Cunoa_terea lui Dumnezeu Vun

Caile cunoa_terii lui Dumnezu

sun
revelatia naturalà
revelaia supranatural

Acestor moduri le corespund ca arqumente subiective de sesizare puterile natura

oamenilor de
cunoa_tere: con_tiinta _i ratiunea.
Prin cunoa_terea natural omul il întelege pe Dumnezeu în lurne drept: Creator, Inteli
Atotputernic: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu _i facerea minilor Lui o
veste_te táre
(Ps 18.1
Prin revelaia supranatural omul este_ajutat s cunoasc pe Dumnezeu
personal
organul de sesizare este credinta druit de Dumnezeu prin lucrarea Sf. Duh in Hristos.
Primind revelaia supranatural
prin credin omul prime_teo cuno_tin mai înalta.
Prin înaintarea sa în via, el ajunge la cunoa_terea celor duhovnice_ti care sunt
Mântuitorul lisus Hristos. aduse c
Invätätura.ortodox despre Dumnezeu arat c Acesta poate fi pe de o parte cunosc
(cogniscibil), iar pe de alt parte c nu poate fi cunoscut (incogniscibil). Este cogniscibil pr
lucrrile Lui, îns incogniscibil dup fina Lui
Prin aceasta este împcat expresia aparent contradictorie carearat pe de o parte càs
Dumnezeu nimeni nu L-a väzut, "Cel ce singur are nemurire i locuieste întru lumina
neapropiat ; pe Care nu L-a v zut nimeni dintre oameni, nici nu poate s-L vad LTim
6.16), cu cea care afirm c Dumnezeu a fost _ieste v zut: "Si Cuvântul S-a f cut trup i Sa
sdl sluit între noi i am väzut slava Lui"{loan 1,14).
Pe baza acestor locuri, ca _i a altora asemän toare,
-
Sfintii Pärini dau lui Dumnezeu
multime de numiri, ar tându-L:

1 Cel cu multe nume (se referä la lucrrile Lii)

/2/ Cel fr de nume (se refer la fiinta Lui)
ain considerarea aspectelor creaiei; le cunoa_tem
Lucrarile lui Dumnezeu le cunoa_tem
la vederea luminii dumnezeie_ti. Vederea deplin a acesteia are
prin credint, _i trirea lor ajut
ei are 1oc icuin in viaa induhovnicit . Ortodoxia afirmà aste
loc în viaa viitoare dar experiena
cu tãrie posibilitatea unui progres
in Cunoa_terea lui Dumnezeu,
dUmnezeiesc_din om in asemànare:
Aceasta are ca scop pretacerea CpunI
Dumnezeu.
ca 1inja divina nu poate ti vazut niciodatà, iar vederea lu
Ortodoxia afirm totodatâ
fi niciodatà raional.
dumnezeie_ti nu poate cuprinsa a lui Dumnezeu ce are loc prin puterea
accentuat astfelapotaismu (Cunoa_tere
Este ce implica con_tiinta cà Dumnezeu nu poate
Duhului Sfânt, fiind o cunoa_tere experimeniala se exprimà în termeni antinoici).
Dar, i
cunoa_Ierea apoatica
cunoscut în fiint, _i deaceea calalkatia, CI este prezentà într-un mod mai înalt.
nu lipse_te cunoa_terea
acest apofatism
30
 inirit
Naaturile eretice cu care s-au confrunitat Painti Biserici si de care era

g e n i_i aveau radacina intr-o anumita lipsa de sensibiltate fata de innpositailitat,a uriga1e
lui Dumnezeu în
tiina Sa.
Origen a avut o atitudine care nu era fundanental apofaticá gi aceasta a tadut ifi gi fn
LLt un ilosof religios decât un teolou, Pentru el Dumnezeu este o naturá intelectuala sirnpia

u agmite nici o complexitate. Un astfel de Dumnezeu nu este la facerea luril din nirri
Emaiind Dumnezeul incogniscibil al Scripturii _i nepotrivindu-se cu adevárata reVElatie
E marcheaz àstfel introducerea unor conceptii eleniste in Biseric , concepti Ge Vir di
i r a Si care i_i au originea in firea omului, in felul de a gándi propriu oarmenilor.

Nu se aftà aici traditia în care Dumnezeu Se descoper _i vorbe_te Bisericii.

SIserica a luptat împotriva origenismului _i a altor învät turi ce atenteazá la caracterul
poratic al li Dumnezeu, inlocuindexperienta adánc a uniri cu El prin conceptefilosofice
1n.APUS S-a accentuatuncasterea catatatic(cunoa_terea lui Dumnezeu prin analogie cu
CTUTI Create), insä Párinti considerä_ineficient aceast cunoastere intelectualä a lui
Dumnezeu, dedus în mad raional din lume.
Eau aratat cã acest mod de cunoa_tere trebuie completat cu o cunoa_tere superioará.
prin care este sesizat într-un mod mai adânc infinitatea lui Dumnezeu.
Din acest motiv, o astfel de cunoa_tere este cu neputint de înteles _i exprimat. Este
vorba de cunoa_terea
apofatic.
Vorbind in numele lui Moise care s-a urcat pe muntele Sinai i s-a facut simbol al ceior ce
se ridic prin cunoa_terea lui Dumnezeu la experiena prezenei Lui, Sfântul Grigorie_de
Nazianz îmbin cunoa_terea
apofatic cucea catafatic: "Am ie_it ca unul ce voi percepe pe
Dumnezeu _i asa m-am urcat pe munte si am ptruns în norul care m-a despártit de materie si
decele materiale. Dar privind, de-abia am vzut spatele lui Dumnezeu si aceasta acoperit de
piair. adic de Cuvântul întrupat. Aceasta înseamn spatele lui Dumnezeu, adic semnele Lui
dedup El, ca ni_te umbre _i chipuri ale soarelui în ap" (Cuvântarea a ll-a Teologic).
Dup cum se observ din acest loc ca si din altele asemenea lui, cunoasterea apofatica e
strâns legat de cea catafatic, jar Sí. Grigorie trece de la una la alta _i este greu de delimitat
cândeste vorba de una _i când de alta.
Cunea_terea apofaticaprezenta lui Dumnezeu este trit într-un mod mai accentuat ca
persoan _i ea nu depinde de o.judecat raional, ci dimpotriv este sesizat într-o stare de
sensibilitate spiritual, existã
legat de curaireain omului de pasiuniletrupe_ti.
in
acest proces o gradaie
inelegerea dogmelor, care reprezint modalitile de
simtire a adâncului în Dumnezeu. O astel de simire, nu exclude îns calitatea lui Dumnezeu de
Creator _i Proniator.
Prin aceasta, teologia apolatica a Hasanitului S-a deosebit de
cunoa_terea negatvà
intelectualä din Apus ce consta intr-0 Simpla negare a unor afirmatii raionale despre
Dumnezeu
In Rsrits-a pus accentui pe Cunoa_terea prin experient, de aceea Printii Räsäriteni
numesc aceast cunoa_tere mai multunire cu Dumnezeu

31
 in acest sens,Sfäntul Grigorie de Nazianz|spune in
prin ceea ce este sesizat ma atrage spre Cuvántarea 38: "Mie mi se pare c
El, iar prin ceea ce_ este neseSIzat ini
admiratia, iar admirat find, este dorit din nou, iar dorit fiind, ne Stoarce D
curäteste, iar Curajinau-ne ne da
chip dumnezeiesc".
Astfel nici una din tainele intelepciunii lui Dumnezeu nu ne
apare sträin ^i transcendenta
trebuie sa adaptam, Cu toata smerenia, spiritul nostru la contemplarea diviná
Filaret al Moscovei) (Mitropolitu
Cunoa_terea apofatic cre_tiná implic, a_adar, atât o coborâre a lui Dumnezeu
a
capacitatea noastr de înelegere, cât _i transcendenta Lui. Coborârea se face prin energli, 1ar
transcendenta e asigurat prin caracterul de persoan.
Ca una ce exprima aceste adevruri revelate, dogma cre_tin, ne apare ca o
taina
insondabil, ce trebuie trit de noi într-un proces, în cursul cruia în loc s asimilam taina
modului nostru de înelegere, va trebui s
urmrim o schimbare profund, o
transformare
nerioara a spiritului nostru, pentru fi capabil
a de experient; ea scufundare
apare astfel ca o
ratiunii în lumina adevärului revelat pstrat in Sf. Traditie sub lucrarea Duhului Siant în Biseric.
a

De aceeakexperienta noLi auneiperS0ane cLLprivire la cunoasterea lui Dumnezeu este o

strabatereaDuhului Stânt din Biseric îin viata e
Numai cel care rmâne în Tradiie este sigur c experienta spiritual e un dar al Duhului
Sfânt _i al con_tiintei adevrate.
Afi fiu al Tradiiei însearmn a avea parte la experienta tainelor revelate în Biseric.
&Experienta vieii din Biseric il ajut pe om în cunoa_terea lui Dumnzeu prin noiuni,
ferindu-l de moartea spiritual
A_a întelege Sfântul Grigorie de Nyssal cuvântul biblic "nu va vedea omul faa Mea
ramánând viu" "Acest Cuvânt arat Sfantul Grigorie ne spune acest lucru pentru c
Dumnezeu ar fi pricin de moarte celorce-L väd, cci cumarfi fata vietii pricin de moarte celor
cese aprOpie de ea, ci întrucât Dumnezeu este_prin fire de viat fctor, caracteristica firii
dumnezeiesti este de afideasupra oricrei cunoasteri" (Urcarea pe munte).
Sfantul Grigorie de Palama/a dat o precizare ultim Tradilei patristice care se referä la
cunoasterea lui Dumnezeu. El nu contest faptul c mintea natural poate cunoa_te pe
Dumnezeu, dar precizeaz c ilosofii s-au abtut de la uzul ei normal.
"Vedereasi cunoasterealui Dumnezeu din fäpturi se numeste lege natural, de aceea si
inaintede patriarhi si prooroci side legea scrisa, ea a chemat si a intors neamul omenesc la
Dumnezeu".
Sfântul Grigorie accentueaz faptul c odata cu Intruparea Fiului lui Dumnezeu, credinta
adus de El ne-a ridicat lao cunoastere superioara. cel ce o refuz este condamnabil !
"De fapt, credina noastr este 0 vedere mai presus de minte,
iar posesiunea celor crezute
este o vedere mai presus de aceast vedere"
Sfântul Grigorie Palama arat c vederea lui Dumnezeu in
lurmin este mai presus de
cunoa_terea raional i de cea prin credinja, ea depa_e_te _i cunoa_terea apofatic.

32
 Fatà de aftirmatia luilVarlaam de Calabrialcare spunea cá cea mai inaltá cunoa,tere a ln
Dumnezeu este cea prin negarea rational( Sfántul Grigorie Palama, ráspunde: "altceva este,
SCumpule vederea, si altceva teologia, intrucât nu este acela_i lucru a grái ceva despre
Dumnezeu si a dobândi sia vedea pe Dumnezeu".
In ceea ce priveste cunoa_terea lui Dumnezcu, tradiia patristic poate fi rezumatá in trei
puncte:
1. Exista posibilitatea natural de cunoa_tere raional _i apofatic a lui Dumnezeu, dar
ea este foarte anevoioas in afara revelaiei supranaturale, a harului.
2. Cunoasterea prin credint pe baza revelaiei supranaturale este superioará cunoa_terii
raionale.
3 Cunoasterea prin credint se dezvolt prin purificarea de patimi, prin participarea la
lucrarea pe care o comunic Dumnezeu. Aceasta este mai presus de cunoa_tere, dar nu-L
exclude pe Dumnezeu drept cauz.
4. Cel ce are vederea sau trirea lui Dumnezeu are con_tiina, în acela_i timp, c dup
lui Dumnezeu este dincolo de aceast vedere.
fiinta
Trãirea apofatic a lui Dumnezeu este o caracteristic ce define_te Ortodoxia în
5.
experienta Sfintei Liturghii, a Tainelor, a lerurgiilor _i superioar celei raionale.

Fiinta _i lucrrile necreate ale lui Dumnezeu) IX

Mântuirea are ca scop unirea omului cu Dumnezed.

Despre aceasta, Sfânta Scriptur vorbeste în mai multe locuri. Astfel Mâantuitorul
Tatl în ei: "Dac
fgduieste celor ce vor împlini poruncile Sale c se va slslui împreun cu veni la el i vom
M iube_te cineva, va pzi cuvântul Meu, i Tatl Meu îl va iubi, _i
vom

face loca_ la el" loan 14,23)

Sfânta Scriptur arat pe de o parte c Dumnezeu este comunicabil, iar pe de alt parte
nu Se comunic .
acelasi
Sfântul Grigore Palama spune în acest sens c natura divin trebuie sa fie în
timp neimprt_ibil i într-un anumit sens imprt_ibil, iar acestea trebuie afirmate amândouà
Odala.
Sfintei Treimi
Dumnezeu nu Se împärtseste nou dup fiinja i ipostasurile
In ipostas unirea nu a avut loc decat o dat prin Fiul intrupat; Dumnezeu Se înmpårtäseste
numai dup lucrrile Sale.
ci împrt_e_te celor vrednici
Nu se impärt_este Duhul lui Dumnezeu dup fiint, se

dup har.

33