Deprinderea vie ie duhovnice_ti i principü e

caiei experieniale
147
51. Regulide
de
conduit
_i via pentru învtcel
r:lacaliei contureazà principii etice _i valori
agini
ucenic esteîndrumat s le morale,
c a r e

parcursul viefii pentru

fiecare

aximiza potenialul dobândeasc pe tot

5. învtorul,ucenicul i deprinderea vietii e

pe care il are.
educa ia experien ial este necesar prezenta unui
duhovnice_ti în Filocalie. Aspecte relevante mator sau facilita for-
care nu particip , ci doar intervine în acest
din perspectiva educaiei experieniale _i îi
când e s t e
solicita
ajut pe cel care vrea s
dobân-
deasc numite cuno_tir pe care experimental , în Filocalie se

în scrierile lor, autorii Filocaliei fac adeseori referire la e hovnicesc care îl îndrum pe ucenic
despre p rintele
catia experienial, care are drept scop
edu calea Alegerea unui povuitor este necesar pen-
mântuiri.

deprinderea vieii duhov- Pec

acesta se îngrije_te
de nântuirea _i
îndumnezeirea ucenici-
nice_ti _i, în cele din
urm, îndumnezeirea omului. Educatia c u cuvântul dar _i
experienial, spre deosebire de învarea lor s i fapta _icu pentru c el însu_i a experiat
experienial a_a
-

erile Si biruinele in r zboiul nev zut _i a dobândit, astfel,

cum am
precizat anterior face referire, printre altele, la relaia
-

discern mântul de a pov ui i pe altii. Avva Doroteispunein

ucenic-educator _i la obiectivele educaiei.
In acest capitol, pe baza principiilor educaiei acest sens: ,,Avem nevoie de ajutor, avem nevoie de cel ce ne câr-
experieniale Dumnezeu. Nimic nue mai jalnic,
propuse de cei doi pedagogi americani John Dewey _i David
-

muie_te dup nimic nu e

Kolb vom evidenia mai pierztor decât s n u avem pe cineva care s ne
importana _i rolul educatorului sau al poväuiasc
formatorului, dar _i ce condii trebuie s îndeplineasc atât el, pe calea lui Dumnezeu"240
cât _i cel pe care îl educ. De_i în Avva Dorotei vorbe_te, în scrierile sale,
paginile scrierilor filocalice, fie- despre câteva as-
care autor se refer, într-o anumit msur, pecte care tin de practica vie ii duhovnice_ti a ucenicului. In
la aceste principii,
vom face trimitere doar la
aspectele subliniate de doi Prini fi- primul rând sunt evideniate osteneala _i rbdarea, care au o
localici, Sfântul Nil Ascetul23 _i Avva Dorotei2. Vom mare
importan, mai ales la
in continuare, din
prezenta, începutul vieii duhovnice_ti.
perspectiva acestor doi autori, regulile de con- Aceste dou
constante, despre care vorbesc Prinii filocalici ca
duit _i via atât pentru învcel,
cât _i pentru învtor.
2
Sfântul Nil Ascetul, Cuvânt Ava Dorotei, Felurite învturi..., p. 462. Acela_i lucru il afirm si
ascetic., pp. 175-264. adntul loan Scrarul:,Toi cei ce voim s ie_im din Egipt i s fugim
Ava Dorotei, Felurite
învturi lsate ucenicilor si cînd a
prsit minas: de ta-
tirea Avei Serid
_i a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu it em negre_it _i noi nevoie de un Moise (le_irea 15) oarecare ca mijlo-
moartea Avei loan, mînstirea sa, dupa Cu fDumnezeu _i dup Dumnezeu, care, stând pentru noi la mijloc
proorocul, i dup i erea desvîr_it a Avei Varsanufie _i Di-
Jerite epistole, traducere din
grece_te, introduceri _i note de Pr. prof. dr. Du Prea i cu vederea (contemplarea), s întind mâinile spre Dumne
mitru Stniloae, în col.
Filocalia sau Amalic. eem, povuii de el, marea päcatelori s punem pe fug pe
arat cum se poate omul curi, Iuminaculegere
din scrierile Sfinilor
Pärini, care
Bucure_ti, 2007, pp. 417-558. _i desvâr_i, vol. 9, Editura
Humanta S a patimilor. S-au în_elat decicei ce s-au încrezut în ei în-
Scara a
rul, Scara t cà n-au nevoie de nici un poväuitor". Sfântul loan Scra
dumnezeiescu
cului.,2007, Pp.53-54.
 D e p r i n d e r e a vie ii
duhovnicesti _i prin
duhovn

pile educatiei es
Alexandru Cretu
rientinle
148 plin de curiozitate planuri
149
fiind necesare în procesul despätimirii, se reoke.. Cala
a
iscodi

încercare cele
poruncite de el
însem invátátorului
azá
si a
vrea
sc _i înn. la
nroprii. [..) cei ce au predat altora a pune pied
gramul pe care il presupune educaia bazat p s i în pro rii taeate socotinele, grija mântuirii
momeperien,
sä-_i supun
trucat activitatea repetat, întrerupt la un în gåndurile me_tesu-
dat d 1or, l3sa Driceput, judecänd _tinta lui mai vrednic
eforts dat de g u l u ic e l u ip r i c e p u t ,

reflecie i conceptualizare, presupune totodat de crezare

in pentru a ajunge la scopul propus..Avva DoroteiSt ry. stru- Ascetul, Cuvantul
ascetic foarte trebuincios _i folo-
primit prin cuvânt _indeamn
Nil

la a pune în practic învtura despre treilepdäri pe care trebuie s le

á n t u l

a
mâne la cunoa_terea teoretic :
nu r- este
te sså deprind viaa duhovniceasc, aib în ve-
dore_te
deprin.

_i anume:
Sttor

care

cel co sine _i de voia proprie,

re cel
Lucrai _i veti înelege bine cele ce auzii. lar de nu veti l dere lepådarea amintirií pca-
veti primi numai cu cuvintul. i care om, voin
ind s cra, le
un m învete
JeAarea darea prieteniilor rele.
e

telor
p

i
a

lep da

tesug, îl înva numai cu cuväntul? Fr îndoial, întai mes- or si celului,pentru a putea deprinde viaa duhovniceasc
fäcând _i desfäcând, i, iar_i, tåcind i stricînd. i a_a, pe i n e strui ttorul sau, în primul ränd i se cere lepdarea de sine
Ostenindu-se _i rbdînd, înva me_te_ugul [..]. Jar noi voim langà proprie,
voia
ne însu_im me_te_ugul me_te_ugurilor numai cu cuvântul, nean side
cindu-ne de lucru". apu- nT Hmai deosebeasca intru nimic de trupul neinsufletit
Se mai
n u s e
incat s
încât
materia supus me_terului; c, precum sufletul lucreaz
invätcelul, totodat, este indemnat så se u de
de
smereasc si s sau

eea ce vrea, trupul nefäcnd nimic împotriv, i

fac ascultare de povuitor i s nu gândeasc sau s soco precum
mesterul î_i arat1 me_te_ugul su în materie, nefind împiedicat
teasc prerile lui ca fiind mai bune _i mai drepte decât ale po-
nimic de ea de la scopul sau, a_a înväätorul s lucreze în
întru nimnic
intru
vtuitorului: inväcei _tiina virtuii, fiindu-i cu totul asculttori _i neimpo-
Jar aflindu-te în starea celui supus, niciodat s nu crezi inimii trivindu-i-se întru nimic4
tale. Cãci vechile împätimiri te orbesc. i s nu te încrezi întru
231-232. Aceea_i idee ogsim _i
ceva judecii tale. S nu hotr_ti prin tine nimicfär întrebare 8Sfäntul Nil Ascetul, Cuvänt ascetic..,Pp.
Varsanufie: ,Trebuie s întrebi pe acela în care ai incredere si
si sfat, _i s nu gânde_ti _i s socote_ti c prerile tale sunt mai la Cuviosul
bune, sunt mai drepte decit ale îndrumtorului tu. Nici nu teface ai aflat c poate purta gändurile, i
încrede-te în el ca în Dumnezeu. Dar a
este un semn de neincrederesi de ispitire.
cercettor al faptelor lui. Cci te vei dovedi de multe ori amgit. intreba pe altul despre acelai gând
ce nevoie ai de oalt dovad,
Pentru c aceasta e o amgire a celui ru, ca s te împiedicede la Dac crezi c Dumnezeu a vorbit sfântului Lui,
sau ce trebuin ai s ispite_ti pe Dumnezeu, întrebând pe altul despre ace-
supunerea cu credin în toate _i de la mîntuirea sigur prin ea;
supune-te în lini_te _i vei cltori fr primejdie _i fr rtäcire la_i lucru?". Sfinii Varsanufie i loan, Scrisori duhovnice_ti, traducere din
în col. Filo-
grece_te, introducere _i note de Pr. prof. dr. Dumitru Stniloae,
pe calea prinilor (duhovniceti; n. tr.) omul cu-
culegere din scrierile Sfinilor Pärini, care arat cum se poate
Calia sau

Increderea în duhovnic ca în Dumnezeu reiese i din aceste untna i desvâr_i, vol. 11, Editura BMO, Bucure_ti,
2016, pp. 468-469
Pårian
cuvinte ale Sfântului Nil: Stäntul Nil Ascetul, Cuvânt ascetic., p. 231. Pårintele Teofil
baza scrierilor filocalice, cãa
Spunea în conferintele sfiniei sale, pe
"
Ava Dorotei, Felurite învtäturi.., Cenic iînseamn s te lasi îndrumat si modelat". Arhimandritul Teoil
p. 494. 2001, p. 169.
2 Ava Dorotei, Diferite epistole., p. 557. n,
Venii de luai bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca,
 hiin

150 Alexandru Cretu

Deprinderea vieil duhovnice_ti i principile
Cine isi taie voia
_i sa nu
educatiei experientiale
nesocoteste sfatul a . . ric ciune decât ciuma"
ar în alt 151
dobande_te smerenia i nu cade în mândrie
ahovnicului
a im u l t .

_i, astfel, se învredni cei de_eri e

tmtoare _i aduce locs
strin eca
une c ,,pe-
ceste de harul lui Dumnezeu, care-l ajut stricciun
dup cuvântul Apostolului: ,Dumnezeu
s creasesredni rece Un principiu al educaiei experieniale
c.ucatiei
eu ce

ceste,
st iar celor smerii le d har"
împotriv, celor
mândri lele duhovni- tásirea
tá1
experien ei

Soluii
avute

favorabile,
ilalti participani este im
pentru a cuta
(I Pt.
Cel care s-a hotrât så pun inceput bun 5,5). dem, a_adar,
o
care
similitudin între
alt
pot
imbunätäi perienta avut.
iesit de curând din tulburarea patimilor este vietuiri sale _i a es
veufilocalic, educaia
prin faptul c se pune accent experiential
dator sse
de amintirea lor, ,pentru c mintea _i se strduiesc spe cutarea unor
laicà

celor ce s-au
desfåcutlepede eni care
au scop com n
rånd de pcat se aseamän cu
trupul care a început sä e Cu- de parte, facilitatorul nu
poate realiza lucrurile progreseze. Pe
de alt
dealt
în locul in-
leag dintr-o lung boalà, cruia orice prilej
întâmplätor ii serecu- celului _i, prin urmare, efortul ii
aparine acestuia din urm.
pricin de-a recdea în boal, nefiind înc pltor
face vätce
Acest lucr se observ _i în experiena
destul dedeintr
întrere filocalic:
in putere". Nevoina _i staruina
de a unui ovnic, învcelul trebuie s lupte _iîncredinân-
lupta cu
milor avute face parte din începutul urcu_ului amintirea pati
du-se
de patimi, fiind sub atenta s
duhovnicoesc, a tulde
cur ire
îndrumare
Astfel, se contureaz faptul c a pårin
fel încât e necesar s fie terse ,din cugetare telui duhovnicesc
întipririle vechililor ate modela asemenea lutului, sub atenta sufletul se
påcate"
Pentru înaintarea în viaa ai:,îmbuntirea celului va
supraveghere aola-
duhovniceasc, Sfântul Nil As. merge repede de va fi
cetul recomand alegerea cu atenie a prietenilor _i prsirea pururea in
vederea învtorului"
anturajului ru: ,impreuna-petrecere cu oamenii stricai aduce Smerenia pe care o cultiv ucenicul fa de duhovnic se
Drelungeste _i fa de fratii lui. Din povjuit,
26
el nu se face ime
Sfântul Nil Ascetul, Cuvâant ascetic., p. 236. Este necesar s
precizm Sfântul Nil Ascetul, Cuvânt ascetic. p. 249.
c aceast lepdare a amintirii patimilor este folositoare pentru cel care do-
re_te s sporeasc în
viaa duhovniceasc pentru c aceast amintire, st- Sfântul Nil Ascetul, Cuvâant ascetic.., p. 259. Despre acest lucru vor-
248

ruind in minte, poate duce la amintirea cu plcere a patimii

respective-dup be_te _i Evagrie:, Dac vezi c îi vine [prin prieteni]vreo våtämare,cau nic
un chip nu te mai apropia de dân_i. Trebuie s ai ca
cum spune _i Sfântul Antonie cel
Mare:,pofta din amintireeste rdácina folos _i de ajutor vieuirii tale". Evagrie Monahul, Schiä monahiceasc, tra-
prieteni peceice potfi de
patimilor". Sfântul Antonie cel Mare, înväturi despre viaa moraläaoamenilor
i desp buna purtare, traducere din grece_te, introduceri _i notede Pr.prot. ducere din grece_te, introduceri _i note de Pr. prof. dr. Dumitru Stäniloae, în
col. Filocalia sau
dr. Dumitru Stniloae, în col. Filocalia sau
culegere din scrierile Sfintilor Päirini culegere din scrierile Sfinilor Pürini, carearatäcumsepoate
omul curi, lumina _i desvâr_i, vol. 1, Editura IBMBOR., Bucure_ti,2008, p.62.
care arat cum se
poate omul curi, lumina _i desvâr_i, vol. 1, EdituraIBMBOR, Cu
Bucure_ti, 2008, p. 45. Isaia Pustnicul vorbe_te despre o treapt superioara privire la acest lucru, Printele D. Stniloae precizeaz cà ,omul
potrivit strii celor care au dobândit o anumit trie: amintirea påcatelor uhovnicesc îl ia asupra sa pe cel înc slab, dar nu-l ia _i nu-l poateduceca
fcute, îns cu prere de ru _i cu durere. Cf. Cuviosul Isaia Pustnicul, Douir 0lect la mântuire, la starea eliberat de patimi, de persoan deplin
realizat, ci, ajutat de cel ce-l poartä, acestatrebuie s fac _i el tot ce poate
zeci si nou de cuvinte, traducere din grece_te, introducere i note de Pt.pr
Pentru a se elibera de robia patimilor, pentru a ajunge la starea ae de-
dr. Dumitru Stniloae, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinilor Par în Sfinii Varsanuhe t ioany
care aratã cum se poate omul curi, lumina _i desvâr_i, vol.
Huma SSerisoripersoan realizat, liber". Nota 486,
14,
nitas, Bucure_ti, 2009, p. 173. duhovnice_ti.
Sfântul Nil Ascetul,395.
p.
Cuvânt ascetic.p. 226.
2 Sfântul Nil Ascetul, Cuvânt ascetic., p. 195.
 Te
ráu ran

Deprinderea vieii duhovnicestis

152 Alexandru Cretu principile educ
xperientiale
diat ci, dac fratele acestuia
povatuitor, partea acestui
primà 153
are nevoie de principiile decapitol
aceast
am
ucenicul este îndemnat så nu
griasc din slav de n sfat,
In
pecte legate viat ale putut observa ca
renie _i doar când este întrebat . Pe de alt de_art,cic sfat, eva1Se în aplicare acestea în viaa lui. ucenicu _i cum
parte, în Sme re se împlete_te cu smerenia Ucenicului i rer
li recomand s nu-i povuiasc
se
pe alii pân ce
ultarea care
_i cu revine
in_i_i prin împlinirea staturilor pe care vor nu
cresc ei Cde sufletul i deprinderile sale. Curirea grija de permanent
le dea derele, nu
este u_oar,« este nevoie de patimi, de de-
ci
c
pentru pårerea de sine c ar fi cineva poate
hovnicesc prin mândria care încolteste,
altora
opri urcu _ul du- deriene
spune Mântuitorul:,Impåria
prinderile

n
cerurilor silire afiri,
Mantuitorul:,imns o

subtil, în inim.
cum
ce se silesc pun mâna pe ea" cerurilor se ia prin str
Dar tot ce ar face omul _i oricât s-ar i cei (Mt. 11,
strdui pe calea duin

s ilirea
firi spre a muri omului celui vechi 12). Strduinta
duhovnicesti, trebuie s nu piard din vedere vieti si lirea
_i de a
înnoi, îin fie-
ziP pe omul
c, fr o m u l cel nou,
c
presupune
Dumnezeu, nu poate ajunge la cele
omeneasc, dac nu prime_te ajutorul lui
ajutorul lui
umnezeie_ti:
,strduintuinta
arere zi,
tii în Hristos pe langa un experimentarea
sau
învtor.practi-
Dumnezeu, nu
nu no
carea

1-L el însu_i pe Hristos, face

se Acest învätor,
ajunge la tint". Spre deosebire de abordarea poate urmändu

ucenicului
strict hunericul necuno_tinei. Reflectarea asupra celor lumin în in-
sprijin, ci doar prin pedagogi c,
în care omul nu are nici un
_e_te s învete ceva, in puterea lui reu- iar_i importanta, tocmai pentru extrage, din svâr_ite
experiena vieii duhovnice_ti, intelesurile respective, perntru a experienta
enta avut,
îmbunti
zeu adaug harul Su la
determinarea i strãdania Dumne nou
o

ajut prin faptul c Se face

ane-
omului, si il viitor, dar _i
pe V de
pe
pentru a întip înexperient
adâncul sufletului,
drag
Dumnezeu, privind hotrrea împreun-lucrtor
umnezeu, prin
cu acesta:
Cáci tea fa raportarea mereu la mila la
_i
un cu el"a
i osteneala lui,
lucreaz împre- torui Lui în toate faptele i aciunile aju-
sávâr_ite.
c.. Reguli de conduit i via pentru învtätor
31Dac un frate mîntreab
nu-l cunosc, s-i despre un cuvänt sau lucru Rolul de printe duhovnicesc, de
rspund, sau nu? lar de nu oarecare _i eu cluzitor al altora, este
care nu se face sunt
bine, voi atrage luarea aminte a întrebat, dar vd un lucru de Pärinii filocalici pe seama celor care au pus
acumulat suficient
cuvintele acestei întrebri cer un
singur rspuns:
celui ce-l face, sau
nu?» Toate experienîncât s o poat împrt_i _i altora. Aceast
Påze_te-te s nu grie_ti înväätorul nu este un punct final, ci o posturîn
din slav in care se afl
de_art, ci cu smerenie i fric de
m-ai întrebat Dumnezeu. ^i despre toate treapt
gräie_te câte de trebuin _i atrage cele ce
luarea-aminte. Dar în ob_- nesfâr_itul traseu al cre_terii
spirituale _i
tea ta _i nu în alt
loc, ca s nu te afli ca un c orice
desvâr_ire din intelectuale, pentru
ca un
trup. lar dac te afli în alt învtor, cci cei din mnstire lumea aceasta este
Dar, dac e_ti
întrebat,
parte, s nu grie_ti nimic
pornind
sunt nedesvâr_it
sori grie_te cu smerenie". Sfinii Varsanufie de la tine. Cf. Sfântul loan Scrarul, Scara
duhoonice_ti., p. 408. _i loan, Scri Petru Damaschinul aminte_te de cuvintele dumnezeiescului., p. 368. lar Sfântul
Sfinii Varsanufie _i loan, Sfântul Macarie cel Mare care
Scrisori vorbe_te tot despre acest
explicaie mai ampl. Aduhovnicesti.,
nota 38, ofer
o p. 66. Pr. Stniloae, lucru, zicând: Stiu pe multi, _i m numr i eu
Scrisori se vedea: la tre ace_tia, prin experien, _i _tiu bine c nimeni nu prin-
duhovnicesti.., p. 66. Sfinii Varsanufie i loan, este desvár_it aici. Ci
BSfantul Nil Ascetul, cnar de-ar ajunge cu totul nematerial _i s-ar uni aproape cu Dumnezeu,
Ava Dorotei, Cuvant ascetic.., 201. påca-
Felurite p. cge pe urma lui _i niciodat
piere cu desvâr_ire înainte de moarte
inoäturi.., p. 494. ntul Petru Damaschin, Din
nu

luiprintelui nostru Petru dumnezeie_tile înväturi duhounice_ti ale cuviosu-

Damaschin, traducere din grece_t introducere _i
 Deprinderearvietii duhovnicesti principile edue
Alexandru Cretu
154 experientiale 155
s -i fac s le
Avva Dorotei ii îndrum pe cei care sunt pricina
ne_tiin

cunoascà prin îndelung-

îngrijeasc de supu_i ,cu asprimea inimii i cu ituitori så se
draggostea
rábdare22
din

pe care vedere
o
care o are în
î i îndeamn s-i învete pe uc balt
alt grij
cele mici ale invtorul
uvânt,îndudar
O 8 catele este aceea
mai ales prin fapte, deoarecepildele sunt mai
indec
ca
de a nu pe ale sale proprii, i nici s le mustre mereu, deoarece invåcelului, precumle
lucrtoare"
Dac este în putere, trebuie s fie ,pild _i în cele
trum
dac este slab, poate fi
pilda prin a_ezarea cea bun as iar cu
mustrarea îl duce pe cel mustrat la
prin roadele Duhului
si Acela_i lucru îl înva si tului
i_nuin a
n u trebuie
s certe cu trufie, ci cu De nesimire.
smerenie. In caz c
Ascetul atunci cnd pune accent pe invjarea din Sfântul Nil
asemene

strat se împotrive_te,.Avva Dorotei recomand

dat de pårintele duhovnicesc: exemplul viu, ui s-_i
p zeasc limba ,ca s nu griasc sc povui-
nicidecum ceva
nicidov f

mânie"263 iar de sase

setulh
ajunge Sa tulbure, atunci
experiena unora s fie spre învtura altora. [...] învete
Abimelec _i Ghedeon c nu cuväntul, ci
de la i
intru

inima s se roage; _i, abia trebuie s-_i

dupce s-a rugat, imblânzin-
vor
fapta duce nee fcen- for eze

ore inima, poate s mustre

cenätori la imitare. Cel dintâi, adunnd o sarcin de
lemne, dup
du
du-i-se inim
nie,îndreptând,,cu mil
i
m dularul
sa certe cu
inelegere
cel bolnav
si sme-
ce a purtat-o, a zis: Facei _i voi în felul în care m-ai
våzut
,

mine" Jud. 9, 48). Iar cellalt, învändu-i no renie

s fac o
seasc _i fcând însu_i întâi acest treab ost mustr _i îi ceart pe fiii lor. Cci lor li s-a
alele lor, ci adeseori îi
lucru, a zis: ,S v uitati la
mine _i a_a s facei" Jud. 7, 17)- 1.] Dar «Mustr, ceart, îndea (I Tim. 4, 2). Aceasta o face cu tine spus
Insu_i Domnul, fäcând _i
nit fe sminte_ti în cele ce te mustr, te ceart _i te îndeamn. ^i în
Avva al tu
si apoi învând, pe cine nu il convinge så socoteasc
mai vred- fap-
nic de crezare învtura cu fapta decât pe hil c din iubire nu trece cu vederea gre_alele tale se arat c dragostea lui
cea prin cuvinte? fat de tine este duhovniceasc". Sfinii Varsanufie _i loan, Scrisori duhov-
Atunci când gre_e_te ucenicul,
necjeasc
povuitorul trebuie s se nu nicesti.., p. 449.
Sfântul Nil Ascetul, Cuvant ascetic.., p. 219. Acela_i lucru il
prea tare, ci trebuie s arate, fr spune _i Var
rea tulburare,
ce vine din gre_eal. Dac trebuie s certe, s certe vtma- sanufie:,Dac m socote_ti printe i învtor, cum crezi c m pot
potrivit cu Cci printele este îndur tor _i nu se las nicidecum
supra?
persoana _i cu timpul, adic potrivit cu starea în stpânit de supärare,
care se afl per- _i înväätorul e îndelung-räbdtor _i strin de orice
soana
respectiv în acel moment: ,[povuitorul] trebuie s sanufie i loan, Scrisori
suprare". Sfinii Var-
indure fr
suprare scderile tuturor, iar datoriile neimplinite cu ucenicul
duhovnice_ti.., p. 62. lar despre cum s se comporte
rzvrtit, tot Varsanufie
adaug: ,Fratelee rzboit de învärto-
area inimii. Rbd-l,
note de Pr. prof. dr. Dumitru _i
ostene_te-te împreun el. Dar totodat mustr-,
cu
Sfntilor Pärini,
Stniloae, în col. Filocalia sau culegere din scrierile cearta-, îndeamn-l, dup cuvântul Apostolului (cf. Il Tim. 4, 2).Si dac
carearat cum se poate omul
Editura IBMO, curi, lumina _i desvâr_i, vol. , Prme_te aceast certare, e câ_tigat din nou. Treze_te-I din somnul adanc al
Ava
Bucure_ti, 2011, p. 264.
Dorotei, Diferite epistole.., 555.
p.
Varto_ari inimii. Cci de se îngroa_ pielea lui de ghimpi, ea1 Se race o
Ava Dorotei,
Ava Dorotei, Diferite epistole.., p. 556. mare de nesuferit. Dar dac se osteneste s-_i smulg ghimpil pana
Diferite epistole.., p. 556. a moi, se poate izbvi repede de aceast patim. Dac insa tesattd
Ava Dorotei, impi se învârto_eaz, ei nu se 1mai smulg decât cu osteneal i durere.
Sfântul Diferite epistole.., p. 556. i
Nil
Ascetul, Cuvânt ascetic.", 216. deci s ia Varsanufie i loan,
p. Serisori aminte la sinecu mult grij". Sfinii
.Ava Dorotei, Diferite epistole.., nus
duhovnice_ti.., p. 654.
tra pe
invátcei,
el o
D. 556. Chiar
face din iubire: dacîi cearta i Ava
Dorotei,
Si astfel, iubindu-i, nu trec su äcere Diferite
Dorotei, Diferite epistole.P.
"
Ava 530
epistole. p. 557
 a
ar_ire ruru u cAnd
e
Cu

Alexandru Cretu prinderea viefii hovnicesti i

156 rincipile educatiei experieniale
Pentru a-i putea înva altii, învtätorul
pe trebuie trececu vedere: ceva din 157
întâi s se cureascà patimi si s duc ouie ca
pe el insu_i de ca ma
mai nu torului. i, Pentru ca e
.
lucru grav _i primei ncile _i sfaturile înv
aleas. ^i aceasta înc nu e de-ajun pentru a uc o vietuire ât _i trecerea gre_elilo cu vedereajdios atât neascultarea
putea povät celora, din
tul Nil Ascetul spune c priceperea învtorului tui. Sfân d învtorul c slujba lui
este
prilej partea
de odihn acestuia.S
de: a-i dintre toate lucru
n u o

cel mai
ostenitor _i de des-
fätare. C ci
pe altii este legatà de experiena lui
s fie neapårat legat de meditaia
proprie, îns acead forma Cei ce stàpanesc peste
dobitoacele este s
conduci
necuvântäto
s u f l e t e l e .

asupra a
intie buie ceea ce s-a din
pentru a-i putea împropria in adâncul fiinei sale
otrivire partea turmelor, _i de
aceea t re nu au

pa_ii care aaut,

tâmpl io de aceea

adus aceast biruinà asupra patimilor _i de cele ele mai multe ori bine. Dar
multe Dar co
celor ce sunt lucrul lor merge
pu_i
lor vrjma_ului: asupra me_te_sugu felurimea n ravurilor
lucerea, icei ce o
i viclenia
gândurilor le facepeste oameni
primesc trebuie sse foarte grea
trebuie mai întâi s se
lupte cu patimile i
o lupt obositoare*
pregäteasc pentru
cu mult trezts.ie s-_i
întipreasc în memorie cele
plate în cursul lerea vietii duhovnice_ti este favorizat _i de
pe baza celor ce li s-au întämplat lor, s-i luptei ca a Depr
Deprir
luptei _i s le fac biruina mai u_oar,
învete pe altii celeapoi, tor, a c rui viat
este luat
drept exemplu. Prin urmare,îndru-
zugrvindu-le de mainle
inte cursul _i me_te_ugul rzboiului. Fiindc vtorului trebuie s fie nu pur-
prilej de sminteal pentru
sunt unii care tarea
tarea

ruit patimile prin marea lor au hi. ucenicii si, i. în caz contrar ,pierzania celor ce-l
asprime în vieuire, dar nu oi celui i-a învat"2s7 imit e adaos la
ce
me_te_ugul biruini, deoarece, rázboindu-se ca într-o unosc pedeapsa
pedeaAsa cum am amintit _i mai sus,
lupt de
noapte, n-au urmat legilor rzboiului, nici nu _i-au
îndreptak slujirea de invätor sau de
mintea cu de-a-mnuntul spre cursele
vrjma_ilor?"5. formator presupune mai intai o curfire proprie _i o dobândire
aaunei
unei anumite stri uhovnice_ti, spre care s-l orienteze _i pe
Sarcina _i responsabilitatea pe care _i le asum un printe cel încredinat pe acest drum, tiut fiind c, dac
duhovnicesc pentrua avea grij de sufletele poväuitorul
calea måntuirii nu sunt deloc u_oare.
credincio_ilor pe nu a el
cptat însu_i cunoa_terea cii care duce la mântuire,
Legat de acest lucru, exist experimentat înpropria via, nu poate drui altuia ceea ce el
o
interdependenîntre povuitor _i ucenic, în sensul c uce- nu a dobândit deja. Acest fapt il exprim Sfântul Nil Ascetul
nicul poate pierde sau abate de la calea cea dreapt dac po-
se
când il aseamn pe cel care ii inva pe alii cele pe care el nu
vtuitorul nu este capabil de o asemenea slujire, _i invers, dac le-a pus vreodat în aplicare cu cel care
învcelul nu ia aminte la pierde securea luat cu
povaa primit din mândrie sau din imprumut:
lene. Sfântul Nil surprinde foarte concret acest aspect atunci
cand afirm c lar aceasta o ptesc acei care, din lucruri ru auzite, se apuc så in-
vete pe alti _i la sfâr_it î_i dau seama de neputina lor, deoarece
neiscusina învätorului pierde pe învcei. lar negrija înv- nu graiesc din destoinicia proprie. Cci îndat ce sunt dovediti
ceilor aduce
primejdie învtorului, mai ales când la ne_tina Ca
spun ceva contrar cu ceea ce trebuie, î_i mrturisesc ne_tina,
aceluia se adaugtrândävia lor. Cci
a uita ceva din
cele ce
nici învtorul nu trebue primejduindu-se în cuvântul luat cu împrumut. . Acestea le
la ajut îndreptarea supu_ilor, nici invalae 286 Sf
26
Sfântul Nil Ascetul, Cuvânt Släntul Nil Ascetul, Cuvant ascetic.., pp. 218-21
ascetic.., p. 215. Stäntul Nil Ascetul, Cuvânt
ascetic., P. 1
 desävârsira u ecu
158 Alexandru Cretu Deprinderea vieii duhovnicegti i principile
spun nu oprind pe
vreunii de-a educat
de-a cluzi conduce, nici i
pe unii dintre tineri la
ca nu cum cei ce experieniale
impiediicandui -ar
a c e a s t

fac
cop datfiind s 159
asupra lor deprindereaevlavie, ci frumusetea virtuii.
mai întâi s ia lei, s toceasc
lucrului. S nu se apuce dintr-odat virtuii, peîndemnâr
msuras
ndu-i ca gres
så lupte pentru începtori nu mai re urm, sä
la partea lui cea de acest
lucru, trimi bareCum pentru el, a_a va das pu in ca pentru_tieel c tre-
plcut _i la slujirea ce gândir rimit s se ingrijeasca de socoteal _i pentru aceiaînsu_i.
si la faima ce _i-o vor agonisi la cei din le-o vor face
_i la primejdia care urmeaz. afar, fr s
se
învceidindu-se
tåceii, ca
Ce
duiau s nu lase pe ucenicimântuirea
mai
lor D
_i
o
odat
sfinii
i s nu prefac,
päci, uneltele de rzboi în unelte de înainte de gandeasc i din starea dint i s-i mute la o stareprejos de ei
mai bunä. în_i_i in
virtute,
adic toate patimile, i nu ne mai plugrie. Dup ce ams a_erezarea
tulbur du_mani
din nicio supus TotSfântul Ascetul, în alt loc, scoate în
Nil
si astfel nu mai e trebuin s folosim uneltele
în slujb de Totrsi c: dac cel
anume evident un fapl
bine este s
plugrim pe alii.
Darpän ce ne
ant darul de a fi cu adevrat invtor care
în fapt
are
re
ucenici
ucenici aadobandit
dobândit a
_i däinuie_te rzboiul
impotriva stpânesc patimila lui de a-iforma pe ucenici _i în cuvânt, aceastä
ne lum
cugetului
mâinile de pe arme, ci neincetat trupesc, nu trebuiee
eint
iscusin
a
poatemerge niaaceast
nile pe ele, ca nu cumva viclenii trebuie s ne tinem ma
[diavoli|, folosind odihna noas
incât poate s i ajute s creasc
la început precum o ,scânteie
duhovnice_te, cupån-ntr-acolo,
toate c rávna
tr ca vreme de nval, s ne
supun cu mare S-
cruzime"
lor era
înbu_it"
Caci cu toate c _i srguina lor
Dac cineva e oarecum silit de insä_i le-a ajutat acestor învätãcei
de împrejurri s accepte slui- la dobândirea virtui, dar
toata pricina
rea învtor, este neapårat nevoie de a
face o
radiografie a cå au avut parte de învátori care ausporirii lor a stat în fap-
vietii proprii, pentru a stabili dac poate s-i putut s aprind scân-
învee mai mult teia înnbu_it a ravnei lor
spre o mai mare cre_tere,
cu fapta decât cu cuvântul
pe cei pe care îi va avea sub lumineze. Prin aceasta învätorii lor s-au fäcut
fäcând-o s
Sfântul Nil Ascetul vorbe_te ascultare gur alui Dum-
despre
acest lucru, artând sarcina nezeu, slujind voia Lui intre oameni, cci au auzit pe Cel ce
grea care-i revine acestuia: De vei scoate lucru de cinste din cel zice:
Mea"270
nevrednic, vei fi ca gura
lar dac cineva, fr s vrea, fiindc a
lea
primit pe unul i pe al doi-
fi silit s conduc
ar
_i pe mai multi, mai întâi s se probeze invtorul, a_a cum este el prezentat în Filocalie, este un
pe sine cu de-amnuntul dac este de a_a fel c indrumtor care le arat ucenicilor, prin
bine
poate înva mai fapt _i cuvânt, Calea
prin fapt decât prin cuvânt cele ce trebuiesc fåcute, înfäti- care duce prin Adevr
la Via. Ins, deseori, poate exista
_ându-_i viaa sa, celor ce vor s învee, drept chip al virtuii. S-o de a-i
ispita
lega pe ucenici mai mult de persoana sa decât de Dumnezeu,
din diferite motive. Cu toate
Sfântul Nil Ascetul, Cuvant ascetic.,
pp. 221-222. Sfântul Isaac Sirul ii
acestea, cuvintele Stäntului loan
5otezåtorul, ,,Acela trebuie s creasc, iar eu s må
compar pe cei care vorbesc, dar nu fac, cu o desfrânat care vorbe_te de- mic_orez
spre feciorie:,Urît lucru este s vorbeasc despre
lucrurile duhovnice 50), pot fi pentru printele duhovnicesc un mottoalintre-
8n sale
cei
indràgostii de trup _i de pîntece; e a_a cum desfrânata ar vorbi despre vieti. In caz contrar, scopul su nu mai este povauirea
teciorie". Sfîntul Isaac Sirul, Cuvinte
despre nevoinä, traducere din grece_te C l o r pe calea care duce la Hristos, ci
autoidolatrizarea
introducere _i note de Pr. prof. dr. Dumitru Stniloae, în col.
Filocalnu su
Culegere din scrierile Sfinilor Prini, care arat cum se poate omul curi, liumma _ Sfântul Nil Ascetul, Cuvant ascetic., p.225.
desävar_i, vol. 10, Editura Humanitas, Bucure_ti, 2008, p. 119. fântul Nil
Ascetul, uvânt ascetic.., pp. 225-226.
 Alexandra Cretu vie. duhovniceyti gi orincipile edue
160 Deprinderea

iei experientiale
Reu_ita învåtorului cre_tin depinde de legts. 161
Concluzií
ce ràmne întru Mine ra sa intimå
cu Hristos:,Cel _i Bu întru el.
ela adu
aduce Nil Ascetul _i ale
multà road" (n 15, 5), pentru c,a preda"
cre_tinis erierileSfântului Avvei Dorote
unele a Dorotei ne-au fo
Scrierile

seamn predarea unor

informaii sau cuno_tinte, ci, mul nu în in primul
l o s i tc a .
entru a evidenia unele
aspecteinvante
relevante din
rand, transmiterea unui mod de viat, adic perspectiv educaiei experieniale referitoare din
cel care pred s viefuirea în perspectiva dubtoare la
vietii
vietii duhovnice_ti. la învátätor _i uce-
Astfel, este esenial ca se fi
predat,
mai iristos. pent entru
deprinderea

pe sine însu_i lui Hristos, pentru ca, într-un grad cât mate inte, in ce expuse, putem rezuma regulile de
Din cele
Hristos Insu_i s lucreze prin i împreun cu
cât mai mare,
el. învä acel prin urmtoarele:
p e n t r uî n v
prezenta conduít si_i viat
e conduitä
ntru
fat de acesta, osteneala i rbdarea, duhovnícului _i as-
cultarea

punerea in
Ca o scurt concluzie la abordarea
filocalic, putem a
vturii primite prin cuvant,
darea amintirii
lepdarea de sine practic _i de voia
este cel care se ostene_te alaturi de spune c proprie, påcatelor _i lepdarea
învtorul fiul su duhov rele, i
con_tientizarea c fr ajutorul lui prieteniilor
Dumnezeu nici o lu-
nicesc pentru a-l ajuta s ajung la asemånarea cu Dumneze nu se svâr_e_te.
insu_i avându-L ca exemplu pe Mantuitorul, crareCât despre regulile
crare
de conduit
Care spune: pås- Cât de _i via pentru
torul cel bun i_i pune sufletul pentru oile sale"
(In 10,11). Sfân- vomaminti
doar câteva
dintre cele prezentate, inváätor,
tul Pavel scrie, la un moment dat, i anume: ina
ne: îna-
galatenilor: ,,0, copii mei inte de a-i înva pe alii, s se
cureasc pe sine însu_i de pa-
pentru care sufr iar_i durerile na_terii pän ce duco vietuire aleas; scopul su s ie
si ss duc
chip in voi!" (Gal. 4, 19). Aceste dureri ale
Hristos va lua timi _i povuirea
na_terii le sufer p- ncenicilor pe calea care duce la Hristos, i nu autoidolatriza-
uceni
rintele duhovnicesc în rbdare i cu roa: så-i învete pe ucenici prin cuvänt, dar mai ales
dragoste fa de ucenici, prin fapt; s
rugându-se permanent pentru ei _i fiindu-le pild nu doar cu nu judece påcatele cele mici
ale invácelului precum le judec
cuvântul, ci mai mult cu fapta. Pärintele D. Stniloae De ale sale proprii; i s rmän _i s
rire la aceste aspecte ce
face refe- bire cu Dumnezeu.
sporeasc în relaia de iu-
privesc viaa învtorului, care, prin a
sa lucrare,
,faciliteaz" înaintarea ucenicului în viaa duhovni-
ceasc, punându-_i sufletul pentru el în toate
zilele vietii sale:
Inima printelui duhovnicesc se întinde prin toate valurile ispi-
telor _i greutilor
tere så le
cu care
lupt fiul
duhovnicesc, ca s-i dea pu-
inving _i s-l scoat din întuneric la lumin.
face s
înving spaiul ca sfie
lubrea u
inima mamei cu fiul
cu el
pretutindeni, a_a cum e_
ei, participând la bucuriile _i necazurile u
Si Comunicându-i în
orice situaie o putere
starea în care se afl corespunzatoare cu
acela"
"Nota
421, în Sfinii Varsanufie si loan, Scrisori p. 352
duhovnice_ti.P