transport in comun se intelege orice vehicul utilizat pentru transportul contra
cost al persoanelor;
n^2) loc de joaca pentru copii se intelege orice spatiu inchis sau in aer liber, destinat utilizarii
de catre copii."
5. La articolul 3, alineatele (1) si (1^1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"Art. 3
(1) Se interzice fumatul in toate spatiile publice inchise, spatiile inchise de la locul de munca,
mijloacele de transport in comun, locurile de joaca pentru copii. De la prezentele prevederi
fac exceptie celulele pentru detinuti din penitenciarele de maxima siguranta.
(1^1) Se interzice complet fumatul in unitatile sanitare, de invatamant, precum si cele
destinate protectiei si asistentei copilului, de stat si private."
6. La articolul 3, dupa alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu

urmatorul cuprins:
"(1^2) In spatiile prevazute la art. 2 lit. n^1) este interzisa inclusiv utilizarea tigaretei
electronice."
7. La articolul 3, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) Fumatul este permis numai in camere special amenajate, exclusiv in zona de tranzit a
aeroporturilor internationale, cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) sa serveasca exclusiv fumatului;
b) sa nu fie spatiu de trecere sau de acces in spatii publice inchise;
c) sa fie dotate cu sisteme de ventilatie functionale care sa asigure eliminarea fumului din
tutun, cu presiune negativa;
d) sa fie dotate cu scrumiere si extinctoare si amenajate in conformitate cu prevederile legale
in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor;
e) sa fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: 'Camera pentru fumat', 'Loc pentru fumat'."
8. La articolul 3, alineatele (2^1) , (3), (4) si (4^1) se abroga.
9. La articolul 3, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(5) Se interzice vanzarea la bucata a tigaretelor, tigarilor de foi si cigarillos."
10. La articolul 3, alineatul (7^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(7^1) Se interzice comercializarea produselor din tutun in unitatile sanitare si cele de
invatamant, de stat si private."

"Art. 5
Persoanele responsabile din institutiile si unitatile care administreaza spatiile mentionate la
art. 2 lit. m), n), n^1) si n^2) vor elabora si vor pune in aplicare regulamente interne pentru
aplicarea art. 3 alin. (1) si (1^1), inclusiv prin prevederea incalcarii ca abatere disciplinara
grava si marcarea spatiilor mentionate cu indicatoare prin care sa se indice "Fumatul interzis"
si folosirea simbolului international, respectiv tigareta barata de o linie transversala."

"Art. 9
In vederea difuzarii de materiale promotionale de prevenire si combatere a consumului
produselor din tutun, posturile de radio si de televiziune pun la dispozitie un spatiu de emisie
de minimum 30 de minute saptamanal, pentru Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii
Stiintifice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Tineretului si Sportului si organizatiilor
nonguvernamentale independente de industria tutunului si care au ca obiectiv al activitatilor
reducerea consumului de tutun, in conditiile prevazute la alin. (1) al art. 44 din Legea nr.
95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare."
13. La articolul 10, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"a) nerespectarea de catre persoanele fizice a prevederilor art. 3 alin. (1) si (1^1) se
sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 100 lei la 500 lei;
b) nerespectarea de catre persoanele juridice a prevederilor art. 3 alin. (1), (1^1), (5), (5^2),
(6), (6^1), (7^1) si ale art. 4 alin. (2) se sanctioneaza cu amenda contraventionala de 5.000 lei
la prima abatere, cu amenda contraventionala de 10.000 lei si cu sanctiunea complementara
de suspendare a activitatii pana la remedierea situatiei care a dus la suspendarea activitatii la
a doua abatere; savarsirea unei noi contraventii la aceasta lege se sanctioneaza cu amenda
contraventionala de 15.000 lei si cu sanctiunea complementara de inchidere a unitatii."

"Art. 11
Sanctiunile prevazute la art. 10 lit. c) si d) se aplica persoanelor juridice."
15. La articolul 12, alineatul (2) se abroga.
16. Articolul 14^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 14^1
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane imputernicite in
acest sens de catre Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorului, cu exceptia prevederilor lit. a), b) si c) ale art. 10, unde constatarea
contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentanti ai politiei locale sau ai
Ministerului Afacerilor Interne."
Art. II
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 45 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. III
Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din
tutun, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin
prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o
noua numerotare.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 21/06/2002
Text actualizat la data de 31.10.2008. Actul include modificarile din urmatoarele acte:
O.G. nr. 13/2003
Legea nr. 275/2003
Legea nr. 553/2004
Legea nr. 90/2004
O.U.G. nr. 58/2006
O.G. nr. 5/2008
Legea nr. 203/2008
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Prezenta lege stabileste unele masuri privind prevenirea si combaterea consumului produselor
din tutun, prin restrangerea fumatului in spatii publice inchise, prin inscriptionarea pachetelor
cu produse din tutun, prin desfasurarea de campanii de informare si educare a populatiei,
informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmeaza sa le
achizitioneze, prin indicarea in produsele finale a continutului de gudron, nicotina si monoxid
de carbon, precum si unele masuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din
tutun, avand ca scop protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele
daunatoare ale fumatului, prevenirea raspandirii fumatului in randul minorilor si asigurarea
unui nivel adecvat al calitatii vietii populatiei din Romania.
_________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 90/2004.
Art. 2
In sensul prezentei legi, prin:
a) produse din tutun se intelege produsele destinate fumatului, prizatului, suptului sau
mestecatului, fabricate total ori partial din tutun, modificat genetic sau nu;
b) tutun de uz oral se intelege toate produsele destinate uzului oral, cu exceptia celor care se
fumeaza sau se mesteca, fabricate in totalitate sau partial din tutun, sub forma de pudra, de
particule fine sau orice alta combinatie a acestora, in special cele prezentate in pliculete
portionate sau poroase, precum si cele avand orice forma care aminteste de un produs
alimentar;
c) tutun de mestecat se intelege tutunul prelucrat, taiat sau maruntit, destinat consumului prin
mestecare;
d) tutun de prizat se intelege produsul de tutun prelucrat, macinat pana la stadiul de pulbere
fina, destinat consumului prin prizare;
e) fumat se intelege inhalarea voluntara a fumului rezultat in urma arderii tutunului continut
in tigarete, tigari de foi, cigarillos si pipe;
f) tigarete se intelege produsele din tutun ce contin tutun prelucrat, tutun taiat, invelit intr-un
sul longitudinal de hartie, cu sectiune rotunda sau ovala, care contine tutun prelucrat, dispus
intr-un mod adecvat pentru a fi fumate in mod direct;
g) trabucuri - termen generic pentru tigarile de foi;
h) tigari de foi se intelege produsele din tutun obtinute prin invelirea tutunului de umplutura
(taiat sau maruntit) in una sau mai multe foi de tutun prelucrat;
i) cigarillos se intelege tigarile de foi de dimensiuni mici;
j) gudron se intelege condensatul anhidru brut de fum fara nicotina;
k) nicotina se intelege alcaloizi nicotinici;

k1) substante de plecare se intelege arome, solventi, umectanti, adezivi si agenti de ingrosare,
aditivi, sosuri, coloranti si agenti de colorare, conservanti;
l) ingredient se intelege orice substanta sau orice constituent, cu exceptia frunzelor de tutun si
a altor parti naturale sau neprelucrate din tutun, folosit la prepararea sau producerea
produselor din tutun si care se regaseste in produsul finit, chiar daca apare in alte forme
incluzand hartie, filtru, cerneala si adezivi;
m) spatii publice inchise se intelege toate spatiile din institutiile publice centrale si locale,
institutii sau unitati economice, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de invatamant,
medico-sanitare, culturale, de educatie, sportive, toate mijloacele de transport in comun,
autogari, gari si aeroporturi, de stat si private, spatiile inchise de la locul de munca sau alte
spatii prevazute de lege, cu exceptia spatiilor delimitate si special amenajate pentru fumat din
incinta acestora.
n) spatii inchise de la locul de munca se intelege toate spatiile din imobilele constructii,
precum halele industriale, spatiile de depozitare, salile de sedinta, salile de consiliu, holurile,
coridoarele, toaletele, lifturile, birourile si/sau camerele utilizate de doua sau mai multe
persoane;
o) pachet se intelege cea mai mica unitate de vanzare a unui produs din tutun;
p) ambalaj exterior se intelege materialul sau obiectul folosit pentru ambalarea mai multor
pachete cu produse din tutun in scopul vanzarii cu amanuntul a produsului din tutun;
q) folie exterioara transparenta aditionala se intelege materialul sau obiectul transparent
folosit suplimentar pentru ambalarea unuia ori mai multor pachete cu produse din tutun.
_________
Litera a) a fost modificata prin art. I pct. 1 din O.G. nr. 13/2003.
Litera e) a fost modificata prin art. I pct. 2 din O.G. nr. 13/2003.
Litera i) a fost modificata prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 13/2003.
Litera n) a fost introdusa prin art. I pct. 4 din O.G. nr. 13/2003.
Literele b) si j) au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 90/2004.
Litera k1) a fost introdusa prin art. I pct. 3 din Legea nr. 90/2004.
Litera k) a fost modificata prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 58/2006.
Literele o), p) si q) au fost introduse prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 58/2006.
Art. 3
(1) Se interzice fumatul in spatiile publice inchise.
(11) Se interzice complet fumatul in unitatile sanitare, de stat si private.
(2) Fumatul este permis in spatii special amenajate pentru fumat, cu respectarea urmatoarelor
conditii obligatorii:
a) sa fie construite astfel incat sa deserveasca fumatul si sa nu permita patrunderea aerului
viciat in spatiile publice inchise;
b) sa fie ventilate, dotate cu scrumiere si extinctoare si sa fie amenajate in conformitate cu
prevederile legale in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor;
c) sa fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre urmatoarele indicatoare prin care sa se indice:
Spatiu pentru fumatori, Loc pentru fumat, Camera de fumat, Incapere in care este
permis fumatul, astfel incat orice persoana sa poata fi avizata de faptul ca numai in acel
spatiu se poate fuma.
(21) Persoanele responsabile din institutiile mentionate conform art. 2 lit. m) si n) vor elabora
si vor pune in aplicare regulamente interne prin care sa delimiteze spatiile in incinta carora
este permis fumatul de cele in care este interzis fumatul, prin marcarea ultimelor cu
indicatoare prin care sa se indice: Fumatul interzis sau folosirea semnului international,
respectiv tigareta barata de o linie transversala.
(3) Barurile, restaurantele, discotecile si alte spatii publice cu destinatie similara vor delimita
si vor asigura ventilatia spatiilor destinate fumatorilor, astfel incat aerul poluat sa nu patrunda
in spatiul pentru nefumatori.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica barurilor, restaurantelor, discotecilor si altor spatii
publice cu destinatie similara, al caror proprietar sau manager stabileste si afiseaza
avertismentul: "In aceasta unitate fumatul este interzis."
(5) Se interzice vanzarea la bucata a tigaretelor.
(51) Pachetele de tigarete care contin mai putin de 20 de bucati mai pot fi puse pe piata pana
la data de 31 decembrie 2004.
(52) Se interzice comercializarea pachetelor de tigarete care contin mai putin de 20 de bucati.
(6) Se interzice comercializarea produselor din tutun prin automate.
(61) Se interzice vanzarea produselor din tutun tinerilor cu varsta sub 18 ani.
(7) In autorizatia sanitara de functionare a unitatilor care comercializeaza produse din tutun
se introduce o clauza speciala de interzicere a vanzarii produselor din tutun tinerilor sub 18
ani.
(71) Se interzice comercializarea produselor din tutun in unitatile economice situate in incinta
si la o distanta mai mica de 50 metri fata de orice punct de acces in spitale si unitati de
invatamant, cu exceptia unitatilor de invatamant superior. Distanta se va masura pe lungimea
drumului public.
(8) Sunt interzise productia si importul destinate pietei interne, precum si punerea pe piata a
oricarui pachet de tigarete care nu poarta inscriptionat continutul de gudron, de nicotina si
monoxid de carbon din gazele masurate.
(81) Abrogat.
oricarui produs din tutun care nu este inscriptionat cu avertismentele prevazute de legislatia
in domeniu.
(10) Este interzisa punerea pe piata a oricaror produse din tutun de uz oral.
_________
Alineatul (11) a fost introdus prin art. I pct. 5 din O.G. nr. 13/2003.
Litera a) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 6 din O.G. nr. 13/2003.
Litera b) de la alin. (2) a fost modificata prin art. I pct. 7 din O.G. nr. 13/2003.
Litera c) de la alin. (2) a fost introdusa prin art. I pct. 8 din O.G. nr. 13/2003.
Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 10 din O.G. nr. 13/2003.
Alineatul (81) a fost introdus prin art. I pct. 131 din O.G. nr. 13/2003, introdus prin Legea de
aprobare nr. 275/2003.
Alineatul (6) a fost modificat prin art. I pct. 4 din Legea nr. 90/2004.
Alineatul (81) a fost abrogat prin art. I pct. 5 din Legea nr. 90/2004.
Alineatele (51), (8), (9) si (10), vor intra in vigoare, potrivit art. III din Legea nr. 90/2004,
modificata prin Legea nr. 553/2004, la data de 31 decembrie 2006.
Art. 31
Tutunul, produsele din tutun, precum si ingredientele utilizate la fabricarea produselor din
tutun trebuie sa indeplineasca cel putin nivelul minim al conditiilor prevazute in
reglementarile legale in vigoare.
_________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 7 din Legea nr. 90/2004, dar, potrivit art. III din
aceeasi lege (modificata prin Legea nr. 553/2004), intra in vigoare la data de 31 decembrie
2006.
Art. 32
(1) Tigaretele puse in circulatie comercializate sau fabricate nu vor avea un continut mai mare
de:
a) 10 mg/tigareta, pentru gudron;
b) 1 mg/tigareta, pentru nicotina;
c) 10 mg/tigareta, pentru monoxid de carbon.
(2) Este permis importul de tigarete fabricate in statele membre ale Uniunii Europene care
respecta reglementarile comunitare privind continutul maxim de gudron, nicotina si monoxid
de carbon.
(3) Masurarea continutului de gudron, nicotina si monoxid de carbon al tigaretelor se
realizeaza in laboratoare agreate si monitorizate de Ministerul Sanatatii Publice sau in
laboratoare acreditate si monitorizate de autoritatile competente ale altor state membre ale
Uniunii Europene.
(4) Ministerul Sanatatii Publice va face publica lista laboratoarelor agreate si monitorizate de
Ministerul Sanatatii Publice, specificand criteriile utilizate la agreare si metodele de
monitorizare aplicate, precum si lista laboratoarelor acreditate si monitorizate de autoritatile
competente ale altor state membre ale Uniunii Europene.
(5) Determinarea continutului de gudron, nicotina si monoxid de carbon al tigaretelor se face
pe baza standardelor urmatoare: ISO 4387 - pentru gudron, ISO 10315 - pentru nicotina, ISO
8454 - pentru monoxid de carbon. Acuratetea indicatiilor privind gudronul si nicotina de pe
pachete se verifica in conformitate cu ISO 8243.
(6) Ministerul Sanatatii poate sa solicite producatorilor sau importatorilor efectuarea oricaror
teste suplimentare in vederea determinarii concentratiei altor substante continute de produsele
din tutun, pentru fiecare marca sau tip, in scopul evaluarii efectului acestor substante asupra
sanatatii, in mod special a potentialului acestora de a provoca dependenta.
(61) Testele suplimentare solicitate conform alin. (6) vor fi efectuate in laboratoarele agreate
sau acreditate conform alin. (3).
(7) Rezultatele testelor efectuate conform prevederilor alin. (6) vor fi transmise anual
Ministerului Sanatatii.
(8) Ministerul Sanatatii poate solicita rezultatele testelor efectuate conform prevederilor alin.
(6) la un interval mai mare decat cel prevazut la alin. (7) atunci cand caracteristicile
produselor din tutun nu se modifica.
(9) Ministerul Sanatatii este notificat de fiecare data cand caracteristicile produselor din tutun
se modifica.
(10) Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Asociatia
de Standardizare din Romania - ASRO - vor asigura adoptarea standardelor ISO ca standarde
romane pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
_________
2006.
Alineatele (3) si (4) au fost modificate prin art. I pct. 9 din O.G. nr. 5/2008.
Art. 33
La fabricarea produselor din tutun se utilizeaza numai substante de plecare din lista aprobata
prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si
mediului, emis pana la 31 decembrie 2004.
_________
2006.
Art. 34
(1) Producatorii sau importatorii de produse din tutun intocmesc un dosar al produsului care
contine urmatoarele:
a) lista cu toate ingredientele utilizate in procesul de fabricatie a produselor din tutun, precum
si cantitatile acestora, dupa tipul si marca produsului. Lista va fi redactata in ordinea
descrescatoare a cantitatii fiecarui ingredient din produs;
b) declaratie cu privire la motivul utilizarii ingredientelor listate in produsele din tutun, cu
indicatii referitoare la categoria si functia lor;
c) date toxicologice disponibile producatorului sau importatorului referitoare la ingredientele
utilizate, indiferent de forma lor de prezentare, cu referiri speciale la efectul lor asupra
sanatatii, mentionand orice efect de inducere a dependentei;
d) continutul de gudron, nicotina si monoxid de carbon, in cazul tigaretelor.
(2) Dosarul intocmit in conformitate cu prevederile alin. (1) se depune anual, pana la data de
1 septembrie, de catre producator sau importator, pentru notificare, la autoritatea competenta
desemnata de Ministerul Sanatatii Publice.
(3) Informatiile cu privire la continutul de gudron, nicotina si monoxid de carbon, rezultatul
testelor suplimentare efectuate la solicitarea Ministerului Sanatatii, precum si declaratia,
datele toxicologice din dosarul produsului, lista cu ingredientele utilizate in procesul de
fabricatie, cu exceptia celor care contin formule specifice de produs, indicate de producator
drept secret de fabricatie, sunt informatii publice.
(4) Ministerul Sanatatii asigura informarea consumatorilor cu privire la datele prevazute la
alin. (3), prin orice mijloc adecvat. Lista de ingrediente a fiecarui produs, precum si
continutul de gudron, nicotina si monoxid de carbon vor fi facute publice de catre Ministerul
Sanatatii.
(5) Normele pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(4) se stabilesc conform reglementarilor
comunitare in domeniu, prin ordin al ministrului sanatatii publice.
_________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 7 din Legea nr. 90/2004.
Litera d) de la alin. (1) a fost introdusa prin art. I pct. 11 din O.G. nr. 5/2008.
Art. 4
(1) Publicitatea pentru produsele din tutun este permisa in conformitate cu legislatia in
vigoare.
(2) Folosirea unei embleme sau a denumirii unei marci de tutun pentru promovarea ori
comercializarea altor produse este interzisa.
_________
Art. 5
Proprietarii sau managerii care administreaza spatiile publice in care este interzis fumatul au
obligatia de a afisa la loc vizibil simboluri care interzic fumatul.
Art. 6
(1) Fiecare pachet care contine tigarete, in momentul punerii pe piata a produsului, trebuie sa
prezinte tiparit pe o parte a pachetului, in limba romana, continutul de gudron, de nicotina si
monoxid de carbon din gazele masurate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare,
astfel incat sa se acopere cel putin 10% din suprafata corespunzatoare a pachetului.
(11) Denumirea monoxid de carbon se va tipari in forma neprescurtata, respectiv monoxid

de carbon, si nu CO.
(12) Pachetul de tigarete este un paralelipiped dreptunghic, compus din 6 suprafete/fete: doua
suprafete mari sau principale, doua suprafete mijlocii sau laterale si doua suprafete mici.
(2) Fiecare pachet care contine produse din tutun, cu exceptia tutunului de uz oral sau a altor
produse din tutun care nu se fumeaza, se inscriptioneaza, in limba romana, cu un avertisment
general, precum si cu unul aditional, dupa cum urmeaza:
a) avertismentul general se tipareste alternativ, astfel incat sa se asigure aparitia regulata,
folosindu-se unul dintre cele doua texte, precum: Fumatul ucide, cu varianta: Fumatul
poate sa ucida si Fumatul dauneaza grav sanatatii tale si a celor din jur;
b) avertismentul general se tipareste pe cea mai vizibila suprafata a pachetului si a oricarui
ambalaj exterior, cu exceptia foliei exterioare transparente aditionale, folosita in vanzarea cu
amanuntul a produsului;
c) prin cea mai vizibila suprafata a pachetului se intelege una dintre cele doua suprafete
vizibile mari, aleasa ca referinta;
d) avertismentul general acopera cel putin 30% din aria externa a suprafetei vizibile a
pachetului pe care este tiparit;
e) avertismentul aditional se tipareste alternativ, astfel incat sa se asigure aparitia regulata a
unuia dintre cele 14 texte prevazute in lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din
prezenta lege;
f) avertismentul aditional se tipareste pe cealalta suprafata vizibila mare a pachetului si a
oricarui ambalaj exterior, cu exceptia foliei exterioare transparente aditionale, folosita in
vanzarea cu amanuntul a produsului;
g) avertismentul aditional acopera cel putin 40% din aria externa a suprafetei pachetului pe
care este tiparit;
h) avertismentul combinat consta in textul unui avertisment aditional si o fotografie color sau
alta ilustratie care ilustreaza consecintele fumatului asupra sanatatii si se tipareste incepand
cu data de 1 iulie 2008 pe pachetele de tigarete si pe ambalajele lor exterioare si, respectiv, cu
data de 1 ianuarie 2009 pe pachetele si pe ambalajele exterioare ale celorlalte produse din
tutun destinate fumatului, cu exceptia trabucurilor ambalate la bucata. Normele tehnice de

tiparire, precum si selectia elementelor grafice sunt stabilite prin ordin al ministrului sanatatii
publice, conform reglementarilor comunitare in vigoare;
i) pentru pachetele cu produse din tutun, altele decat tigaretele, la care cea mai vizibila
suprafata depaseste 75 cm2, avertismentele prevazute de prezenta lege acopera o arie de cel
putin 22,5 cm2 pe fiecare suprafata.
(21) Produsele din tutun care nu se fumeaza se inscriptioneaza in limba romana cu urmatorul
avertisment: Acest produs din tutun poate sa dauneze sanatatii tale si provoaca dependenta.
(22) Textul avertismentului prevazut la alin. (21) se tipareste pe cea mai vizibila suprafata a
pachetului si a oricarui ambalaj exterior, cu exceptia foliei exterioare transparente aditionale,
folosita in vanzarea cu amanuntul a produsului din tutun, si acopera cel putin 30% din aria
externa a suprafetei pe care este tiparit.
(3) Textul avertismentelor, precum si continutul de gudron, de nicotina si monoxid de carbon
este:
a) tiparit cu font negru ingrosat, tipul Helvetica, pe fond alb; dimensiunea fontului va ocupa
cea mai mare proportie posibila din aria tiparita;
b) tiparit cu minuscule, cu exceptia primei litere a mesajului;
c) tiparit centrat, paralel cu marginea superioara a pachetului;
d) incadrat de un chenar negru cu grosimea de minimum 3 mm si maximum 4 mm, care nu
interfereaza in niciun mod cu elementele de text sau grafice ale avertismentului ori cu
informatia oferita, cu exceptia produselor din tutun care nu se fumeaza;
(31) Chenarul prevazut la alin. (3) lit. d) este pozitionat centrat, paralel cu marginea
pachetului sau ambalajului exterior, iar in exteriorul lui, deasupra avertismentelor de sanatate,
se va tipari centrat inscriptia: Directiva Parlamentului European si a Consiliului
2001/37/CE, dimensiunea textului, culoarea si tipul fonturilor folosite ramanand la
latitudinea producatorului. Acest chenar nu va fi inclus in suprafata alocata textului pe care il
incadreaza, suprafata care va fi de 10%, 30%, respectiv 40% din aria externa a suprafetei
vizibile a pachetului, in functie de tipul avertismentului.
(32) Abrogat.
(4) Se interzice tiparirea textului avertismentelor, precum si a continutului de gudron,

nicotina sau monoxid de carbon pe timbru.
(5) Textul se tipareste astfel incat sa nu poata fi mutat sau sters si sa nu devina neclar sau sa
fie ascuns ori intrerupt de alte texte sau desene ori in momentul deschiderii pachetului.
(51) In cazul produselor din tutun, altele decat tigaretele, textele avertismentelor pot fi fixate
cu ajutorul adezivilor, astfel incat textul avertismentelor sa nu poata fi inlaturat.
(6) Pentru a se asigura identificarea si trasabilitatea produsului, produsele din tutun vor fi
marcate in mod corespunzator, prin indicarea numarului lotului sau a unui echivalent pe
pachetele cu produse din tutun, facand posibila determinarea locului si a datei producerii
acestora.
(61) Producatorul va marca data fabricatiei folosind un cod intern de identificare a lotului,
urmand ca organele de control sa solicite producatorului sistemul propriu de codificare.
oricarui produs din tutun care poarta inscriptionat orice text, denumire, insemne ale marcii,
desene, fotografii sau orice alt semn care sugereaza ca un produs din tutun este mai putin
nociv decat altele.
(71) Abrogat.
_________
Alineatele (11) si (12) au fost introduse prin art. I pct. 151 din O.G. nr. 13/2003, introdus prin
Legea de aprobare nr. 275/2003.
Litera c) de la alin. (3) a fost modificat prin art. I pct. 20 din O.G. nr. 13/2003, astfel cum a
fost modificat prin Legea de aprobare nr. 275/2003.
Alineatele (21) si (22) au fost introduse prin art. I pct. 9 din Legea nr. 90/2004.
Partea introductiva si litera d) de la alin. (3), au fost modificate prin art. I pct. 10 din Legea
nr. 90/2004.
Alineatele (4) si (5) au fost modificate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 90/2004.
Alineatul (51) a fost introdus prin art. I pct. 13 din Legea nr. 90/2004.
Literele b) si f) de la alin. (2) au fost modificate prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 58/2006.
Alineatul (22) a fost modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 58/2006.
Litera c) de la alin. (3) a fost modificata prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 58/2006.
Alineatul (6) a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 58/2006.
Literele b), h) si i) de la alin. (2) au fost modificate prin art. I pct. 14 din O.G. nr. 5/2008.
Litera d) de la alin. (3) a fost modificata prin art. I pct. 17 din O.G. nr. 5/2008.
Art. 7
(1) Operatorii economici care produc si importa pentru piata interna, precum si cei care
comercializeaza produse din tutun iau masurile necesare aplicarii prevederilor art. 3 alin. (5),
(52), (6), (61), (71), (8), (9), (10) si ale art. 6.
(11) Abrogat.
(12) La data intrarii in vigoare a prezentei legi*), productia, importul si comercializarea
produselor din tutun care nu indeplinesc conditiile prezentei legi sunt interzise.
(13) Stocul de produse din tutun aflat deja in circuitul comercial la data intrarii in vigoare a
legii*), care nu indeplineste conditiile prezentei legi, va fi lichidat in termen de 12 luni.
_________
*) Data intrarii in vigoare a textelor este data intrarii in vigoare a Legii nr. 90/2004.
(2) Actiunile de inspectie sanitara de stat vor cuprinde in mod obligatoriu si controlul
respectarii prevederilor prezentei legi.
_________
Art. 71
Orice produs din tutun importat dintr-un stat membru al Uniunii Europene este admis pe
teritoriul Romaniei daca produsul a fost in mod legal fabricat sau comercializat in statul
membru de origine si ofera un grad echivalent de protectie.
_________
Art. 8
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Tineretului si
Sportului elaboreaza si pun in aplicare programe nationale de educatie, inclusiv prin massmedia, privind prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun.
Art. 81
Abrogat.
_________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 20 din O.G. nr. 5/2008, si abrogat prin Legea de
Art. 9
Posturile de radio si de televiziune nationale pun la dispozitie Ministerului Educatiei si
Cercetarii, Ministerului Sanatatii si Familiei si Ministerului Tineretului si Sportului un spatiu
de emisie de minimum 30 de minute saptamanal, din care 50% la ore de maxima audienta,
pentru difuzarea de materiale promotionale de prevenire si combatere a consumului
produselor din tutun.
Art. 91
Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea contraventionala civila sau
penala, dupa caz, potrivit legii.
_________
Art. 10
Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) si (11) se sanctioneaza cu amenda
contraventionala de la 100 lei la 500 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2), (21), (3), (41), (5), (52), (6), (61) si (71) si ale
art. 4 alin. (2) se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 250 lei la 1.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (8), (9), (10), ale art. 32 alin. (1), (3), (61), (7), (9),
ale art. 33, ale art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 6 se sanctioneaza cu amenda contraventionala
de la 10.000 la 50.000 lei;
d) nerespectarea de catre producatori sau importatori a solicitarilor Ministerului Sanatatii
Publice prevazute la art. 32 alin. (6) si (7) se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la
10.000 la 50.000 lei.
_________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 21 din O.G. nr. 5/2008, astfel cum a fost modificat
prin Legea de aprobare nr. 203/2008
Art. 101
Tutunul si produsele din tutun care rezulta din savarsirea contraventiilor prevazute la art. 10
se confisca, in vederea distrugerii, conform prevederilor legale in vigoare.
_________
Art. 11
Sanctiunile prevazute la art. 10 lit. a) se aplica persoanelor fizice; sanctiunile prevazute la art.
10 lit. b) si c) se aplica atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, dupa caz;
sanctiunile prevazute la art. 10 lit. d) se aplica persoanelor juridice.
_________
Articolul a fost modificat prin art. I pct. 22 din O.G. nr. 5/2008.
Art. 12
(1) Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (52), (6), (8), (9), (10), ale art. 32 alin. (1), ale art.
33, ale art. 34 alin. (1) si (2), ale art. 4 alin. (2) si ale art. 6 se sanctioneaza cu retragerea de pe
piata a produsului in cauza, in vederea distrugerii, conform legii, de catre organele
competente.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (2), (21) si (3) se sanctioneaza cu suspendarea
temporara a activitatii, pana la remedierea situatiei care a dus la suspendarea activitatii.
_________
Art. 13
Abrogat.
_________
Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 90/2004.
Art. 14
Prevederile referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor din prezenta lege se
completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare.
_________
Art. 141
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite
in acest sens de catre Ministerul Sanatatii Publice si de catre Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor.
_________
Art. 142
Ministerul Sanatatii Publice transmite Comisiei Europene, anual si ori de cate ori apar
modificari:
a) datele si informatiile care rezulta din aplicarea art. 32 si 34;
b) lista laboratoarelor agreate pentru masurarea continutului de gudron, nicotina si monoxid
de carbon din produsele din tutun, precum si criteriile utilizate pentru agreare si metodele de
monitorizare aplicate.
_________
Articolul a fost introdus prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 58/2006.
Art. 15
Prezenta lege intra in vigoare in termen de 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. (8) si (9) si ale art. 6, care intra in
vigoare la data de 31 decembrie 2004.
Prezenta lege transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene

nr. 2001/37/CE privind armonizarea dispozitiilor legislative, de reglementare sau
administrative ale statelor membre cu privire la producerea, prezentarea si vanzarea
produselor din tutun, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 194 din 18
iulie 2001, pag. 26-35.
_________
Mentiunea a fost introdusa prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 58/2006.
Amendament
Senatorii juriti au admis, miercuri, o serie de amendamente la legea antifumat, care elimin
interdicia fumatului la terase, spaiul nchis fiind redenumit ca spaiu cu perei de jur
mprejur, n plus, fumatul fiind permis n camere special amenajate pentru acest lucru, i n
care se pot consuma i buturi.
Senatorii vor s modifice Legea antifumat prin amendamente la proiectul de lege al
Guvernului privind stabilirea condiiilor pentru fabricarea, prezentarea i vnzarea produselor
din tutun i a produselor conexe i de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea i
combaterea efectelor consumului produselor din tutun, care pune n acord legislaia
romneasc cu prevederile europene. Amendamentele au fost citite n Comisia juridic de
ctre senatorul PNL Steliana Miron, una dintre iniiatorii acestor modificri la proiectul de
lege. Alturi de ea, textul a mai fost semnat de ctre deputaii Daniel Fenechiu i Rzvan
Tnase.
Potrivit iniiatorilor amendamentelor, fumatul va fi permis n camere special amenajate,

care s serveasc exclusiv fumatului i activitilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu
consumul de cafea, buturi calde sau buturi rcoritoare.
Parlamentarii vor s modifice definiia spaiului public nchis. Astfel, spaiul public nchis
este, potrivit amendamentului, orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii
colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperi,
plafon sau tavan i care este ncadrat de perei de jur mprejur, indiferent de natura acestora
sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepia spaiilor cu detinaie locativ.
Astfel, acetia vor s se poat fuma i pe terase, eliminnd interdicia de a se fuma n spaii
care au acoperi i doi perei, aa cum este prevzut n legea adoptat recent de Parlament i
care a intrat n vigoare n 17 martie.
Parlamentarii dau o nou definiie i spaiului nchis de la locul de munc, respectiv spaiul
care are un acoperi, plafon sau tavan, i care esgte ncadrat de perei, de jur mprrejur,
indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat ntr-un loc de
munc, astfel cum este definit n legea securitii i sntii n munc 319/2006, cu
modificrile ulterioare.
n plus, potrivit amendamentelor, fumtorii se pot constitui n asociaii sau cluburi de
fumtori care pot amenaja spaii speciale destinate fumatului i activitilor asociate
fumatului.
Preedintele Comisiei juridice, Ctlin Boboc, a precizat n cadrul dezbaterilor din comisie c
a primit foarte multe sesizri din partea cetenilor i a fost bombardat de e-mail-uri de la
persoane nemulumite de prevederile restrictive ale Legii antifumat.
Avem un talent romnesc: sau s nu avem prevederi deloc, sau dac le avem s le facem la
maximul posibil, prevzut oriunde n lume. Suntem oamenii extremelor, sau e alb, sau e
negru. S recunoatem c uneori realitatea mai e i gri, a spus Boboc, preciznd c legea
trebuie amendat astfel nct s izvorasc din viaa de zi cu zi.
Boboc a mai artat c, prin definirea spaiului public, astzi, fumatul va fri interzis, n sezonul
estival, pe terasele de la malul mrii.
Cred c e cam mult, a spus preedintele Comisiei juridice, care a atras atenia c astfel este
afectat i turismul.
Steliana Miron a prezentat o alt problem care s-a creat odat cu intrarea n vigoare a Legii
antifumat.
Am primi sesizri de la patronii de cluburi din Centrul Vechi. Pentru c sunt obligai s ias
afar s fumeze, unii clieni nu i mai achit nota de plat i pleac fr s plteasc
consumaia. Spun c ies la fumat i pleac, a spus Miron.
Ea a mai artat c trebuie s se in cont de faptul c n Romnia sunt peste 5 milioane de

fumtori.
i senatorul PNL Cristian Bodea a intervenit n discuie: Nu sunt de acord cu aceast lege
tmpit, nu sunt de acord s interzicem total fumatul. Dac vrem s ne sinucidem cu igrile,
ne sinucidem. Dac mi convine, stau lng un fumtor, dac nu, plec de lng el.
Bodea a venit i cu o propunere, s se stabileasc, prin lege, ce localuri vor fi exclusiv pentru
fumtori i care vor fi pentru nefumtori.
Nu trebuie s ne simim vinovai c modificm legea. Dup corupi, acum au aprut

fumtorii. E ca o anatem pus acestora, a spus Bodea.
Comisia juridic a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind

reglementarea fumatului. Amendamentele aduse de parlamentari Legii antifumat vor fi
dezbtute n comisia economic, care trebuie s elaboreze, mpreun cu Comisia de sntate,
un raport pe acest proiect de lege.
Senatorii din Comisia juridic au fcut un prim pas pentru oferirea unor condiii mai bune
pentru fumtori, fiind de acord cu serie de amendamente potrivit crora spaiile nchise unde
nu se poate fuma sunt doar cele cu perei de jur mprejur, n schimb se va putea fuma n
camere special amenajate.
Senatorii din Comisia juridic vor amendarea legii antifumat - camere speciale pentru
fumtori (Imagine: Octav Ganea / Mediafax Foto)
Amendamentele au fost citite n Comisia juridic de senatorul PNL Steliana Miron, care a
semnat n calitate de iniiator alturi de deputaii Daniel Fenechiu i Rzvan Tnase
modificarea legii.
Parlamentarii vor s modifice definiia spaiului unde se poate fuma, astfel potrivit articolului
2, spaiul public nchis este definit ca orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii
colective, indiferent de forma de proprietate sau de dreptul de acces, care are un acoperi,
plafon sau tavan care este ncadrat de perei de jur mprejur, indiferent de natura acestora sau
de caracterul temporar sau permanent, cu excepia spaiilor cu destinaie locativ.
Ei dau o nou definiie i spaiului nchis de la locul de munc, care este spaiul care are un
acoperi, plafon sau tavan, i care este ncadrat de perei, de jur mprejur, indiferent de natura
acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat ntr-un loc de munc, astfel cum este
definit n legea securitii i sntii n munc 319/2006, cu modificrile ulterioare.
Un alt amendament depus la proiectul de lege prevede eliminarea limitrii doar la zona de
tranzit a aeroporturilor internaionale a fumatului.
Potrivit modificrilor dorite, fumatul va fi permis n camere special amenajate, cu respectarea

urmtoarelor condiii - s serveasc exclusiv fumatului i activitilor asociate fumatului, cum
ar fi de exemplu consumul de cafea, buturi calde sau buturi rcoritoare.
Amendamentele au primit susinerea tuturor senatorilor prezeni la edina comisiei juridice.
Mi-au semnalat, m-au bombardat cu mail-uri, restrngerea n totalitate a posibilitii

fumtorilor de a fuma. () Suntem oamenii extremelor - sau e alb sau e negru. S
recunoatem c e gri. Legea trebuie s izvorasc din viaa cu zi cu zi. Definirea spaiului
public, astzi, legea prevede c dac are doi perei i un acpoperi, teras pe malul mrii,
acolo nu se poate fuma. Cred c e cam mult, a spus preedintele Comisiei juridice, liberalul
Ctlin Boboc.
La rndul ei, iniiatoarea amendamentelor, Steliana Miron, a oferit i un motiv hazliu pentru
aprobarea amendamentelor.
Am primit petiii de la patronii de cluburi din centrul vechi n care se plngeau c sunt
clieni care nu i mai achit notele de plat, fiindc spun c ies la fumat i nu mai vin, a
spus Miron.
n aprarea fumtorilor a srit i un senator nefumtor, Cristian Bodea.
Mi s-a spus c dac nu sunt fumtor, nu am autoritate n domeniu. Nu sunt de acord cu

aceast lege tmpit. Nu sunt de acord s interzicem. Dac vrem s ne sinucidem cu igrile,
ne sinucidem. Dac mi convine, stau lng un fumtor, dac nu, plec. Eu a considera
potrivit, dac unii sunt deragnjai c se fumeaz ntr-o camer, s se decid localurile pentru
fumat i cele pentru nefumtori. Nu trebuie s ne simim vinovai c modificm legea. Dup
corupi au aprut fumtorii. E ca o anatem, a spus Bodea.
Comisiile de Sntate i Economic din Senat vor redacta un raport pe marginea unui proiect
de lege care transpune o directiv european n legislaia romneasc. Senatul este prim
camer sesizat.
Perspectiv ONG
Am militat ani de zile pentru introducerea normelor europene anti-fumat i am fi primii care
am semnala nclcarea legii, a declarat Ramona Brad pentru DCNews. ns, am avut surpriza
plcut s constatm c barurile, cluburile i restaurantele din Centrul Vechi sau din alte zone
turistice respect legislaia. Chiar i n rural, unde e mai greu de controlat, se respect legea
anti-fumat.
Cel mai mare pericol pentru fumtori, clienii nefumtori care sesizeaz Poliia
Unii dintre angajai sunt ei nii nefumtori, aa c au salutat introducerea legisla iei
europene i nu vor s mai fie expui la emisiile toxice, spune Ramona Brad. Patronii constat
c nu au sczut ncasrile, aa cum ameninau lobitii productorilor de igri. Iar clien ii
nefumtori reacioneaz imediat cnd sunt expui la fumul de igar. De altfel, amenzile care
s-au dat pn acum sunt urmarea unor sesizri ale clienilor. Poli ia, ca i n cazul
schimbrilor de legislaie rutier, las s treac o perioad n care doar avertizeaz, nu sare cu
amenzi. Dar, dac clienii reacioneaz, iar controlul constat nclcarea legislaiei, atunci se
dau i sanciuni, nu doar avertismente.
Nu exist portie n legea anti-fumat, de aceea vor s-o schimbe
n legea anti-fumat nu exist portie, spune Ramona Brad, Clearpoint Asociation, sunt doar
legende, c sar putea organiza petreceri private, c pentru membri ar fi alt statut. Toate
aceste speculaii sunt doar parte a campaniei derulate de lobitii companiilor de tutun. Am
observat aceeai campanie i n celelalte ri europene n care s-au introdus legi anti-fumat.
Curile constituionale au stabilit c nu se ncalc drepturi ale fumtorilor. Normele europene
sunt clare. Se ncearc, ns, schimbarea legislaiei naionale, de ctre parlamentari care au
preluat , copy-paste, solicitrile productorilor de igri. ONG-urile anti-fumat vor reaciona
dur, dac va fi reluat tentativa de nclcare a legislaiei europene. Nu patronii de cluburi
amenin legea anti-fumat, ci lobitii din Parlament.
Am asistat de foarte multe ori n activitatea privat la evenimente n care, sigur, erau prezen i
i copii n spaii publice n care se fuma. Copiii nu au cum se apra i nici cum s- i cear
drepturile, i atunci, cred c rolul nostru n calitate de legiuitori este n primul rnd s i
aprm pe cei care nu au puterea s se apere i s crem cadru legal astfel nct acetia s nu
fie prejudiciai n niciun fel, preocuparea este evident pentru ce nseamn sntatea tinerei
generaii dar i a acelor care nu sunt fumtori. Precizez de la bun nceput nc o dat c legea
nu este o lege mpotriva fumtorilor, este o lege pentru protejarea n primul rnd al
nefumtorilor, acelor care i desfoar activitatea profesional ntr-un loc de munc n care
se fumeaz i a cror sntate este grav afectat dar nimeni nu vorbete despre asta i evident,
tinerilor i copiilor care urmeaz s creasc n medii mai sntoase i mai curate.
Sunt i minori de 15-16 ani care fumeaz.
Sunt pentru c nu au nicio alt posibilitate, c oriunde se duc n orice cafenea, n orice
restaurant chiar dac se duc i cu familia se fumeaz. Pn n prezent legea aa cum a fost ea
promulgat nu a funcionat, nimeni nu a aplicat-o. Asta nu nseamn c trebuie s avem
acelai rezultat i cu aceast lege. Cred c sanciunile sunt mult mai severe, aici am venit n
plus cu sanciuni dup discuii cu proprietarii de hoteluri, restaurante, cafenele, baruri, am
venit n plus i cu sanciuni pentru persoane fizice. Ei ne-au spus c sunt de foarte multe ori
situaii n care respectivelor persoane nu le pas i chiar nu i intereseaz i ei nu au niciun fel
de posibilitate de a-i constrnge i ne-au sugerat s fie implicat i poli ia ca ei s poat
solicita spirjinul poliiei n respectarea legii.
Cum vedei efectele economice pentru localuri i efectele privind sntatea oamenilor?
Atunci cnd am documentat iniiativa i toate amendamentele m-am uitat i la istoricul

implementrii din alte ri din Uniunea European. Dac n primele 3-6 luni de zile a existat o
scdere a consumului, vorbesc de industria ospitalitii, n urmtoarele luni de zile i pn la
un an de zile au ajuns pe plus, au crescut fa de momentul ini ial n care s-a implementat
legea, ceea ce arat c team c i-ar pierde clienii nu exist. Dimpotriv, eu cred c au
posibilitatea s-i diversifice serviciile pe care le ofer, astfel nct s ofere spaiu i familiilor
cu copii i tuturor celor care sunt nefumtori, pentru c totui s nu uitm, n proporie 75%78% acolo sunt cifrele, sunt nefumtori n Romnia, deci un 22% pn n 25% sunt
fumtori.
Spunei c vor veni n localuri cei care pn acum nu veneau.
Evident, sigur c da. De altfel, am vzut c dn Bucureti, dar i dn Cluj-Napoca, de acas, de

unde a plecat aceast iniiativ, s-au raliat acestui demers nc de anul trecut destul de multe
localuri i se pare c nu au pierderi, dimpotriv, eu cred c i ntrebndu-i, au creteri.
Legat de sntate, credei c se vor lsa unii de fumat?
Pentru sntate n primul rnd vom elimina sau reduce substan ial tot ceaa ce nseamn
problemele de alergii, a cilor respiratorii datorate produselor de tutun n primul rnd pentru
cei care sunt nefumtori i apoi vom avea o reducere a problemelor de sntate inclusiv la cei
care sunt fumtori pentru c nemaistnd att de mult n fum de igar vor fi mai pu in afecta i
i chiar de faptul c ei sunt fumtori, pentru c vor fuma mai mult n spa ii deschise. Marea
majoritate cu care am discutat la momentul n care am iniiat aceast lege mi-au spus c :eu
acas nu fumez, fumez pe balcon. Pi dac e permis peste tot, ce s fac?.
Curtea Constituional a fost foarte clar. Fumatul nu este un drept al omului. Este doar un
drept de a folosi un produs comercializat legal, dar faptul c este legal nu i d dreptul s l
consumi oriunde. Trebuie s ii cont de cel de lng tine i e foarte important s ne aducem
aminte asta. Libertatea ta se termin unde ncepe libertatea celuilalt. Decizia Curii ne aduce
aminte de asta i, din acest punct de vedere, este o decizie istoric.
n urma deliberrilor, Curtea Constituional, cu unanimitate de voturi, a respins miercuri

obiecia de neconstituionalitate i a constatat c dispoziiile Legii privind modificarea i
completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea i combaterea efectelor consumului
produselor din tutun sunt constituionale n raport de criticile formulate. Decizia este
definitiv i general obligatorie i se comunic Preedintelui Romniei.
http://www.romaniatv.net/legea-antifumat-vara-nu-i-ca-iarna-ce-subterfugii-au-gasit-patroniide-cluburi-baruri-si-cafenele_280368.html
Legea anti-fumat sau legea anti-fumtori?
Evident, autorii legii nu au fcut nici un fel de studiu de impact, din nici un punct de vedere.
Invocnd armonizarea cu legislaia european, s-au grbit s interzic fumatul chiar i n
localuri unde pn acum era permis dei n majoritatea rilor UE legile "draconice" nu
sunt nici pe departe att de draconice ca la noi: n Germania fumatul e i nu e interzis, n
Frana (care are una dintre cele mai stricte legi anti-fumat) se poate fuma pe terase acoperite
(care n noua noastr lege pot fi considerate nchise) etc.
http://cristinaandrei.blogspot.ro/2016/02/legea-anti-fumat-sau-anti-fumatori.html
Un bar din Constana s-a transformat n sediu pentru o asociaie non-profit, pentru a putea
ocoli legea antifumat. Astfel, cei 60 de membri ai asociaiei pot merge n acest local i pot
fuma fr s fie sancionai. n lege este precizat faptul c fumatul este permis n locuin sau
orice alt spaiu n care nu se desfoar o activitate economic.
Asociaia a fost nfiinat doar cu cteva zile nainte de intrarea n vigoare a legii antifumat.
Societatea comercial care i desfura acolo activitatea a fost nchis, iar n locul ei a aprut
Asociaia Comunitatea Rock Constana.
Era pcat s pierdem un spaiu care ne asigura un loc de ntlnire i un loc de socializare,
spune Daniel Frang, membru al Asociaiei Comunitatea Rock Constana.
n acest local intr doar membrii asociaiei sau invitai ai membrilor.
Legea antifumat sau orice lege vor ei s-i impun nu se aplic pentru c efectiv asta ar
nsemna s intre cu bocancii murdari la tine n cas, a declarat Antonio Popescu,
preedintele Asociaiei Comunitatea Rock Constana.
Pe lng aceasta, membrii pot consuma i buturi, fr s plteasc. Fiind o asociaie nonprofit, membrii se ocup de toate cheltuielile. Lunar, acetia contribuie cu o sum de bani
care intr n bugetul asociaiei.
Scopul principal al interzicerii fumatului n spaiile nchise de la locul de munc i n spa iile
publice nchise este protejarea sntii angajailor i a cetenilor care se afl n spa iile
publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun.
Legea este benefic suplimentar pentru cei care fumeaz deoarece faciliteaz oprirea
fumatului, precum i n cazul minorilor i tinerilor deoarece contribuie la prevenirea
fumatului prin reducerea ocaziilor sociale n care se fumeaz i n care debuteaz, de obicei,
consumul de tutun.
1. LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL

Se interzice fumatul n toate spaiile publice nchise, spaiile nchise de la locul de munc,
mijloacele de transport n comun, locurile de joac pentru copii. Se interzice complet fumatul
n unitile sanitare, de nvmnt, precum i cele destinate protec iei i asisten ei copilului,
de stat i private.
SPAIUL PUBLIC NCHIS

Spaiul public este considerat orice spaiu accesibil publicului (de ex. din domeniul culturalartistic, sntate, nvmnt, alimentaie public, cluburi, baruri, cafenele etc.) sau destinat
utilizrii colective (de ex. pentru activiti comerciale, sportive, trguri, expoziii etc.),
indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces.
Spaiul public nchis reprezint orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii
colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi ,
plafon sau tavan i care este delimitat de cel puin doi perei, indiferent de natura acestora sau
de caracterul temporar sau permanent.
Prin perete se nelege orice element de construcie aezat vertical (sau pu in nclinat) care
limiteaz, separ sau izoleaz:
- ncperile unei cldiri/ construcii ntre ele (perei interiori) sau de exterior (perei exteriori)
i care susin planeele, etajele i acoperiul, respectiv;
- anumite spaii ale unui sistem tehnic ntre ele (perei interiori) sau sistemul tehnic de spa iul
nconjurtor.
Avnd n vedere faptul c spaiile nchise pot face parte dintr-o construcie sau dintr-un sistem
tehnic (cort, pavilion, chioc etc), definirea peretelui trebuie s in cont de ambele situaii:
Cldiri sunt acele construcii pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obinerii
unei autorizaii de construire;
Sisteme tehnice sunt acele construcii sezoniere sau provizorii care nu necesit
autorizaie de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, n cazul n care se realizeaz

activiti economice.
n aprecierea caracterului de nchis/ deschis al unui spaiu, nu se va ine cont de:

natura materialului din care sunt confecionai pereii sau tavanul/ plafonul/ acoperi ul.
Oricare ar fi materialul folosit la construcia pereilor sau tavanului (zidrie, textil, lemn, folie
plastic etc.) i oricare ar fi densitatea materialului (material perforat etc.), att timp ct exist
un tavan i cel puin 2 perei, spaiul respectiv va fi considerat spaiu nchis;
caracterul temporar sau permanent al pereilor sau spaiului. Dac un element de
construcie ndeplinete funcia de perete (limiteaz, separ sau izoleaz) i este vizibil,
spaiul din care face parte va fi considerat spaiu nchis chiar dac elementul respectiv se
poate plia, ridica etc. adic este perete doar temporar.
Spaiile care au nchideri laterale sau/ i acoperi retractabile adic structuri care se pot plia,
ridica, deschide, deplasa, porni etc. astfel nct s formeze temporar pere i/ acoperi , vor fi
considerate:
spaii deschise atunci cnd structura este complet pliat/ ridicat etc. astfel nct peretele/
acoperiul nu este deloc vizibil;
spaii nchise atunci cnd structura este deschis/ cobort.
SPAIUL NCHIS DE LA LOCUL DE MUNC

Locul de munc reprezint locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile
ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care
lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii.
n cazul n care ntr-o zon a unui spaiu pentru locuit se desfoar activitate economic,
atunci respectiva zon devine loc de munc iar fumatul este interzis.
NU SE VA MAI FUMA N:
spaiile nchise din toate locurile de munc:
- halele industriale, spaiile de depozitare, birourile i camerele, slile de edin, slile de
consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele nchise etc.;
- instituiile publice centrale i locale;
- uniti comerciale: magazine, expoziii/ trguri n spaiu nchis, centre comerciale, piee
nchise etc.;
- restaurante, baruri, cafenele, terase nchise, uniti de cazare, cluburi - inclusiv cele cu acces
restricionat, cazinouri, sli polivalente etc.;
- uniti cultural-artistice, sportive, recreative;
toate mijloacele de transport n comun (unde nu se va mai putea folosi nici igareta
electronic), autogri, gri, aeroporturi, peroane i refugii nchise, taxiuri, maina de serviciu,
ambulan, inclusiv n cabina oferului, vatmanului, mecanicului de tren etc;
toate spaiile din unitile de nvmnt, medico-sanitare i de protecie a copilului,
inclusiv n curtea unitilor;
locurile de joac pentru copii, indiferent dac sunt amplasate n interior sau exterior;
spaiile comune din cldirile de locuine: holuri, lift etc.
2. LOCURI UNDE SE MAI POATE FUMA

Spaiile publice n aer liber sau spaiile de la locul de munc:
- fr acoperi sau cu acoperi i cu mai puin de doi perei: curte, balcoane deschise, terase
deschise, chiocuri deschise etc.;
- delimitate de parapete ori paravane de delimitare, grdulee de delimitare, jardiniere,
umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal;
- care au nchideri laterale sau/ i acoperi retractabile ce formeaz temporar perei ori
acoperi, dar doar atunci cnd structura de nchidere este complet nchis/ strns astfel nct
peretele ori acoperiul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chiocurile cnd au jaluzelele,
uile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/ nchise n totalitate astfel nct spaiul
devine deschis;
Peroane, refugii, staii ale mijloacelor de transport n comun dac sunt deschise sau au
acoperi i doar un perete;
Parcuri, n afara locurilor de joac pentru copii;
Locuin, inclusiv orice spaiu nchis n care nu se desfoar activitate economic (nu este
loc de munc);
Alte spaii unde se desfoar evenimente personale precum corturile, terasele,
pavilioanele, dar care nu sunt loc de munc (nu se desfoar activitate economic).
3. OBLIGAII ALE ADMINISTRATORILOR DE SPAII PUBLICE NCHISE I DE

LOCURI DE MUNC
Administratorii au obligaia de a elabora i de a pune n aplicare regulamente interne prin
care se interzice fumatul n spaiile nchise din respectivele spaii. Totodat, trebuie s
marcheze spaiile menionate cu indicatoare cu mesajul Fumatul interzis i cu simbolul
internaional, respectiv igareta barat de o linie transversal.
Regulamentele interne trebuie s conin prevederi prin care se interzice fumatul n spaiile
nchise de la locul de munc i sanciuni pentru nclcarea interdiciei de a fuma. Stabilirea
sanciunilor este atributul angajatorului care trebuie s se asigure c sanciunile sunt
proporionale n raport cu fapta svrit.
Deoarece Legea nr. 15/2016 stabilete c nclcarea interdiciei de a fuma este o abatere
disciplinar grav, angajatorii vor putea s recurg la sanciuni precum desfacerea
contractului individual de munc sau chiar plata unor despgubiri care s acopere prejudiciul
cauzat prin nclcarea regulilor privind fumatul (de exemplu n situaia n care nerespectarea
interdiciei fumatului a cauzat prejudicii angajatorului - de imagine ori materiale).
Pentru o bun implementare a legii, se recomand ca administratorii de spaii publice nchise
i locuri de munc s afieze lng indicatorul cu Fumatul interzis numrul de telefon al
celei mai apropiate uniti de poliie local sau structuri de poliie n localit ile n care unde
nu exist poliie local. Sugestie:
4. SANCIUNI
Un angajat poate fi sancionat pentru c fumeaz ntr-un spaiu nchis de la locul de munc de
ctre:
angajator, prin regulamentul intern n care sunt prevzute sanciuni interne (n conformitate
cu Codul Muncii) pentru nerespectarea interdiciei de a fuma la locul de munc;
reprezentant al Poliiei Locale sau MAI atunci cnd acesta constat, n cadrul unei ac iuni
de control, c angajatul fumeaz ntr-o zon n care fumatul este interzis.
Sanciunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sanciunile disciplinare prevzute n Codul

muncii:
avertismentul scris;
retrogradarea din funcie (cu acordarea salariului corespunztor funciei n care s-a dispus
retrogradarea) pentru o durat de cel mult 60 de zile;
reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%;

reducerea salariului de baz i/sau, dup caz, i a indemniza iei de conducere pe o
perioad de 1-3 luni cu 5-10%;
desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.
Cu excepia avertismentului scris, toate celelalte msuri disciplinare necesit efectuarea unei
cercetri disciplinare nainte de a fi aplicate.
O persoan juridic poate fi sancionat:
de ctre un reprezentant al Poliiei Locale sau MAI atunci cnd acesta constat, n cadrul
unei aciuni de control, c angajaii sau/ i cetenii fumeaz ntr-un spa iu n care fumatul
este interzis;
de ctre inspectorii de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc atunci cnd
acetia constat c sunt nclcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securit ii i
sntii n munc nr. 319/2006, cu modificrile i completrile ulterioare. Totodat, acetia
sunt abilitai s verifice dac regulamentul intern cuprinde prevederi referitoare la
rspunderea disciplinar a salariailor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Legea prevede sanciuni pentru:
Persoanele fizice care fumeaz n spaiile n care fumatul este interzis: amend
contravenional de la 100 la 500 de lei;
Persoanele juridice care administreaz spaiile n care fumatul este interzis: amend
contravenional de 5000 lei (prima abatere), amend contravenional de 10.000 lei i

suspendarea activitii pn la remedierea situaiei (a doua abatere), amend contravenional
de 15.000 i nchiderea unitii la urmtoarea abatere.
Sanciunile vor fi aplicate:
de ctre reprezentanii Poliiei Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poli ia
Romn, Jandarmeria, IGSU, Poliia de Frontier), atunci cnd angajaii sau/i cet enii
fumeaz ntr-un spaiu n care fumatul este interzis;
de ctre inspectorii de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc n cazul n
care acetia constat c sunt nclcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securit ii
i sntii n munc nr. 319/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, i/sau dac n
regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la rspunderea disciplinar a
salariailor pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Sesizarea nclcrii legii se poate face de ctre angajai sau/ i ceteni prin:
apelarea numrului de telefon al poliiei locale sau al reprezentanilor locali ai MAI n
localitile n care nu exist poliie local;
apelarea inspectoratului teritorial de munc, n cazul n care angajatorul nu are
elaborate/completate regulamentele interne conform art. 5 din Legea nr. 15/2016.
Legea antifumat a sczut dramatic ncasrile patronilor de baruri i restaurante. De cnd a

intrat legea n vigoare, clienii sunt tot mai puini i dau comenzi din ce n ce mai mici pentru
a scurta timpul petrecut n localuri. Vnzrile au sczut chiar i cu 60 de procente, iar unii
patroni se ndreapt spre faliment dac legea antifumat nu se va modifica.
Barurile situate n apropierea ASE i-au pierdut clienii dup ce studenii au decis s stea la
terase i s aleag tonomatele de cafea n locul spaiilor nchise unde nu pot fuma.
Legea antifumat a adus profituri considerabile ctorva studeni care au investit ntr-o tonet
de cafea lng care se poate fuma.
Localurile din mall-uri nregistreaz o scdere de 60% a vnzrilor, n timp ce barurile fr

teras, 50%. Nici n localurile cu teras lucrurile nu stau mai bine. 15% este pierderea
patronilor.
Restaurantele o duc la fel de ru. nregistreaz scderi chiar i de peste 40%.
Patronii localurilor sper ca parlamentarii s modifice actuala lege i fumatul s fie permis n
camere special amenajate i pe terase, fr restricii.
Cu sau fr activitate comercial?
Pe de alt parte, potrivit reprezentanilor I.S.U. Dobrogea, dac n sediul unei asociaii se
desfoar o activitate de comer, aceasta intr sub incidena Legii antifumat. Aadar, dac pe
lng propria igar pe care o aprinzi n sediul unei asociaii, primeti contra cost o cafea sau
un suc, activitatea de comer exist i se ntrunesc condiiile sancionrii potrivit Legii
15/2016. Dac, ns, calitatea de membru se obine prin plata unei taxa lunare sau anuale, iar
n contul acestei sume primeti un numr de cafele, contribuia personal nu face obiectul
unui venit comercial. Din punct de vedere fiscal, asociaia este obligat s nregistreze
veniturile n contabilitate, s le declare i s plteasc taxele aferente.
La fel de interpretabil este legea cnd vine vorba de petreceri private, n localuri publice. La
o aniversare, nunt, botez etc. nu au acces dect invitaii, dar dei este o adunare privat,
cineva pltete pentru consumaie i servicii, deci cel puin n teorie fumatul este interzis.
Patronii de baruri sunt cei mai afectai de legea antifumat. n afar de faptul c au pierdut deja
clieni, cei care dein spaii la parterul imobilelor de locuit au intrat, deja, n conflict cu
vecinii deranjai de fumul de igar care le ajunge la ferestre.
Activitatea va fi afectat din dou puncte de vedere. n primul rnd e vorba de clieni
nefumtori care veneau n aceste localuri atunci cnd se ntlneau cu fumtori. Probabil c
fumtorii nu vor mai veni, iar din cauza asta nici unii nefumtori care veneau pentru a se
ntlni cu ei nu vor mai veni. Pe de alt parte, e vorba de aspectul economic i de efectele pe
termen mediu. n primele luni se va simi foarte puternic, aa cum s-a ntmplat i n alte ri
europene care au adoptat legi de acest fel. Unele localuri probabil c se vor nchide, altele se
vor reprofila spune Adrian David.
https://www.evidnt.ro/5-domenii-afectate-de-legea-antifumat/
Dac legea va intra n vigoare, voi pierde bani. E simplu: eu am un bar, lumea vine la o
poveste, la un pahar de vorb, se bea i se fumeaz. Nu vor mai fi la fel de muli clieni, iar
cei care vor veni i sunt fumtori nu vor sta prea mult.
De cnd a intrat legea aceasta n vigoare, afluxul de clieni a sczut cu 25-30%. Mie mi se
pare umilitor mi vd clienii lundu-i cecuele cu cafea sau paharul cu coniac i s ias
pe scri, s stea ca un aurolac pentru a-i poate permite plcerea de a fuma o igar. n
aceast diminea, am stat de vorb cu mai muli clieni ntr-un bar n care se consuma cafea,
ceai sau ap, dar fr igar. Majoritatea fumtorilor se simt discriminai sau frustrai, fiind
nevoii s prseasc incinta localului pentru a putea fuma. Nefumtorii sunt i ei afectai
pentru c nu mai pot continua discuia, ntrerupt de ieirile prea dese.
SORIN CONSTANTINESCU, AOCR:

"ncasrile la buget din gambling vor scdea cu 400 milioane euro, din cauza legii
antifumat"
Sorin Constantinescu, preedintele Asociaiei Organizatorilor de Cazinouri din Romnia
(AOCR), susine c Legea antifumat "va face un dezastru n industria jocurilor de noroc,
pentru c cel puin 80% dintre juctori fumeaz".
Domnia sa ne-a spus, recent, c, n Marea Britanie, cnd s-a interzis fumatul, au sczut
ncasrile la buget cu 40%, ceea ce se va ntmpla i la noi: "Dac facem un calcul simplu,
vom vedea c se vor pierde 400 de milioane de euro la bugetul de stat. Am fcut interpelri la
Parlament, am spus c este vorba despre o activitate special, c putem face spaiu dedicat
doar pentru fumat. Rspunsul pe care l-am primit este c legea e general i c nu se dau
derogri. O s pierdem foarte muli bani. Au mai fost ri unde s-a interzis fumatul, dar pentru
cazinouri a fost fcut o excepie - de exemplu, n Malta".
http://www.cristinaandrei.blogspot.ro/2016/03/10-zece-moduri-de-fuma-legal.html
n spatele acestei iniiative nu este niciun interes comercial, nicio industrie care s fi luptate
pentru aceast lege, nu sunt interese persoanele ale unor oameni. Pur i simplu oamenii s-au
mobilizat i au fcut ceva pentru sntatea lor. Romnii ncep s se comporte ca nite
europeni, ceea ce i suntem. La nivel de schimbare a mentalitilor, un pas mare a fost fcut
dup aderarea la UE, cnd romnii au nceput s cltoreasc i s vad cum este n alte ri
mai spune Magdalena Ciobanu.
n prezent, un sfert dintre adulii din Romnia se declar fumtori, iar patru din zece au
ncercat s renune la acest obicei n ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai
consum tutun n prezent spun c au fumat n trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului
derulat de Institutul Romn pentru Evaluare i Strategie IRES, n perioada 21-25 ianuarie
2016, cu privire la fumatul n Romnia.
Potrivit studiului, 93% dintre participani au auzit despre legea care interzice fumatul n
spaiile publice din Romnia. Procentul celor care sunt informai cu privire la aceast lege,
conform declaraiilor lor, crete direct proporional cu vrsta respondenilor i cu nivelul lor
de educaie.
Mai mult, 79% dintre intervievai au o prere bun sau foarte bun cu privire la aceast lege
i doar una din zece persoane chestionate are o prere proast sau foarte proast fa de legea
privind interzicerea fumatului n spaiile publice. Iniiativa legislativ este susinut de trei
sferturi dintre respondeni i 10% dintre ei declar c sunt mpotriva acestei iniiative
legislative.
Un procent de 30% dintre respondenii care ies n localuri minim o dat pe an afirm c legea
anti fumat le va influena comportamentul referitor la ieirile n ora; astfel, 15% dintre
intervievai susin c vor iei mai des n ora, 1% dintre ei declar c vor ncepe s ias n
ora odat cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanii la studiu susin c odat
cu adoptarea legii vor iei mai rar n ora. n acelai timp, 69% dintre respondeni declar c
obiceiurile lor nu vor fi influenate de legea anti fumat.
n prezent, 8% dintre fumtori consum zilnic mai mult de un pachet de igri, aproximativ o
treime fumeaz ntre 16 i 20 de igri pe zi i mai mult de o treime dintre respondeni (37%)
fumeaz mai puin de jumtate de pachet zilnic.
Aproximativ o treime dintre persoanele cu vrste cuprinse ntre 18 50 de ani fumeaz zilnic
aproape un pachet de igri, n timp ce fumtorii cu vrste de peste 65 de ani sunt cei n cazul
crora procentul intervievailor care consum ntre 6 i 10 igri zilnic este mai ridicat
comparativ cu celelalte categorii de vrst.
Femeile fumeaz ntre 1 i 10 igri zilnic ntr-o proporie mai mare dect brbaii, pe cnd
situaia se inverseaz atunci cnd vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 igri pe zi,
unde procentul brbailor care au acest comportament este mai ridicat.
Ce spune exact noua lege
Pe 7 martie va intra in vigoare Legea nr. 15/2016 privind modificarea si completarea Legii nr.
349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun prin
care se introduc noi restrictii in ceea ce priveste fumatul.
Principalele modificari relevante operate prin actul normativ mai sus mentionat sunt
urmatoarele:
(i) se modifica definitia spatiului public inchis in sensul in care prin spatiu public inchis se
intelege orice spatiu accesibil publicului sau destinat utilizarii colective, indiferent de forma
de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperis, plafon sau tavan si care este
delimitat de cel putin doi pereti, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau
permanent;
(ii) se modifica definitia spatiului inchis de la locul de munca in sensul in care prin spatiu
inchis de la locul de munca se intelege orice spatiu care are un acoperis, plafon sau tavan si
care este delimitat de cel putin doi pereti, indiferent de natura acestora sau de caracterul
temporar sau permanent, aflat intr-un loc de munca, astfel cum este definit in Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare;
(iii) se interzice in mod expres fumatul in toate spatiile publice inchise, spatiile inchise de la
locul de munca, mijloacele de transport in comun, locurile de joaca pentru copiii, exceptie
facand celulele pentru detinuti din penitenciarele de maxima siguranta;
(iv) se instituie, in sarcina persoanelor responsabile din institutiile si unitatile care

administreaza spatiile mentionate la pct. (i) si (ii), obligatia de a elabora si pune in aplicare
regulamente interne in vederea asigurarii respectarii interdictiei prevazute la pct. (iii),
inclusiv prin prevederea incalcarii ca abatere disciplinara grava si marcarea spatiilor
mentionate cu indicatoare prin care sa se indice Fumatul interzis si folosirea simbolului
international, respectiv tigareta barata de o linie transversala;
Nerespectarea interdictiei prevazuta la pct. (iii) constituie contraventie si se sanctioneaza in

mod diferentiat dupa cum autorul incalcarii este o persoana fizica sau persoana juridica,
astfel:
a) in cazul persoanelor fizice amenda contraventionala de la 100 lei la 500 lei;
b) in cazul persoanelor juridice:
b.1.) amenda contraventionala de 5.000 lei la prima abatere;
b.2.) amenda contraventionala de 10.000 lei si cu sanctiunea complementara de suspendare a

activitatii pana la remedierea situatiei care a dus la suspendarea activitatii, la a doua abatere;
b.3.) amenda contraventionala de 15.000 lei si sanctiunea complementara de inchidere a

unitatii, in situatia unei noi abateri.
Prin urmare, consecintele practice ce decurg din intrarea in vigoare a Legii nr. 15/2016
constau in principal in faptul ca fumatul va deveni interzis in spatiile accesibile publicului sau
aflate la locul de munca ce prezinta configuratia descrisa de lege. Totodata, din perspectiva
raporturilor cu angajatii, acelasi act normativ instituie si obligatia de a modifica regulamentul
de ordine interioare in sensul pct. (iv), precum si de a semnaliza restrictia de a fuma prin
simboluri grafice si vizuale.
Legea este mult prea dur i nicio msur att de restrictiv nu este de regul respectat, a
declarat preedintele PSD, Liviu Dragnea.
Liderul PSD a fcut trimitere la ncercri de ocolire a legii, prin transformarea unor localuri
publice n cluburi private, ca i la posibile consecine economice negative ale legii.
Legea e bun pentru c va avea un singur efect important se va fuma mai puin, cu
consecin direct ca se va muri mai rar din cauza inhalrii de fum, indiferent dac suntem
fumtori sau nefumtori. Toate studiile au artat c acest obicei are consecine nefaste asupra
sntii oamenilor, iar o parte din povar produs de cei care se mbolnvesc e distribuit la
ceilali. Un studiu celebru a ajuns la concluzia c un fumtor ctiga cu 20 de procente mai
puin pe parcursul vieii dect un nefumtor. Acest procent, pe lng preul igrilor, include
bani dai pe medicamente, intervenii medicale, spitalizare, asigurri.
Aceast lege e bun i pentru c-i foreaz pe fumtori s contientizeze momentul n care-i
aprind o igar. Decizia devine mai dificil i poate avea consecine. Problema fumatului e c
mereu poate deranja pe cineva atta timp ct are loc ntr-o ncpere. Cineva a postat pe
Facebook o demonstraie cum c alcoolul produce daune mult mai mari dect fumatul. E
adevrat, dar dac n Romnia nu exist legislaie care s limiteze consumul de alcool, asta
nu nseamn c n alte state nu exist. De exemplu, n Suedia, vnzarea alcoolului e monopol
de stat. n SUA, e nevoie de licen special pentru vnzarea de alcool, iar diferena dintre
but i fumat este una fundamental, atunci cnd bei, pe cei din jur nu-i ustura ochii, nu-i
apuca tusea i nu le miros hainele, dei, pe termen lung, consumul de alcool are consecine la
fel de grave pentru societate.
Oameni buni, gndii-v c n Romnia avem 90% microntreprinderi, care au n medie 1,5
salariai, iar acestea nu au resursele necesare pentru a face fa noilor condiii. Sunt firme de
supravieuire, la care cteva sute de lei conteaz i, dac vor fi nchise, asta va nsemna nite
solicitani suplimentari la ajutorul de omaj i asisten social! Ce se va ntmpla n practic:
un haos general!
n primul rnd, avnd n vedere c vine vremea cald, c vom vedea i mai multe terase
ntinse pe spaii i mai mari, acestea fiind singurul loc public unde se va mai putea fuma,
adic n spaiu deschis. n al doilea rnd, dup prerea mea, va crete consumul de tutun i
asta pentru c romnul este tentat s fac tocmai ce nu este voie. Cred c terasele vor fi
asaltate i vom fuma mai mult, deoarece dac ai prins un loc la teras chiar i tu care fumai
mai puin pn acum vei aprinde igar dup igar El se ateapt ca n funcie de efectele pe
care le vom vedea, legea s mai fie modificat pe viitor. O soluie pentru fumtori ar fi ca
legea s fie amendat pe viitor, pentru a fi ceva mai permisiv ntruct n aceast form, este
considerat a fi una dintre cele mai stricte din Europa.
5,5 milioane de romni sunt vicioi, dar viciul lor burduete n fiecare an buzunarul
statului cu circa 3 miliarde de euro, adic 13,5 miliarde lei. Doar din accize, TVA, taxe i
contribuii, care reprezint 80% din preul unui pachet de igri, statul colecteaz de la
fumtori 12,5% din totalul veniturilor sale, adic aproape 2% din PIB.
n Expunerea de motive a propunerii legislative, iniiatorii au invocat faptul c iniiatorii amendamentelor care au schimbat forma aprobat n Senat au uitat, se pare, scopul
reglementrii (acela de a proteja nefumtorii de efectele nocive ale fumatului - n. red.) i au
transformat-o ntr-o prigoan a fumtorilor.
A fost inventat o definiie care ncalc logica formal - spaiul public nchis - i s-a optat
pentru o reglementare care, de departe, este cea mai aspr din Europa. (...) Practic, nu doar
spaiile nchise sunt spaii publice nchise, ci i orice teras acoperit, situat limitrof unei
construcii - cum sunt marea majoritate a teraselor, care sunt prevzute - chiar i temporar, pe
timp ploios, vnt sau viscol, cu perdele sau laterale de protecie. n acest sens precizez c n
toate rile Europei fumatul este permis pe terasele care au maximum trei perei i acoperi, n
perioada anotimpului rcoros terasele fiind dotate cu nclzitoare n tavan sau laterale. (...)
Vorbind de prevenie, ntreb: este un bun exemplu pentru minori ipoteza (...) n care minorii,
n drum spre coal sau dinspre coal, s vad grupuri de fumtori care fumeaz n faa
imobilului n care lucreaz? Mai ales iarna, la - 20 grade Celsius... Nu vor putea nelege c
igara este att de bun nct merit nfruntarea gerului? Am neles, de la apologeii excesivei
reglementri, c dreptul la a dispune de propria persoan nu e un drept, motiv pentru care
fumtorii nu au niciun drept. Atta vreme ns ct comercializarea tutunului nu doar c e
permis, ci este i o important surs a bugetului de stat, nu este o ipocrizie s interzici
fumatul pn i pe o teras? (...) Cred c fumatul trebuie permis acolo unde nu impieteaz
asupra drepturilor nefumtorilor. Respectiv pe terase, n propria locuin i n camere special
amenajate care respect condiiile expres prevzute (...) nu i poi interzice fumtorului s
asocieze la igar o cafea, o ciocolat cald sau o rcoritoare..., se arat n Expunerea de
motive.
Fumatul aduce statului 3 miliarde euro pe an - 12,5% din totalul veniturilor bugetare
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Romniei, dup
sectorul petrolier.
n 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, nsemnnd accize,
TVA, taxe i contribuii. Suma reprezint aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din
totalul veniturilor bugetare.
Modificrile ar putea intra n vigoare abia n iulie
Senatul are 45 de zile la dispoziie pentru a accepta propunerea de modificare a Legii

antifumat.
Dup adoptarea sau respingerea acesteia de ctre Senat, propunerea legislativ se va ntoarce
la Camera Deputailor, care este camer decizional. Abia dup aprobarea propunerii
legislative de ctre Camera Deputailor, aceasta va fi publicat n Monitorul Oficial, dat de
la care vor mai curge 30 de zile pn la intrarea ei n vigoare.
Concluzia este c, adunate, termenele de dezbatere ale celor dou camere sunt de 90 de zile
(45 zile la Senat, 45 zile la Camera Deputailor), ceea ce nseamn c modificrile vor intra n
vigoare cel mai devreme dup 4 luni, respectiv sfritul lunii iulie (16 - 17 iunie aprobarea,
plus termenul de trimitere la Monitorul Oficial i alte 30 zile pentru intrarea n vigoare).
In mare parte s-a adus argumentul ca e o discriminare fata de fumatori si am spus ca nu este.
In acest moment e o discriminare pentru toti cei 70% / 78% dintre romani care nu fumeaza si
faptul ca cei care sunt la locul de munca, in industria ospitalitatii, chiar si aici in cladirea
Parlamentului sunt obligati sa suporte fumul de tigara fara ca ei sa isi doreasca acest lucru. E
o lege a normalitatii, e o lege a respectului si o lege care ne asigura o protectie mai mare din
punct de vedere preventiv al sanatatii.
Cel mai mult si-au dorit aceasta lege tinerii. Au venit alaturi de acest demers 150 de
organizatii de tineret si de studenti din Romania care au sustinut aceasta initiativa si impreuna
cu alte ONG-uri s-au reunit in coalitia Romania Respira, o coalitie de 250 de ONG-uri si
multe alte personalitati publice care au manifestat activ pentru introducerea acestei initiative.
Ati sesizat o sustinere mai mare dupa tragedia de la Colectiv? S-a facut o legatura cumva
intre ce s-a intamplat acolo si protectia pe care ar putea sa o aduca aceasta lege?
Aurelia Cristea: Cred ca a fost un moment care a pus o presiune si mai mare datorita faptului
ca din cauza fumatului in spatii publice inchise nu pot sa fie instalati acei senzori de fum sau
acei detectori care practic alarmeaza faptul ca se poate produce un incendiu. A fost o
constientizare mult mai mare.
Pe de alta parte avem o problema legata de institutiile abilitate sa verifice respectarea legii si
aici le cer imperios tuturor autoritatilor statului sa vegheze la respectarea legilor in Romania,
pentru ca de la nerespectarea legilor pleaca foarte multe probleme. Asta ne costa mult mai
multi bani si asta poate produce si victime asa cum am vazut si in cazul Colectiv.
Unii proprietari de localuri spun c n aceast perioad este dificil s se pronune asupra unor
eventuale efecte. Acum suntem n plin perioad de post. Nu ne putem da seama. Nici postul
i nici vremea ploioas de la jumtatea sptmnii nu ne-au permis s ne dm seama. Cert
este c n prima zi, n care a intrat legea n vigoare, numrul clienilor a fost mai mic. Apoi a
nceput s revin, a artat Sorin Barbu, proprietar al lanului de restaurante cu specific
spaniol Alioli.
Acesta spune c dup doar o sptmn de la intrarea n vigoare a Legii care reglementeaz
fumatul n spaiile nchise a observat o mic modificare n comportamentul clienilor. Un
lucru a fost vizibil n ultima sptmn. O parte a clienilor nu mai fac note foarte mari. Am
observat o consumaie moderat, practic note de plat cu pn la 20% mai mici, a precizat
Sorin Barbu. Reprezentanii HORA susin, la rndul lor, c n perioada ce urmeaz vremea se
va nclzi, iar terasele se vor deschide.
Reprezentanii lanurilor de restaurante spun c fumtorii fac consumaie, n medie, cu 10%
mai mult dect nefumtorii, dar petrec i cu 20% mai mult la mas comparativ cu cei care nu
fumeaz.
Patronii de restaurante spun c aplicarea legii, dar i reglementrile ulterioare vor da bti de
cap celor din industria ospitalitii care este estimat la o pia de 1,5 miliarde de euro pe an.
Nu va fi un proces uor. Peste 50% din clienii pe care i avemn astzi fumeaz i nu va fi
uor s le punem la dispoziie locuri speciale. Ne ajut ns vremea i avem posibilitatea de a
servi masa afar. Dar nu va fi simplu, a declarat preedintele Organizaiei Patronale a
Hotelurilor i Restaurantelor din Romnia (HORA), Drago Petrescu.
Msurile din legea anti-fumat sunt extrem de dure, sunt exclusive, iar fizic, natural nu pot fi
respectate i atunci se vor gsi tot felul de mijloace de a fi ocolite () V spun cu sinceritate,
legea n forma actual este mult prea dur, este bine s existe interdicii n ceea ce privete
fumatul n spaiile publice, dar i pentru vicioi, care totui nu sunt exclui de societate,
trebuie s existe, aa cum sunt i n aeroporturi, acele spaii unde s se poat fuma n condiii
civilizate, a declarat Liviu Dragnea, care a precizat c este fumtor.
Proiectele UE mpotriva fumatului

n Europa, procentul de fumtori este de 26 % din totalul populaiei, iar fumatul rmne, n
continuare, principala cauz de deces i mbolnvire care ar putea fi evitat. 59 % dintre
fumtorii din UE au ncercat s se lase de fumat i 20 % au i reuit.
Comisia European are deja o tradiie n domeniul prevenirii i stoprii fumatului, pe lng
msurile mai generale de control al tutunului.
n ultimii ani, au fost elaborate numeroase iniiative pentru a informa publicul european cu
privire la problemele cauzate de consumul de tutun. Potrivit estimrilor, fumatul i-a costat n
total pe contribuabilii europeni 544 de miliarde de euro n 2009 Traducerile linkului anterior,
prin urmare orice fumtor care renun la fumat contribuie la uurarea poverii financiare pe
care o suport sistemele sanitare i economiile europene.
Ex-fumtorii sunt de neoprit (2014-2016)
Noua ediie a campaniei Ex-fumtorii sunt de neoprit Traducerile linkului anterior i
propune, mai mult ca niciodat, s ajute fumtorii cu vrsta cuprins ntre 25 i 34 de ani s
renune la fumat, prezentndu-le beneficiile unui stil de via fr fumat i oferindu-le
instrumentul care i poate ajuta s l adopte. Pentru cei care decid s renune la fumat,
perspectivele sunt pozitive: mbuntirea sntii, venituri mai multe i o calitate a vieii
mai bun.
Ex-fumtorii sunt de neoprit (2011-2013)

Ediia anterioar a campaniei Ex-fumtorii sunt de neoprit i-a ncurajat pe ceteni s se
lase de fumat i le-a pus la dispoziie asistena necesar n acest sens. De asemenea, a reuit
s mreasc nivelul de contientizare a pericolelor asociate fumatului i a contribuit la
ndeplinirea obiectivului pe termen lung propus de Comisie sub denumirea de Europa fr
fum de igar.
HELP - Pentru o via fr tutun (2005-2010)

Campania anterioar, HELP - Pentru o via fr tutun Traducerile linkului anterior,
derulat ntre 2005 i 2010, a fost centrat pe prevenirea fumatului, renunarea la fumat i
fumatul pasiv i li s-a adresat tinerilor cu vrste ntre 15 i 25 de ani.
Efectul Colectiv. In curand, fumatul va fi INTERZIS in toate spatiile publice din Romania
http://infoziare.ro/stire.read.php?newz_id=7851109
http://www.petreanu.ro/cum-se-justifica-legislatia-anti-fumat/
Programul Naional Stop Fumat, un program al Ministerului Sntii, a luat fiin n 2007 i
este coordonat de Institutul de Pneumologie Marius Nasta. Programul, susinut cu ajutorul
unei echipe de peste 60 de medici i psihologi prezeni la nivel local n peste 20 de orae din
Romnia, i propune s ofere persoanelor care fumeaz platforma unui tratament complet
(consiliere psihologic i tratament medicamentos) conform recomandrilor Organizaiei
Mondiale a Sntii, care se aplic n toate rile civilizate ale lumii.
Programul Naional Stop Fumat include:
Consiliere privind renunarea la fumat;

Linia telefonic cu apel gratuit (cunoscut sub numele de Tel Verde);
Accesul la medicamente gratuite.
egea romneasc anti-fumat este una dintre cele mai restrictive din Uniunea European, dar
nu e clar ce a vrut societatea care a primit-o cu entuziasm. Cci dac a dorit reducerea
fumatului i, probabil acesta va fi cel mai concret efect, atunci societatea trebuie pregtit s
suplineasc absena accizelor la igri din Fondul de Sntate, dac fumtorul va tri mai
mult, i probabil c va tri, societatea va trebui s-i plteasc o pensie mai lung. Este bine s
faci acest lucru n societi civilizate unde lumea chiar pltete contribuii, dar imaginai-v
ce efect nfiortor ar fi asupra pieei muncii din Romnia o cretere semnificativ a taxrii
acesteia. Ar nflori munca la negru, dar n restaurante nu se va mai fuma.
Puteau sa lase localuri pentru fumatori si localuri pentru nefumatori. Problema a aparut cand
interactionau fumatorii cu nefumatorii .Putea fi evitata problema daca , inainte de a intra intrun local , ai fii fost informat despre natura localului si astfel sa alegi daca vrei sa intrii sau
nu . Nu comentez problema in sinte , fumatul , ci modul in care te vaduveste de liberul arbitru
.
Romnia a adoptat cea mai dur lege mpotriva fumatului din Europa. Potrivit noilor
prevederi, n Romnia nu se va mai putea fuma deloc n baruri, restaurante sau cluburi. i nu
exist nicio excepie la aceast interdicie. Doar Irlanda i Marea Britanie mai au o astfel de
toleran zero la tutun. Alte state din UE permit, n schimb, excepii. n concluzie, dintre 33
de state europene monitorizate, doar 14 state susin c au interzis total fumatul n baruri.
n Austria fumatul este permis, iar localurile mari trebuie s asigure spaii att pentru
fumtori, ct i pentru nefumtori. n schimb, dac au o suprafa sub 50 mp, patronii pot
alege s permit sau s interzica fumatul.
La fel i n Danemarca. n localurile mici se poate fuma fr restricii, dac este de acord
patronul. Tot ce depete 40 de mp trebuie s aib saloane special amenajate unde nu se
servete mncare i butur. Este un fel de col pentru fumatori.
n Germania, doar trei landuri interzic complet fumatul n localuri. n restul rii, n general se
fumeaz n saloane special amenajate. Fr vicii combinate, pentru c nu se servete butur
sau mncare n aceste spaii.
Italienii care permit clienilor s fumeze n localuri au fost nevoii s fac investiii. Saloanele
pentru fumtori au sisteme de ventilaie i separare cu ui automate.
n Cehia diferena s-a fcut mai ieftin. A fost nevoie doar de un semn. Localurile indicate
corespunztor pot permite clienilor s fumeze.
n Spania, fumatul este permis pentru membrii cluburilor de fumtori, cluburi constituite ca
persoan juridic cu statut de organizaie non-profit.
umatul duneaz grav sntii
Principalele cauze de deces din Romnia sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de
fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, fa de 48% media Comunitii
Europene), cancerul (la brbai, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest
tip de cancer este n continu cretere) i bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil
de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructiv cronic BPOC). Pe de alt
parte, consecinele pozitive ale interzicerii fumatului n spaiile publice nchise sunt
demonstrate, spune Susanne Lgstrup, din Reeaua European a Inimii.
tim c n cazul n care astfel de legi au fost puse n aplicare, a existat o reducere
substanial n ceea ce privete cazurile de infarct miocardic acut, a declarat expertul, cu
ocazia lansrii raportului Smoke Free Partnership.
n condiiile n care n Romnia peste 73% dintre aduli nu fumeaz i o bun parte dintre ei
sufer i mor prematur prin boli cauzate de fumat, se impune o lege protectiv fa de
expunerea la fum de tutun, susine Coaliia Romnia Respir, ntr-un manifest adresat
autoritilor.
Art. 34 Dreptul la ocrotirea sntii

(1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat.
(2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice.
(3) Organizarea asistenei medicale i a sistemului de asigurri sociale pentru boal,
accidente, maternitate i recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale i a activitilor
paramedicale, precum i alte msuri de protecie a sntii fizice i mentale a persoanei se
stabilesc potrivit legii.
Fumatul pasiv, involuntar sau la mna a doua, const n inhalarea fumului eliberat de
consumatorul de tutun. n urma studiilor efectuate de cercettori, nc din anul 1992, fumatul
pasiv a fost declarat cancerigen, fiind inclus n clasa cancerigen A, alturi de azbest i radon.
Oamenii pot fi expui la fumul de igar n fiecare zi, acas, la locul de munc, n mijloacele
de transport sau n restaurante. Conform ultimului studiu al Ministerului Sntii din 2011, o
treime dintre persoanele de 15 ani i de peste 15 ani au raportat c au fost expuse fumului de
tigar acas. n ceea ce privete fumatul la locul de munc, un sfert din cetenii Uniunii
Europene au fost expui la locul de munc la fumat.
Romnii sunt cei mai mari fumtori pasivi dintre cetenii europeni, potrivit statisticilor
prezentate de Agenia Naional Antidrog (ANA).
Doar 38% dintre romni susin c niciodat sau aproape niciodat nu sunt expui la fum de
tutun la locul de munc, fa de media european de 72%, n condiiile n care de apte ani
legea permite fumatul la locul de munc doar n camere special amenajate, separate i izolate.
Potrivit ANA, cele mai recente studii n domeniu au evideniat c prevalena fumtorilor n
Romnia este de 27% iar restul de nefumtori sunt expui permanent i devin fumtori pasivi
la locul de munc i n spaiile publice i acas, pltind tribut similar cu fumtorul activ din
punctul de vedere al sntii (Studiul GATS 2011).
La jumtate din fumtorii cu vrsta peste 45 de ani sunt nregistrate decese din cauza
diferitelor boli induse sau accelerate de fumat. Bolile care determin cea mai mare mortalitate
n Romnia sunt exact acelea pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile
cardiovasculare, cancerul (n special cel pulmonar, n cretere la sexul feminin) i bolile
respiratorii obstructive cronice (BPOC).
Fumatul nu este nici o nevoie natural a omului, nici o necesitate obiectiv. n aceste condiii
i avnd n vedere nocivitatea dovedit, este evident c fumatul nu se poate bucura de nici o
protecie legal.
Pe de alt parte, comportamentul fumatului n orice loc cu acces public vine n contradicie cu
drepturi recunoscute expres de Constituie, n principal cu dreptul la via i integritate fizic
i psihic (art.22 din Constituie), dreptul la ocrotirea sntii (art. 34 al legii fundamentale)
i cu libera ciculaie a persoanelor (art.25 din Constituie). Putem aduga i protecia copiilor
i tinerilor, prevzut ca drept fundamental de art.49 din Constituia Romniei.
Dreptul la via i dreptul la ocrotirea sntii sunt valabile att pentru fumtorii activi, ct i
pentru nefumtori, care nu trebuie s fie expui, pasiv, la efectele cauzate de fumul de igar
(10% din decesele cauzate anual de fumat privesc nefumtorii, iar acetia sunt i victima unui
numr mare de mbolnviri cauzate din aceeai surs).
S-a tot vorbit de discriminare: cine discrimineaz pe cine cnd fumatul este interzis n spaiile
cu acces public. Eu am artat c nefumtorii sunt cei discriminai, inclusiv prin opiuni
aparent democratice, prevzute n forma actual a Legii nr.349/2002, aa cum este existena
spaiilor de fumtori i a celor de nefumtori.
S citim ns legea:
Conform Ordonantei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor

formelor de discriminare, republicat, art.1, alineat 2,
Principiul egalitii ntre ceteni, al excluderii privilegiilor i discriminarii sunt garantate n

special n exercitarea urmtoarelor drepturi:
dreptul la sntate, la ngrijire medical, la securitate social i la servicii sociale
dreptul de acces la toate locurile i serviciile destinate folosinei publice.
Daca tot mai exista dubii, recomand oricui sa citeasca un extras din Hotararea Curtii
Constitutionale a Romaniei cu privire la constitutionalitatea legii anti fumat.
Curtea retine totodata ca dreptul persoanei de a dispune de ea insasi nu are caracter absolut,
acesta fiind conditionat chiar de textul constitutional care il reglementeaza: persoana fizica
are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea
publica si bunele moravuri. Ca urmare, exercitarea unei optiuni personale, in speta aceea de
a fuma, trebuie sa tina seama de drepturile celor care nu au aceasta optiune. Atat fumatorii,
cat si nefumatorii pot frecventa spatiile vizate de legiuitor prin interdictia reglementata. Or,
avand in vedere consecintele fumatului asupra vietii si sanatatii, fumatorii sunt cei care
trebuie sa isi adapteze comportamentul, astfel incat sa nu incalce drepturile fundamentale ale
celor care nu au aceasta optiune.
n rndul fumtorilor, aproape 40% consum zilnic pn la 10 igri, n timp ce o treime

fumeaz aproape un pachet pe zi. Studiul mai arat c mai mult de jumtate dintre fumtorii
Romniei au acest viciu de mai bine de 16 ani. Patru din zece fumtori spun c au ncercat s
se lase de fumat n ultimul an, n timp ce o cincime intenioneaz s renune la igri n
urmtoarea lun.
De altfel, romnii par mai decii ca niciodat s renue la acest viciu. De la apariia legii,
farmacitii spun c a crescut interestul fumtorilor pentru produsele antifumat, precum sprayuri, gum sau plasturi. n farmacii, preurile produselor de acest tip ncep de la 25 de lei,
guma de mestecat, i ajung la 75 de lei, spray-ul.
Medicii susin c legea antifumat nu trebuie amendat, avnd n vedere c peste 42 de mii de
romni mor n fiecare an din cauza fumatului, iar 90 la sut din cazurile de cancer pulmonar
sunt cauzate de fumat.
Potrivit Societii Romne de Cardiologie i de Pneumologie, bolile cauzate de fumat omoar

anual 42 de mii de romni (115 decese pe zi), iar 90% din toate cazurile de cancer pulmonar
se datoreaz fumatului.
Mai mult, n 2012, 1,8 milioane de romni au fost internai cu boli relaionate fumatului, iar
statul romn a cheltuit 1,2 miliarde de lei pentru afeciunile cauzate de fumat, au explicat,
mari, medicii Gabriel Tatu-Chioiu, preedintele Societii Romne de Cardiologie i Florin
Mihlan preedintele Societii Romne de Pneumologie, n cadrul unei conferine de pres.
"n realitate oamenii nu-i dau seama c fumatul este un lucru ru. Practic acesta este un drog
legalizat, el creeaz dependen, altereaz grav starea de sntate i omoar. E singurul drog
care omoar i pe cei care nu-l utilizeaz practic, fiind fumtori pasivi. Este nevoie de dou
ore ca particolele de tutun dintr-o igar fumat, ntr-o ncpere, s ajung la un nivel care nu
este nociv. Fumatul contribuie la ase din opt cauze de deces n lume, potrivit mai multor
studii medicale. La fumtori vasele de snge sunt cu 10 ani mai btrne dect la nefumtori,
iar sperana de via este cu 10 ani mai redus. (...) Sunt persoane care spun c industria
tutunului contribuie major la bugetul statului i c legea antifumat afecteaz aceast
contribuie, asta ar nsemna practic c bugetul de stat se sprijin pe comercializarea unui
drog", a declarat Gabriel Tatu-Ghioiu, preedintele Societii Romne de Cardiologie.
La rndul su dr. Florin Mihlan, preedintele Societii Romne de Pneumologie, spune c ,

potrivit unui studiu realizat n ultima lun, de cnd a intrat n vigoare legea antifumat, "95%
dintre romni consider c fumatul este nociv, 74% spun c atunci cnd ies n ora caut
localuri unde nu se fumeaz, iar 80% spun c sunt deranjai dac stau n preajma fumtorilor.
Avnd n vedere costurile pe care statul le cheltuie pe pacienii care ajung n spital cu boli
cauzate de fumat medicii consider c ar fi de datoria companiilor de tutun s contribuie
financiar la tratarea acestora".
Domnul Ionescu si legea anti-fumat. Castigatori si perdanti din interzicerea fumatului
Din privilegiu rezervat celor alesi, fumatul a devenit un pacat socialmente detestabil
Domnul Ionescu este ceea ce se cheama un fumator inrait. Baga in el doua pachete de tigari
pe zi, adica face parte din cei 8% dintre fumatori care fumeaza zilnic circa doua pachete,
potrivit unui studiu citat mai jos. Din 16 martie, el va avea o problema cand va dori sa-si
aprinda tigara in barul sau preferat. Domnul Ionescu nu pricepe ce are lumea cu el, de-i
ingradeste dreptul de a fuma si isi aminteste anii `60 cand putea fuma in avion fara sa-i zica
nimeni "La bordul avioanelor noastre fumatul este interzis". Din 1 septembrie 2006, nu-si
mai puteai aprinde tigara nici in vagoanele CFR, iar acum, gata si cu fumatul in carciumi.
Cum s-a ajuns aici? se tot intreaba domnul Ionescu, framantand intre buze o tigara ne-aprinsa.
Peste doua saptamani va intra in vigoare legea antifumat, adoptata pe 15 decembrie 2015 de
plenul Camerei Deputatilor. Initiatoarea ei este deputata PSD Aurelia Cristea, care a admis a
nu a facut altceva decat sa preia legea de la deputata PSD Manuela Mitrea si sa o amendeze,
dupa numeroase dezbateri publice inspirate din bunele practici ale tarilor europene.
In acest moment, 17 dintre statele membre UE dispun de reglementari care interzic fumatul,
cele mai stricte norme aplicandu-se in Irlanda, Regatul Unit, Grecia, Bulgaria, Malta, Spania
si Ungaria. Aceste tari au interzis total fumatul in spatii publice inchise, in mijloacele de
transport in comun si la serviciu (cu doar cateva exceptii, conform informatiilor prezente pe
site-ul Comisiei Europene (link).
Cine ne sunt fumatorii?
Potrivit unui studiu realizat de KeysFin la sfarsitul lunii ianuarie 2016, arata ca 8% dintre
fumatori consuma zilnic mai mult de un pachet de tigari, un fumator din trei consuma intre
16 si 20 de tigari pe zi si mai mult de o treime dintre respondenti (37%) fumeaza mai putin de
jumatate de pachet zilnic.
In ceea ce priveste varsta fumatorilor, aproximativ unu din trei romani cu varste cuprinse
intre 18 - 50 de ani fumeaza zilnic aproape un pachet de tigari, in timp ce fumatorii cu varste
de peste 65 de ani sunt cei in cazul carora procentul intervievatilor care consuma intre 6 si 10
tigari zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de varsta (putem spune in
termeni mai simpli ce inseamna asta?)
Femeile fumeaza intre 1 si 10 tigari zilnic intr-o proportie mai mare decat barbatii, pe cand
darsituatia se inverseaza atunci cand vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 tigari pe zi,
unde procentul barbatilor care au acest comportament este mai ridicat.
Un scurt remember. Cum a devenit fumatul din privilegiu, un pacat detestabil socialmente
Primele notite despre fumat vin de la Cristofor Columb, care a constatat ca localnicii din
insula Guanahani (San Salvador ) fumeaza din niste pipe de bambus "ceva" preparat din
frunzele plantei de tutun, numita de ei, tabac . Tutunul era fumat in ceremoniile religioase din
America de Sud si era, probabil, doar un privilegiu al samanilor, preotilor si vindecatorilor.
In anul 1519 navigatorii spanioli ai lui Columb i-au oferit ambasadorului Frantei in
Portugalia, Jean Nicot, un manunchi de frunze de tutun aprinse, povestind cu acest prilej ce
au vazut ei ca fac bastinasii sud-americani cu ele.
In 1585, Jean Nicot introduce tutunul la Curtea Regala din Paris, spunand ca este utila in
tratamentul ranilor, al astmului si al cancerului. Planta a fost denumita de catre un botanist,
cativa ani mai tarziu, "Nicotiana".
A fuma in acele vremuri era un semn de mondenitate, la inceput un privilegiu al nobilimii,

dar, cu timpul, si al celor mai largi si mai nevoiase paturi sociale.
In Evul Mediu se credea ca fumatul ajuta la vindecarea bolilor si alunga duhurile rele iar la
mijlocul secolului al XVI-lea, se credea ca fumatul vindeca sifilisul.
In Europa, Nicotiana Tabacum a inceput sa fie cultivata in Anglia, mai intai ca planta
decorativa, a urmat rapid cultivarea ei si pentru a fi utilizata la prepararea tutunului, care se
fuma la fel ca astazi sau se priza nazal (link).
Unde ne aflam in prezent?
Ani au trecut iar din privilegiu, fumatul a ajuns un obicei detestabil social pe care standardele
de sanatate al Uniunii Europene il incrimineaza. Cert e ca din 16 martie este randul Romaniei
sa fie adaugata in randul tarilor europene cu norme stricte privind fumatul in spatiile inchise,
ceea ce ne califica printre statele ce pot fi considerate un model de promovare al sanatatii.
Insusi presedintele Klaus Iohannis a sugerat aceasta idee in discursul din cadrul
evenimentului ''Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate - Dialog asupra Politicilor'',
cand a spus ca Romania poate deveni furnizoare de expertiza pe arii precum sistemul de
urgenta sau legislatia antifumat in Regiunea Balcanilor
Chiar si in contextual in care Romania ar deveni un model de bune practici privind reducerea
fumatului pasiv, aplicarea legii antifumat va insemna o victorie pentru unii si un esec pentru
altii. Cine sunt invingatorii si cine sunt invinsii? Inainte de a trece in revista castogatorii sau
perdantii iata....
...cateva lucruri pe care probabil ca acum cinci minute nu le stiai:
Conventia de la Geneva confera dreptul la tutun al prizonierilor de razboi (link)
A existat un proiect prin care urma sa fie creata o tigara mai "sanatoasa"- asa numitul XA
Project (link), dar a fost rapid inmormantat la presiunile industriei tutunului (llink)
China este tara cu cei mai multi fumatori activi: peste 300 de milioane de persoane dar si tara
in care companiile de tutun sponsorizeaza scoli elementare, impunandu-si sloganul desupra
cladirii (link)
Unsprezece studii aparent foarte documentate indicau faptul ca fumatul scade riscul de a
contracta Alzheimer. 10 ani mai tarziu s-a descoperit ca autorul fiecarui studiu avea legaturi
nedeclarate cu cei din industria tutunului (link).
Un studiu din 2003 (link) arata ca renuntarea la tutun afecteaza perceptia asupra timpului
Industria tutunului: afaceri in scadere, dar "optimizare" a profitului. Reducerea fumatului

poate insemna tigari mai scumpe
Este bine cunoscut faptul ca industria tutunului din Romania a fost supusa unor numeroase
restrictii in ultimii ani, ce par sa fi avut un impact semnificativ asupra cifrei de afaceri a
producatorilor si comerciantilor de tigari. Datele raportate la Registrul Comertului si
Ministerul Finantelor arata ca aceasta a scazut la jumatate in perioada 2010-2014, de la 2,26
miliarde de lei la 949 milioane de lei.. Totodata, este interesant de urmarit traiectoria
profitabilitatii din cadrul sectorului, care a avut un trend total diferit. Astfel, daca in 2010,
cele 15 companii intregistrate in Romania raportau un profit de 31,4 milioane lei, in 2014,
cele 17 firme care au raportat date financiare anuntau un nivel de profitabilitate de 48,8
milioane lei.
Asadar, scaderea dramatica cu 58,4 % din 2010 pana in 2014 a cifrei de afaceri a fost
compensata de o crestere a profitabilitatii industriei cu 55,41% pentru aceeasi perioada.
Explicatia? Potrivit analistilor de la KeysFin, evolutia pretului tigarilor si masurile luate de

producatori si comerciantii de tutun in ultimii ani vin sa confirme trendul, axat pe afaceri in
scadere, masuri de restructurare, de reorientare a productie si a strategiilor de comercializare,
toate concentrate pe optimizarea profitabilitatii.
Pe scurt, o posibila diminuare a vanzarilor de tigari ar putea fi suplinita prin cresterea pretului
din partea producatorilor.
Din aceasta perspectiva, efectul adus de legea antifumat se poate remarca atat la nivelul
producatorului prin scaderi de vanzari cat si la nivelul fumatorului prin faptul ca va exista
posibilitatea de a plati mai mult pentru un pachet de tigari.
Povara financiara a fumatului asupra bugetului Sanatatii
n urma analizei datelor disponibile rezult c, din cauza fumatului, doar pentru spitalizare n
secii de acui i pentru diagnostic i tratamente inovatoare (finanate prin PNS) ale bolilor
provocate de fumat s-a cheltuit mai mult dect s-a primit n bugetul Ministerului Sanatatii n
urma consumului de tutun: s-a ncasat suma de 1.137.995.375 lei i s-a cheltuit suma de
1.251.716.122,6 lei. Sistemul sanitar a rmas n 2012, de exemplu, din cauza fumatului, cu o
gaur n buget de cel puin 113.720.747,6 lei, deficitul fiind n realitate cu mult mai mare
deoarece nu au fost introduse dou surse majore de cheltuieli: medicamentele compensate i
investigaiile paraclinice fcute pentru diagnosticul i tratamentul bolilor provocate de fumat
(sursa: Societatea Romana de Pneumologie).
Prevalena fumtorilor n Romnia este de 27%, restul de nefumtori fiind expui permanent.
Ei devin fumtori pasivi att la locul de munc, ct i n spaiile publice i acas pltind din
punctul de vedere al sntii tributuri similare cu fumtorul activ (Studiul GATS 2011).
Jumtate din fumtori mor dup 45 de ani de diferite boli induse sau accelerate de fumat.
Prevalena n cretere a unor boli unde fumatul este factor cauzal sau de risc precum cancerul
pulmonar (n cretere la sexul feminin), bolile cardiovasculare, bolile respiratorii obstructive
cronice sunt de asemenea elemente ngrijortoare care ar trebui s dea de gndit autoritilor.
Cteva date interesante:

n 2012 au existat 1.892.323 spitalizri pentru boli provocate de fumat;
internarea pentru bolile provocate de fumat n seciile de acui ale spitalelor publice a
costat 3.305.110.978 lei;
prin programele naionale de sntate (PNS) s-a pltit suma de 1.184.034.951,1 lei pentru
diagnosticul i tratamentul bolilor provocate de fumat;
pentru cele cinci categorii de boli care pot fi provocate de fumat s-a cheltuit suma de
4.489.145.929,4 lei, din care 1.251.716.122,6 lei strict din cauza fumatului pentru boli
cardiovasculare, cerebro-vasculare, tuberculoz, oncologie, boli respiratorii;
dintr-un buget total al sistemului sanitar de 22.075.623.000 lei, n 2012 pentru tratarea
bolilor provocate de fumat a fost alocat suma de 4.489.145.929,4 lei, din care din cauza
fumatului s-a cheltuit suma de 1.251.716.122,6 lei;
prin urmare, fumatul a generat n 2012 cheltuieli reprezentnd 5,7% din totalul bugetului
sistemului sanitar;
n urma aplicrii taxei pe viciu asupra produselor din tutun, n anul 2012 s-a ncasat
suma total de 1.139.293.773 lei [sursa: Analiz preliminar a cheltuielilor i veniturilor
datorate fumatului - Dr. Magdalena Ciobanu, dr. Teodora Ciolompea, prof. dr. Miron
Bogdan].
Cine sunt principalii jucatori ai industriei tutunului din Romania ?
Analiza realizata de KeysFin arata ca cele mai importante firme din industria tutunului din
Romania sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tabacco, Philip Morris
Romania SRL, China Tabacco International si Rom Ital SRL. Impreuna, acestea au realizat in
2014, o cifra de afaceri totala de 947,5 milioane de lei. Cel mai important jucator este JTI, cu
afaceri de 545,2 milioane de lei si 260 de salariati, urmat de British American Tabacco cu
179,1 milioane lei si 560 de angajati si Philip Morris Romania SRL cu 165,9 milioane lei.
In contextul noii legi, din date de 16 martie acestia ar putea avea parte de pierderi
semnificative, asta daca nu vor contrabalansa prin cresteri de preturi sau restructurari, asa
cum de alfel s-au adaptat pana in prezent.
Mai putine vanzari de tigari, mai putini bani din taxe la bugetul de stat
Industria tutunului este, in prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al Romaniei,
dupa companiile din sectorul petrolier. In 2014, industria tutunului a virat la buget
aproximativ 2,7 miliarde euro, insemnand accize, TVA, taxe si contributii. Suma reprezinta
1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentantilor
producatorilor de tutun.
Asadar, mai putine vanzari de tigari ar insemna mai putine incasari la bugetul de stat, insa la
fel ca in situatia anterioara pierderea generata aici va trebui sustinuta din castiguri adiacente,
drept pentru care s-ar astepta taxe mai mari. In definitiv aceasta povara ar fi suportata de
intreaga populatia, fie ca vorbim de fumatorii activi sau de cei pasivi. Din aceasta perspectiva
se remarca potentiale efecte asupra incasarilor bugetare prin posibila diminuare a acestora,
sau asupra populatiei, indirect, daca se vor mari alte taxe.
Totodata, datele statistice arata ca, dintr-un pachet de 20 de tigari vandut legal, 12 tigarete
reprezinta echivalentul accizelor, 4 tigarete - TVA -ul, iar restul, profitul producatorului si al
comerciantului. Astfel, din pretul final platit de un fumator pentru un pachet de tigarete
comercializat legal, 80% reprezinta bani care intra la bugetul de stat.
Din acest punct de vedere, cei de la KeysFin considera ca intrarea in vigoare a legii antifumat
va influenta incasarile la bugetul de stat, dar si starea de sanatate a populatiei pe termen lung.
"Intrarea in vigoare a legii fumatului va influenta, astfel, si incasarile la bugetul de stat. Pe de

alta parte, restrictiile isi vor regasi efectele pozitive, pe termen mediu si lung, in starea de
sanatate a populatiei. Iar acest lucru va duce la o scadere a cheltuielilor medicale generate de
efectele consumului de tutun", afirma cei de la KeysFin.
Va incuraja legea antifumat comertul tigarilor de contrabanda?
Expertii spun sa exista inca un comert important de tigari de contrabanda, aduse din tarile din
jur, dar si un consum de tigari nefiscalizate, a carui valoare este de peste 20 % din piata.
Potrivit unui studiu independent Novel Research (informatii de la consumatori), una din sase
tigarete vanduta in Romania este de contrabanda. Astfel, daca producatorii ar decide sa
creasca preturile tigarilor, acest lucru ar putea conduce la incurajarea comertul tigarilor de
contrabanda.
In 2004, cele patru mari companii internationale de tutun au platit miliarde de dolari in
amenzi si intelegeri pentru stingerea unor litigii legate de contrabanda cu tigari in Europa si
Canada, scrie expertul Luk Joossens intr-un raport al Cancer Research din Marea Britanie.
Dovezi ale implicarii directe si indirecte ale industriei tutunului in aceste fraude la scara
mare sunt bine documentate, prin documentele interne ale industriei, propriile lor marturii si
deciziile tribunalelor (raportul UK Cancer Research a fost publicat in 2012).
Nu interzicerea fumatului pare a fi principalul declansator si stimulant al contrabandei cu

tigari, ci coruptia din tarile respective: Comertul ilicit cu tutun infloreste in tarile cu o
coruptie mare (Chaloupka et al. 2012), acolo unde implementarea legii este subminata
(Gounev si Bezlov 2010)*.
Una dintre cele mai mari companii de tutun din lume a fost acuzata de activitati de
contrabanda cu tigari in Siria, legate de presupuse conexiuni cu familia lui Bashar al Assad.
Ulterior, Biroul European Antifrauda (OLAF) a deschis o investigatie pe acest subiect. Din
astfel de motive, companiile de tutun au incheiat acorduri cu statele membre UE prin care vor
fi sever penalizate financiar daca nu vor reusi sa controleze contrabanda cu propriile produse.
O posibila solutie: "La paradisul fumatorilor" - cladirile cu ziduri circulante
Potrivit unui studiu derulat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES, doar un
procent de 30% dintre cei care ies in localuri de cel putin o data pe an afirma ca legea
antifumat le va influenta comportamentul. Marea majoritate, 69%, declara ca obiceiurile lor
nu vor fi influentate de legea antifumat.
Asadar, detinatorii de localuri nu ar trebui sa fie foarte ingrijorati in privinta afacerii lor,
dincolo de toate exista numeroase spatii de recreere, distractie in care nu se fumeaza si totusi
acestea functioneaza si atrag clienti noi.
De asemenea, unii ar putea lua in considerare ideea ce a beneficiat de o mare notorietate
privind constructia unor cladiri cu ziduri circulare. Dat fiind faptul ca legea prevede
interzicerea consumului de tigari in locatii cu cel putin doi pereti si acoperis, un local de tip
conic sau cilindric s-ar putea transforma intr-un spatiu inspirat din scrierile lui Zola, denumit
in schimb "La paradisul fumatorilor".
In final ar fi util sa amintim ca proprietarii de localuri care vor fi prinsi in culpa de legea
antifumat risca o amenda de 5.000 lei la prima abatere. Daca vor fi depistati la a doua abatere
amenda se dubleaza si in plus li se va suspenda pentru o perioada limitata activitatea. Daca
acestia risca a treia abatere, consecintele sunt pe masura: amenda de 15.000 lei si inchiderea
localului.
Legea care interzice fumatul n spaiile publice, intrat de astzi n vigoare, ar putea avea
efecte att n fabricile de igri din Romnia, ct i n vistieria statului. Industria tutunului e al
doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, fiind depit doar de companiile
petroliere. n schimb, pentru a trata bolile cauzate de fumat, din buget se pltesc sute de
milioane de euro n fiecare an.
2% din PIB-ul Romniei se face n fabricile de igri. Cele mai mari companii din lume au
investit sute de milioane de euro n creterea capacitilor din Romnia a fost soluia pentru
a produce mult i ieftin, dar nu pentru a vinde n ar, ci n afar.
n ultimii 5 ani, companiile din industria tutunului aproape c i-au dublat livrrile peste
grani. n momentul de fa, din 10 igri produse n Romnia, 6 merg n strintate, de cele
mai multe ori n Italia. n bani, exporturile de igri au nsemnat peste 560 de milioane de
euro doar n primele zece luni ale anului trecut, ceea ce plaseaz industria tutunului printre
cei mai mari exportatori din Romnia.
Rotiele acestui mecanism se nvrt ns nu doar cu investiii mari, ci i cu muli oameni.

3.000 de romni lucreaz n aceast industrie i nu sunt deloc prost pltii. Salariul mediu net
e aproape de 4.000 de lei. Aa se face c industria tutunului e i una dintre cele mai bnoase
din Romnia.
De acest aspect se bucur i statul. Ultimele date publice, din 2014, arat c industria
tutunului a pltit taxe de 2,7 miliarde de euro i a adus practic mai mult de o zecime din
veniturile bugetare ale Romniei. n sum intr contribuiile pe salarii, TVA-ul, dar mai ales
accizele care au bgat n buzunarul statului 2 miliarde de euro.
Practic din preul unui pachet de igri 8,7 lei e doar acciza, dar companiile din domeniu spun
c, n total, adugnd i celelalte taxe, cam 80% din ce pltete fumtorul merge de fapt la
stat. Cu alte cuvinte, dac legea anti-fumat scade vnzrile de igri, statul va simi cel mai
tare, fiindc productorii oricum vnd mai mult la export. Astfel, dac scade consumul cu
5%, statul pierde circa 100 de milioane de euro din accize i 35 de milioane de euro din TVA.
Dar noua lege poate aduce i un ctig. Fumtorii ngroa rndurile celor cu probleme
respiratorii i cardiovasculare. Un studiu din 2012 arat c n acel an tratarea bolilor cauzate
de fumat a costat Romnia 270 de milioane de euro, adic aproape 6% din totalul cheltuielilor
pentru sntate. Sunt ns doar bolile cauzate strict de fumat, fiindc tratamentele bolilor
asociate cu fumatul au costat de patru ori mai mult.
Legea 15/2016 nu interzice fumatul de narghilea, dac aceasta nu se prepar cu produse din
tutun, ci numai cu arome. Astfel c proprietarii de cluburi, discoteci, restaurante-baruri,
cazinouri i sli de jocuri au mrit cererea de narghilele. Controversata Lege antifumat (nr.
15/2016), care se va aplica ncepnd din 16 martie, interzice n mod expres consumul de
produse obinute pe baz de tutun n spaiile publice, ca i fumatul de igri electronice n
transportul public de pasageri i la locurile de joac pentru copii. Dar pufitul de narghilea nu
va fi interzis dac aceasta se prepar exclusiv cu arome (nu i cu tutun), i astfel s-a creat o
oportunitate nesperat pe piaa lulelelor. Chiar iniiatoarea Legii antifumat, Aurelia Cristea
(deputat PSD de Cluj), recunoate permisiunea consumului de narghilea fr tutun dup
intrarea n vigoare a normativului. n acest moment, produsul numit generic narghilea nu
este definit n Legea 349/2002, nici chiar n varianta modificat sub forma legii 15/2016. n
Legea 15/2016 se face o meniune referitoare la igara electronic, precizndu-se c este
interzis n mijloacele de transport n comun. Legea face referire la produsele obinute pe
baz de tutun, deci narghileaua poate fi sau nu interzis n msura n care folosete produse
pe baz de tutun. Pe de alt parte, recent a plecat de la Guvern normativul care ne va alinia la
prevederile Directivei Europene privind tutunul, i acolo probabil c narghileaua va fi definit
mai clar. Deci, pe scurt, narghileaua nu este definit n Legea 15/2016, aa c ar mai putea fi
utilizat n spaiile publice doar dac aceti consumatori nu folosesc produse pe baz de
tutun, a declarat, pentru Adevrul, Aurelia Cristea. Citete i: Ce a fcut un romn cu
restaurant n Spania pentru a se adapta legii antifumat Crete interesul cumprtorilor
Netiind cu absolut certitudine dac narghileaua va fi interzis, comercianii acestor produse
sunt deocamdat prudeni n aprecieri, dar au remarcat un interes crescnd al clienilor. De
cnd s-a nteit dezbaterea pe marginea acestei legi, ne sun tot mai muli proprietari de
cluburi, discoteci, baruri, cazinouri sau sli de jocuri i se intereseaz de produse, acum au
nceput s creasc i comenzile. Cred c se vor vinde bine aromele fr tutun, de fapt noi nici
n-am mai adus cu tutun pentru c au crescut mult accizele i s-au scumpit. Dar i
consumatorii s-au obinuit i merg pe varianta fr tutun. Desigur, am fi puternic afectai dac
s-ar interzice cu totul narghileaua, dar legea se refer doar la produse din tutun, ne-au
declarat administratorii unor portaluri specializate n vnzri de narghilele i accesorii. La
rndul lor, administratorii de localuri spun c vor exista unele schimbri pe aceast pia.
Avem narghilele i cu, i fr tutun, ponderea fiind de 50%-50%. Dac se va interzice
narghileaua cu tutun, ne vom adapta i vom vinde aroma care conine tutun doar pe teras. Nu
toi cei care fumeaz igri sunt i fumtori de narghilea i invers, nu ne ateptm la o cretere
a vnzrilor din aceast cauz, dar considerm c vom fi avantajai datorit grdinii noastre
spaioase. Noi considerm c aroma de narghilea, indiferent c este cu tutun sau fr, nu ar
trebui s intre sub incidena acestei legi, fumul fiind filtrat prin ap i coninutul de nicotin
fiind foarte sczut, ne-a declarat Kristina Rababah, administratorul localului Ganesha Caffe
din Bucureti. Am observat c unele locaii introduc narghileaua n meniul lor, dar nu
credem c aceasta va fi tendina, fiecare locaie avnd specificul ei. Prepararea unei narghilele
este o art i necesit mult experien, secretul nefiind la ndemna tuturor, a mai spus
Kristina Rababah. Citete i: Cum se pregtesc proprietarii de restaurante pentru aplicarea
Legii antifumat. Unde se va (mai) putea fuma? Ct pltesc consumatorii n localurile care
ofer narghilele, acest serviciu cost n funcie de preparat. ntre 25 i 40 de lei cost
narghileaua cu arome de fructe, iar peste 50 de lei cost cea n care se adaug arome alcoolice
(vin, vodc, gin, diverse cocktailuri). Exist o ofert destul de consistent i pentru cei care
vor s-i cumpere o narghilea, pentru a o avea acas. Cele mai simple variante cost 120-150
de lei, iar cele din categoria premium - cu porelan sau diverse opiuni cum ar fi multifurtun cost ntre 300 i 350 de lei. Pachetele de arome se vnd cu 30-50 de lei. Citete i: Ce
reacii au proprietarii de restaurante dup adoptarea legii antifumat i ce soluii au s-i
pstreze clienii fumtori Ce este spaiul accesibil publicului Potrivit Legii 15/2016, fumatul
este interzis n orice spaiu accesibil publicului sau destinat utilizrii colective, indiferent de
forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperi, plafon sau tavan i care este
delimitat de cel puin doi perei, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau
permanent. De asemenea, legea antifumat interzice fumatul n spaiile de la locul de munc
i n orice loc de joac pentru copii, fie c este spaiu nchis sau n aer liber. Interdicia se
aplic i n mijloacele de transport n comun, n unitile sanitare, de nvmnt, precum i
cele destinate proteciei i asistenei copilului, de stat i private. Nerespectarea prevederilor
legii antifumat de ctre persoanele fizice se sancioneaz cu amend contravenional de la

100 la 500 de lei, iar nerespectarea de ctre persoane juridice - cu amend contravenional
de 5.000 de lei la prima abatere.
Citeste mai mult: adev.ro/o3oha1
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen (IGSU) a anunat, la o lun de la intrarea n

vigoare a legii antifumat, cte amenzi i avertismente au dat pompierii, poliia local i forele
Ministerului de Interne pentru nclcarea prevederilor acesteia.
Potrivit unui comunicat, n ultima lun, de cnd a intrat n vigoare legea antifumat, pompierii,
poliia local i forele Ministerului de Interne au aplicat 795 de amenzi n sum total de
186.900 de lei i 1.043 de avertismente pentru nclcarea prevederilor noii legi.
"Conform propriilor evidene, de la intrarea n vigoare a prevederilor legislative n domeniu,

poliia local i structurile competente din componena Ministerului Afacerilor Interne au
aplicat, la nivel naional, 1.043 de avertismente i 795 amenzi, n cuantum de 186.900 lei ",
informeaz IGSU.
O statistic a pompierilor arat c n primele trei luni ale acestui an, la nivelul rii, "8%
dintre incendiile nregistrate au fost cauzate de nerespectarea normelor de prevenire i
stingere a incendiilor n ceea ce privete fumatul. "
Legea antifumat lovete dur nu numai n afacerile barurilor i restaurantelor. ncasrile din
accizele pe tutun din luna februarie au sczut vertiginos fa de cele din luna ianuarie. Semn
c romnii fumeaz mai puin de cnd legea a intrat n vigoare.
n luna februarie statul a ncasat accize din tutun n valoare de 450 de milioane lei, cu 1
miliard i jumtate mai puin dect veniturile din luna ianuarie. Aceast tendina pare a se
confirma i n luna martie. Chiar i aa ns, veniturile din primele trei luni ale acestui an sunt
superioare celor nregistrate n perioada similar a anului precedent, n special datorit
ncasrilor din prima lun a anului, de 1,6 miliarde lei pentru produsele eliminate spre
consum n decembrie.
Raportat la perioada similar a anului trecut ncasrile din accizele pe tutun s-au redus cu
30%, cu aproape 180 de milioane lei.
Anul trecut statul a colectat accize din tutun n valoare de 8,7 miliarde de lei. ncasrile din
februarie 2015 reprezint aproximativ 7% din suma total pe ntregul an 2015. Dac acest
procent s-ar pstra i n cazul ncasrilor din februarie 2016, statul ar ncasa n acest an doar
puin 6,1 miliarde de lei din accize. Bugetul de stat ar suferi i o diminuare a veniturilor cu
alte 1,5 miliarde de lei, ca urmare a TVA-ului redus de la 24% la 20% aplicat acestor ncasri
din accize. n total, un deficit de 0,5% din PIB-ul pe 2015.
Legea care interzice fumatul in spatiile publice inchise a intrat n vigoare la 16 martie. Acest
lucru le-a provocat crciumarilor pierderi ntre 15 si 60%.
NCASRI ACCIZE TUTUN
Ianuarie 2016: 2 miliarde de euro
Februarie 2016: 450 de milioane de euro
Februarie 2015: 630 de milioane de euro
Anul 2015: 8,7 miliarde de lei
Proiecie anul 2016: 6,1 miliarde de lei
Totui, cu toate c i alte ri au legi similare, n unele dintre acestea, reglementrile legii nu
se aplic, un exemplu n acest sens fiind Grecia. Aurelia Cristea spune, n schimb, c n alte
ri europene legea funcioneaz i c, pn la urm, ine de voina autoritilor.
Legea nu se aplic n anumite ri din motive care in de capacitatea autoritilor de a

controla i impune sanciuni exemplul Greciei este unul special n acest sens, pentru c
acolo legea este implementat de ctre inspectorii sanitari, cu efective extrem de reduse.
Tocmai de aceea, n Romnia, responsabilitile au fost extinse ctre reprezentanii Poliiei
Locale/Naionale, cu o mai mare capacitate de a aciona n teritoriu. Pe de alt parte, exist
exemple ca Anglia, Irlanda, Ungaria, Bulgaria, Rusia, unde legea este aplicat cu succes de
muli ani
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen a anunat, en fanfare, c poliitii locali i

alte organe competente au dat 1 043 de avertismente i 795 de amenzi, un cuantum de 186
900 lei celor care au nclcat Legea 15/2016, cunoscut drept legea antifumat, ntr-o lun de
la intrarea acesteia n vigoare. Ce iei pe mere dai pe pere, ns, pentru c legea duce la
vnzri mai mici n localuri i la scderea consumului de tutun, deci la ncasri mai mici la
buget. n plus, experiena de pn acum ndreptete suspiciunea c ncasrile din amenzi
vor scdea, fie datorit creterii conformrii la cerinele legii, fie pentru c activitatea de
depistare i sancionare va scdea.
Citete i: Hai s ne lsm de fumat mpreun

Comunicatul, care nu conine statistici cu privire la contraveniile pentru care au fost date
sanciunile, nici nu ne spune dac au fost amendai patronii de localuri sau ceteni obinuii,
vine de la instituia nsrcinat cu prevenirea incendiilor. i ai cror angajai au fost acuzai c
n-au fcut ceea ce trebuia pentru a preveni tragedii precum cea de la Colectiv. De aceea
merit analizat un pic mai n detaliu: ce ne spune el, dincolo de cifre? C nu vor mai avea loc
accidente similare i c trebuie s avem ncredere n autoriti? C aceste amenzi vor
compensa scderile de ncasri la buget din acciza pe tutun i din impozitele pltite de
restaurante i baruri?
Marea ntrebare: ct de strict va fi aplicat legea, pe termen lung?

Incendiile cauzate de fumat i igri reprezentau, anul trecut, 11% din total, potrivit IGSU.
Anul acesta, procentul a sczut la 8%, potrivit aceleiai surse. Ceea ce nseamn c pentru
90% dintre incendii altele sunt cauzele, care trebuie la rndul lor combtute i/sau prevenite.
Avnd ns n vedere c nici mcar tragedii de proporii nu au fost prevenite pn acum, ce
anume ne asigur c focalizarea ateniei pe respectarea legii antifumat nu va determina o
neglijare a prevenirii i combaterii celorlalte cauze, mult mai multe?
ntrebrile astea poate-i par forate, dar hai s-i aduc aminte cum a ajuns legea asta s intre
n vigoare, dup ce zcuse mai bine de patru ani prin sertarele Parlamentului. Concret, actul
legislativ fusese adoptat de Senat pe 8 iunie 2011. Dup ase zile, proiectul era nregistrat la
Camera Deputailor i trimis spre avizare la diverse comisii, iar dup nc o sptmn
primea acest aviz de la Comisia Juridic.
Dup care, vreme de patru ani i cinci luni, nu s-a mai ntmplat nimic, pn pe 16 noiembrie
2015, la dou sptmni dup incendiul din Colectiv. ntr-o lun, legea a fost adopat, iar la
sfritul lunii ianuarie a acestui an a fost promulgat de preedinte i a intrat n vigoare pe 17
martie.
- Acest lege este cea mai dur din Europa.
Fals: prevederile legilor similare din Anglia, Irlanda, Grecia, Finlanda, Frana, Ungaria,
Croaia, Lituania, Bulgaria, Moldova este mai sever comparativ cu legea romneasc. De
exemplu, n Anglia, fumatul este permis la minimum 100 de metri de intrarea ntr-o cldire
public.
- Aceast lege discrimineaz fumtorii.

Eronat. Constituia nu consacr dreptul la fumat i nici alte drepturi specifice fumtorilor.
Neexistnd aceste drepturi acuzaia de discriminare nu are fundament (motivaia Curii
Constituionale (CC) nr. 29/27.01.2016). n realitate, majoritatea, 74% dintre nefumtorii din
Romnia, a fost discriminat n linite de ctre minoritatea fumtoare nainte de adoptarea
acestei legi, prin nclcarea dreptului constituional la sntate.
-Aceast lege nu ar respect art. 26 din Constituia Romniei, care garanteaz dreptul
individual de a dispune de propria persoan (formulri: dreptul de m sinucide, dreptul
de a face ce vreau eu, dreptul nefumtorului (sic!) de a sta lng un fumator .
Eronat. Art 26 specific ...persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu ncalc
drepturile i libertile altora.... n consecin, dreptul de a dispune de propria persoan este
limitat pentru fumtori n situaiile n care acetia creeaz condiii prin care ncalc dreptul
constituional la sntate al celor din jurul lor (motivaia CC).
-Legea nr. 15/2016 nu ar respecta dreptul de asociere al fumtorilor

Eronat. Obiceiul de a fuma sau dorina de a degusta produse din tutun... nu este de natur s
determine calificarea persoanelor care fumeaz ca alctuind o asociaie (citat din motivatia
CC).
-Implementarea acestei legi ar conduce la un impact economic naional negativ. Aceasta

afirmaie se sprijin pe datele statistice, care arat c industria tutunului este al doilea
contributor la bugetul de stat.
Eronat. NU industria tutunului este al doilea pltitor la bugetul de stat, ci victimele ei care
pltesc pentru produsele acestei industrii. Bugetul niciunui stat (inclusiv al statului romn) nu
este dependent de comercializarea acestui drog. Dovad faptul c niciuna dintre rile care au
implementat o lege antifumat nu a a intrat n colaps economic. n plus, nici un calcul
economic nu poate justifica nclcarea articolelor constituionale nr. 22, 34, 35, 49 referitoare
la aprarea sntii cetenilor tarii.
Impactul dramatic al fumatului asupra sanatatii. Fumatul este un drog prin faptul ca induce
dependenta (prin nicotina) si afecteaza grav starea de sanatate fizica si psihica a fumatorului.
Prin actiunea celor peste 4000 de compusi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul
afecteaza toate organele fumatorului. Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este insa
singurul drog care ii afecteaza si pe cei aflati in preajma fumatorului. Fumatul omoara anual
mai multi oameni decat accidentele de circulatie, sinuciderile, crimele, excesul de alcool sau
consumul de droguri ilegale la un loc!. Anual, 42.000 de romani mor prin boli cauzate de
fumat (respectiv peste 80/zi). Fumatul omoara in special prin cancer si prin boli
cardiovasculare. Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.Riscul
de cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumatori un barbat fumator. Costurile
tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000 euro/luna. Fumatul
accelereaza procesul de ateroscleroza. Drept urmare arterele fumatorului sunt cu 10 ani mai
batrane decat cele ale nefumatorului. Din acest motiv riscul unui fumator de a avea un
infarct de miocard sau un accident vascular cerebral este echivalent cu cel al unui nefumator
cu 10 ani mai in varsta. Pana la varsta de 55-60 de ani fumatul este raspunzator de inducerea
a 70% dintre infarctele de miocard in populatia Romaniei. Urmare a celor de mai sus speranta
de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat cea a nefumatorilor. Nefumatorii sunt
expusi actiunii fumului de tigara prin fumat pasiv, respectiv prin inhalarea fumului produs de
fumatori (fumat la mana a doua) si/sau fumat involuntar respectiv prin efectul reziduurilor
de tutun depuse pe hainele fumatorilor sau in interiorul locuintelor lor (fumat la mana a
treia). Pentru o singura tigara fumata intr-o camera sunt necesare 2 ore pentru ca nivelul
particulelor de tutun respirabile sa ajunga la nivelul minim de siguranta. Nefumtorul care se
afl n acceai ncpere cu cel care fumez, inhaleaz, dupa o ora, cantiti egale de
nitrozamine cu cele existente n 15 igri filtrate . Riscul bolilor cardiace crete cu 25-35% la
angajatii nefumatori ai caror colegi sunt fumatori. In 2010 fumatul pasiv a omorat
aproximativ 600.000 de oameni in Marea Britanie. Fumatul inafara locuintei/locului de
munca nu protejeaza complet expunerea celorlalti nefumatorilor la fumat pasiv/involuntar.
Aproximativ 89% dintre locuintele de nefumatori sunt contaminate cu produse de tutun
provenite de la locuintele de fumatori aflate in aceeasi cladire. Efectul reziduurilor de tutun
depuse in interiorul unei case persista si dupa 2 luni de la parasirea acesteia de catre fumatori.
La copii fumatul pasiv sau involuntar provoaca semnificativ mai frecvent boli
bronhopulmonare cronice. Fatul unei femei fumatoare fumeaza inainte de nastere in aceeasi
masura ca si mama sa. In consecinta riscul de prematuritate, greutate redusa la nastere, deces
la nastere sau moarte subita in perioada de nou nascut este semnificativ mai mare.
IV. Critica amendamentelor depuse de unii senatori in vederea modificarii Legii nr. 15/2016
IV.1. Amendamentele depuse de domnul senator Daniel Fenechiu
IV.1.1.Definitia spatiului public inchis existenta in Legea nr. 15/2016 (respectiv acel spatiu
care are minim doi pereti si un acoperis) ar fi necorespunzatoare. Definitia propusa: spatiu
inconjurat cu pereti de jur imprejur. Raspuns: -definiia spaiului public nchis inclus n
legea nr. 15/ 2016 este identica cu definiia recomandat de Organizaia Mondial a Sntii
(OMS) n Convenia Cadru pentru Controlul Tutunului, tratat ratificat de Romnia. Este
definitia standard adoptata de legile antifumat ale altor state. -Definitia propusa de domnul
Fenechiu nu poate fi acceptata nici din punct de vedere stiintific si nici din punct de vedere
tehnic si juridic, astfel: Din punct de vedere stiintific singura modalitate dovedita stiintific a fi
eficienta impotriva expunerii nefumatorilor la fumat pasiv este ca fumatorii sa fumeze strict
in aer liber. In oricare alta situatie imaginata (spatii semideschise, cu 2/3 pereti si un
acoperis), NU poate fi evitata agresiunea la adresa sanatatii nefumatorilor prin fumat pasiv
nici in cadrul acestui spatiu si nici inafara lui (detalii in pargraful V.1.1. al textului extins).
Din acest motiv in Anglia este interzis fumatul la o distanta mai mica de 100 de metri de un
spatiu public inchis. Din punct de vedere tehnic definitia domnului Fenechiu creeaza premiza
aparitiei, spre exemplu, de spatii care sa aiba doi/trei pereti si un acoperis si care sa fie
considerate drept spatii publice (semi)deschise. In consecinta toate terasele restaurantelor,
cluburilor, discotecilor care ar indeplinii aceste criterii ar deveni spatii cu fumat permis. Fiind
declarate, astfel, spatii deschise ar urma ca nefumatorii sa fie din nou siliti sa fumeze pasiv
indiferent unde ar dori sa stea: pe terasa sau in interiorul stabilimentului. Din punct de vedere
juridic aceasta definitie ar anula obiectivul central al unei legi antifumat, respectiv protectia
atat a nefumatorilor cat si a nefumatorilor. Intr-un spatiu semiinchis gradul de expunerea la
fumat ar creste si pentru fumatori. Practic aceasta definitie conduce la incalcarea articolelor
22, 34, 35 si 49 din Constitutia Romaniei referitoare la asigurarea dreptului la sanatate.
IV.1.2. Ar trebui create camere special amenajate care s serveasc exclusiv fumatului i
activitilor asociate fumatului, cum ar fi de exemplu consumul de cafea, buturi calde sau
buturi rcoritoare, etc.. Raspuns: -Acest amendament, intentionat ambiguu, este de
neacceptat deoarece: 1. Lasa la latitudinea oricui sa inteleaga ce doreste din mentiunea etc.
In consecinta prin aceasta mentiune se poate intelege bauturi alcoolice. Altfel spus se
preconizeaza crearea de cafenele, baruri, restaurante, cluburi unicamerale (nu se specifica
dimnesiunea lor) exclusiv destinate fumatului. 2. Desi aceste camere ar fi exclusiv destinate
fumatorilor acest amendament nu interzice accesarea lor de catre nefumatori. Si nici nu o
poate face deoarece ar discrimina nefumatorii, incalcandu-le dreptul de acces in toate spatiile
publice. In consecinta, spre exemplu, orice fumator va putea intra in aceste stabilimente
insotit de membrii nefumatori ai familiei, incalcandu-le acestora dreptul la sanatate. Orice
mica aniversare organizata de un grup va avea acelasi efect. Alternativa ar fi ca, in momentul
in care in stabiliment intra nefumatori, fumatorii sa fie obligati sa stinga imediat tigara. Cum
am specificat mai sus aceasta actiune nu inlatura expunerea nefumatorului la fumat
pasiv/involuntar. In plus, deoarece nefumatorii sunt majoritari este de presupus ca fumatorii
vor fi obligati permanent sa NU fumeze in acel spatiu comercial dat fiind prezenta
permanenta a nefumatorilor (ONG-urile se pot organiza in acest sens!), ceea ce anuleaza din
start aceasta initiativa. De retinut: Legea actuala NU restrictioneaza accesul fumatorilor in
nici un spatiu ci doar le impune sa nu fumeze in aceste spatii. 3. Nu respecta dreptul
constitutional la sanatate a personalului stabilimentului respectiv, discriminat astfel sa fumeze
pasiv/involuntar. Angajarea strict a fumatorilor este nefezabila, ea conducand la
comportament discriminatoriu fata de eventualii candidati nefumatori. 4. Nici o camera
inchisa nu poate asigura raspindirea particulelor aflate in fumul de tigara spre spatiile
nefumatorilor, indiferent de sitemul de ventilatie al acestor camere. In consecinta particulele
toxice produse in camerele destinate exclusiv fumatului s-ar raspandi si in spatiile ocupate de
nefumatori (detalii in textul extins, paragraful V.1.2).
In consecinta acest amendament
nu este acceptabil din aceleasi puncte de vedere (stiintific, tehnic, juridic) pe care le-am
mentionat pentru respingerea primului amendament.
In realitate nu este nevoie de o
analiza aprofundata a amendamentelor domnului Fenechiu pentru a sesiza ca, de fapt,
accceptarea acestora conduce la revenirea la situatia anterior existenta, care permitea fumatul
in orice spatiu public, fara separarea completa a fumatorilor de nefumatori. Efectul evident va
fi expunerea nefumatorilor la fumat pasiv si a fumatorilor la fumat excesiv. Ori Statul are
obligatia de a proteja sanatatea cetatenilor sai. Practic obiectivul acestor amendamente ne
apare ca fiind acela de anulare a Legii nr. 15/2016 sub pretextul modificarii ei intr-o forma
mai relaxata. In consecinta aceste amendamente sunt anticonstitutionale efectul lor fiind
amenintarea la adresa dreptului la sanatate a tuturor cetatenilor tarii, atat nefumatori cat si
fumatori.
IV.1.3. Permisiunea ca fumtorii s se constitute n asociaii sau cluburi de fumtori care pot
amenaja spaii destinate exclusiv fumatului i activitilor asociate fumatului. Raspuns:Curtea
Constitutionala a decis ca obiceiul de a fuma nu se inscrie intre criteriile fezabile pentru
crearea unei asociatii.In plus toate comentariile de mai sus (inlcusiv protectia personalului)
raman valabile si la acest punct.
IV.2.Amandamentele depuse de domnul senator Sorin Bota
IV.2.1. Permisiunea de a fuma in cazinouri. Citam: Am lucrat mai multi ani intr-un mare
cazinou din sudul Floridei-US.Desi compania a facut eforturi deosebite pentru limitarea
efectelor nocive ale fumatului in spatiul de joc unde aveam si eu local de munc,am avut
nesansa unei operatii pe cord deschis,medicii implantndu-mi patru bypass-uri ca sa-mi
salveze viata Este evident ca acest amendament incalca dreptul la sanatate al personalului
cazinoului. O eventuala angajarea strict a fumatorilor este discriminatorie.
IV.2.2.Permisiunea de a fuma pe terase (in spatii cu maxim 3 pereti). Raspuns: de neacceptat.

A se urmari comentariile pe marginea amendamentului similar al domnului Fenechiu.
V. Concluzii:
1.Campania impotriva proaspat adoptatei Legi nr.15/2016 si initiativele parlamentare de

relaxare a acesteia se bazeaza pe ignorarea datelor stiintifice si a prevederilor
constitutionale referitoare la dreptul fundamental la sanatate;
2.Amendamentele propuse in vederea modificarii legii nr. 15/2016 in sensul aparent de creare
de facilitati minoritatii fumatoare conduc, de fapt, la anularea completa a prevederilor acestei
Legi. Practic obiectivul acestor amendamente este de revenire la starea de fapt anterioara in
care majoritatea de 74% de nefumatori a tarii era discriminata in raport cu dreptul ei la
sanatate de catre minoritatea fumatoare, fiind silita la fumat pasiv/involuntar.
3. Prin crearea cadrului pentru fumat pasiv al majoritatii nefumatoare si pentru fumat excesiv
a minoritatii fumatoare aceste amendamente reprezinta o amenintare la adresa sanatatii
tuturor cetatenilor tarii. In felul acesta ele conduc la incalcarea articolelor nr. 22, 34, 35 si 49
din Constitutia Romaniei.
4. In consecinta nu exista nicio motivatie reala, obiectiva, care sa impuna modificarea acestei
legi.
VI. Comentariu final. Dreptul la sanatate este un drept fundamental. Acest drept nu este
negociabil, sub nici o forma, si se afla inaintea oricaror interese individuale sau de grup. In
consecinta este inadmisibil s fie prevzute norme juridice n vederea manifestrii unui obicei
particular al unor ceteni, care, n plus, contravine i prevederilor constitutionale care obliga
Statul sa apere sntatea cetenilor si.
Eforturile intregii comunitati trebuie sa
fie indreptatea spre educatie care sa conduca la descurajarea fumatului, in special in randul
tinerilor. Reducerea numarului celor care consuma acest drog nu poate avea decat efecte
benefice asupra starii de sanatate a intregii populatii precum si efecte economice benefice
majore prin reducerea substantiala de imbolnaviri datorarate tutunului si, prin aceasta,
reducerea enormului efort bugetar destinat, in prezent, ingrijirii victimelor fumatului. Prin
urmare efortul perlamentarilor ar trebui sa se desfasoare in acest sens, de protectie a sanatatii
celor care i-au trimis in Parlament si nu impotriva lor, prin initiative anti-sanatate.
Societatea Romana de Cardiologie
Societatea Romana de Pneumologie
Fundatia Romana a Inimii
Ce se ntmpl n capul aleilor notri atunci cnd vine vorba de schimbarea legilor?
La ce anume te poi gndi atunci cnd fabrici o lege pentru ca mai apoi s te trezeti c e nu
e bun i c nu mpac pe toat lumea. Caz concret: legea antifumat. Controverse. Preri.
Certitudini: din 17 martie 2016 nu se mai fumeaz n cluburi i n restaurante! Deci, cafeaua
nntru, igara afar! Schimb de replici acide ntre fumtori i nefumtori. Amenzi
usturtoare. Ghid, postat pe site-ul Guvernului, despre cum putem s fumm, cnd i unde.
Cine ne amendeaz. Sau cum sunt amendai studenii n campusurile Universitare dac
fumeaz pe alei campusurilor... Ce credei? Dup ce s-a fcut tot acest tam-tam uite tigara,
nu e igara, ultima igar pare s fie penultima cci senatorii notri s-au gndit deja c ar fi
bine ca n anumite locuri, special amenajate, s se mai fumeze un pic. Pi, frailor, domnilor,
aleilor, nu v-ai gndit la asta nainte? Povestea legii antifumat continu. Va deveni ultima
igar, penultima?
ns, cum n Romnia legile se schimb/ modific/completeaz cum la noi Senatorii din
Comisia juridic au fcut un prim pas pentru oferirea unor condiii mai bune pentru fumtori,
fiind de acord cu serie de amendamente potrivit crora spaiile nchise unde nu se poate fuma
sunt doar cele cu perei de jur mprejur, n schimb se va putea fuma n camere special
amenajate. Amendamentele au fost citite n Comisia juridic de senatorul PNL Steliana
Miron, care a semnat n calitate de iniiator alturi de deputaii Daniel Fenechiu i Rzvan
Tnase modificarea legii.
Terasele au devenit noile refugii pentru fumtori i felul n care proprietarii de localuri
i pstreaz clienii. De altfel, de cnd legea antifumat a intrat n vigoare efectul cel mai
vizibil nu l reprezint scderea numrului celor care i aprind o igar, ci creterea
numrului de terase. Fa de 2015, proprietarii de restaurante i cluburi au depus n acest an
de 10 ori mai multe solicitri pentru alocarea de spaii unde s amplaseze mese i umbrele.
Dac ntr-o locuin proprietate privat se desfoar i activiti economice atunci

aceasta devine loc de munc chiar dac activitatea se desfoar doar ntr-o camer, iar
fumatul este interzis.
Dac ntr-o locuin ai o camer declarat birou pentru firm, i firma e tot a ta i
locuina e tot a ta, se cheam c este loc de munc i nu ai voie s fumezi n
locuin.Intrebarea mea e cine m reclam, soia, copilul?
Fumatul este interzis n toate cluburile, inclusiv n cele private, cu acces restricionat
Fumatul este interzis n maina de serviciu, dar i n construciile proprietate privat
aflate pe terenuri care aparin autoritilor.
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-al-18-lea-stat-ue-care-a-interzis-fumatulreactiile-b-fumatorilor-b-o-sa-fie-groaznic.html
https://www.youtube.com/watch?v=PPHjVy5IqDo
http://observator.a1.ro/social/legea-antifumat-va-intra-in-vigoare-din-16-martie-172894.html
Este prima lege care se vrea o lege n favoarea sntiim i care nu conine nicio msur de
sntate i niciun leu acordat sntii din Romnia. Si este o lege de ordine public
Dac v uitai la ce rspunde Curtea Consituional, dreptul de a fuma este individual i

nimeni nu a afectat prin aceast lege dreptul de a fuma. Dar n clipa n care vorbim de fumat
n colectiviti, din nefericire, sunt foarte muli oameni implicai care nu sunt fumtori, care
fac boli n urma acestui fumat pasiv,
Ai auzit de fumatul la mna a treia...Fumatul la mna a treia este exact ce se ncearc acum
n anumite locaii nchise pentru fumtori s se obin acest drept, n care de fapt fumatul la
mna a treia nseamn de fapt expunerea la tot ceea ce intr ca fum n draperii, n covoare, n
mobilier i pe care i fumtorul i nefumtorul
-Asta mi se pare deja pseudo-tiin, dac dumneavoastr avei studii care s mi arate c
perdelele cu fum o s mi afecteze sntatea peste cincizeci de ani...drobul cu sare
-Fumtorilor li se contest dreptul de a socializa ntre aduli fumtori contieni de riscurile
care ne pasc atunci cnd aprindem o igar, dar dispui s ni le asumm. O lege care interzice
dreptul la asociere.
Statulare obligaia s protejeze att sntatea fumtorului, ct i pe cea a nefumtorului.
A fost un caz..elevi fumau n curtea colii,..directorul a chemat poliia care a amendat cu 5
mii de lei gruparea de infractori. Comportamentu normal conform articolului 4 din
constituie i c sntatea public se face cu poliia...
Pe subiectul copii i fumat n curtea colii...eu am 2 copii, unul are 8 ani, e deja clasa I...anul
trecut cnd a intrat n clasa zero, el venind dintr-o familie de nefumtori i dup o sptmn
de mers la coal, vin ntr-o zi acas i-l gsesc fcnd gestul sta...Ce faci mami? Zice
fumez. Da de unde tii? De la bieii mai mari din curtea colii. Sunt de acord cu aplicarea
legii antifumat chiar i n curtea colii...sunt directori de uniti de nvmnt care nu mai
tiuc e s fac...au ncercat sczutul notei la purtare...industria tutunului ii recruteaz
fumtorii din liceu i din coli i este un cerc vicios, pentru c modelul cool pe care cei mici,
influenabili, l v la cei mai mari i mai cool ncepe cu fumatul...avem cea mai mare rat
Eu plec de la premisa c legea care interzice fumatul n spaiile publice e o lege binevenit i
e o lege care e o dovad de responsbailitate fa de nefumtori care trebuie s respire un aer
respirabil. Ins, pe lng faptul c aceast lege rezolv aceast problem, s-a transformat ntruna mpotriva fumtorilor, motiv pentru care, am corectat, zic eu, cteva hibe ale legii la
modul urmtor.
S ne gndim, ce se ntmpl dac mine descoper c zahrul sau pinea sunt nocive? Ce
vor face, vor interzice zahrul? Nefumtorul trebuie respectat, trebuie interzis fumatul n
spaiile publice, dar cred c trebuie s existe i spaii civilizate, n care fumtorul n care i
asum s poat s fumeze. Eu asta cer, nu cer revenirea la fumat n toate spaiile, nu cer ca
nefumtorul s inhaleze fumul fumtorului, ci cer un tratament rezonabil, n funcie de
opiunea fiecrui om.
Cred c este extrem de important s nu pierdem spiritul legii, acela de protecie a
nefumtorilor.
Sper s ne mpcm ntr-o zi, fumtori i nefumtori, s dispar acest rzboi romno-romn

Legea 15

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea 15

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea 15/2016 privind modificarea si completarea Legii nr.

349/2002 pentru prevenirea si

Interzicerea fumatului in locurile publice

3. La articolul 2, literele m) si n) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

5. La articolul 3, alineatele (1) si (1^1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

6. La articolul 3, dupa alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu

7. La articolul 3, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

8. La articolul 3, alineatele (2^1) , (3), (4) si (4^1) se abroga.

9. La articolul 3, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

10. La articolul 3, alineatul (7^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

11. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

12. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

13. La articolul 10, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

14. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

15. La articolul 12, alineatul (2) se abroga.

16. Articolul 14^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 21/06/2002

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

k) nicotina se intelege alcaloizi nicotinici;

(11) Denumirea monoxid de carbon se va tipari in forma neprescurtata, respectiv monoxid

tutun destinate fumatului, cu exceptia trabucurilor ambalate la bucata. Normele tehnice de

(4) Se interzice tiparirea textului avertismentelor, precum si a continutului de gudron,

Prezenta lege transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene

Potrivit iniiatorilor amendamentelor, fumatul va fi permis n camere special amenajate,

Ea a mai artat c trebuie s se in cont de faptul c n Romnia sunt peste 5 milioane de

Nu trebuie s ne simim vinovai c modificm legea. Dup corupi, acum au aprut

Comisia juridic a dat un aviz favorabil pe proiectul de lege al Guvernului privind

Potrivit modificrilor dorite, fumatul va fi permis n camere special amenajate, cu respectarea

Amendamentele au primit susinerea tuturor senatorilor prezeni la edina comisiei juridice.

Mi-au semnalat, m-au bombardat cu mail-uri, restrngerea n totalitate a posibilitii

n aprarea fumtorilor a srit i un senator nefumtor, Cristian Bodea.

Mi s-a spus c dac nu sunt fumtor, nu am autoritate n domeniu. Nu sunt de acord cu

Sunt i minori de 15-16 ani care fumeaz.

Atunci cnd am documentat iniiativa i toate amendamentele m-am uitat i la istoricul

Spunei c vor veni n localuri cei care pn acum nu veneau.

Evident, sigur c da. De altfel, am vzut c dn Bucureti, dar i dn Cluj-Napoca, de acas, de

Legat de sntate, credei c se vor lsa unii de fumat?

n urma deliberrilor, Curtea Constituional, cu unanimitate de voturi, a respins miercuri

Legea anti-fumat sau legea anti-fumtori?

n acest local intr doar membrii asociaiei sau invitai ai membrilor.

1. LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL

SPAIUL PUBLIC NCHIS

autorizaie de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, n cazul n care se realizeaz

n aprecierea caracterului de nchis/ deschis al unui spaiu, nu se va ine cont de:

caracterul temporar sau permanent al pereilor sau spaiului. Dac un element de

spaii nchise atunci cnd structura este deschis/ cobort.

SPAIUL NCHIS DE LA LOCUL DE MUNC

2. LOCURI UNDE SE MAI POATE FUMA

Alte spaii unde se desfoar evenimente personale precum corturile, terasele,

3. OBLIGAII ALE ADMINISTRATORILOR DE SPAII PUBLICE NCHISE I DE

Sanciunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sanciunile disciplinare prevzute n Codul

retrogradarea) pentru o durat de cel mult 60 de zile;

reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%;

perioad de 1-3 luni cu 5-10%;

desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.

Legea prevede sanciuni pentru:

contravenional de la 100 la 500 de lei;

contravenional de 5000 lei (prima abatere), amend contravenional de 10.000 lei i

Sanciunile vor fi aplicate:

de ctre reprezentanii Poliiei Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poli ia

apelarea inspectoratului teritorial de munc, n cazul n care angajatorul nu are

elaborate/completate regulamentele interne conform art. 5 din Legea nr. 15/2016.

Legea antifumat a sczut dramatic ncasrile patronilor de baruri i restaurante. De cnd a

Localurile din mall-uri nregistreaz o scdere de 60% a vnzrilor, n timp ce barurile fr