STUDIU DE CAZ - JOCUL DIDACTIC IN ACTIVITATEA

PRESCOLARILOR
TABLOUL FAMILIEI:

Copilul provine dintr-o familie biparentala, cu ae copii cu poibilitati foarte redue de cretere i educare ceea ce a determinat
familia a nu-l incrie la !radinita"

TABLOUL CO#ILULUI:

Copilul nacut in anul $%%&, a venit la !radinita la varta de & ani i ' luni, cu un nivel
nivel de de(voltare
de(voltare ub normal, dia!noticat
dia!noticat cu
imaturitate comportamentala,
comportamentala, deficit ponderal i de tatura, dilalie polimorfa"

La intrare in !radinita, nivelul de inteligenta era ub normal, avand un )"I"de *+"

Capacitatea de memorare era redua, neputand memora nici poe(ii foarte curte"

Atentia era intabila, dar pre(enta enibilitate pentru activitati co!nitive elementare"

In gandire pre(enta dificultati de a opera, anali(a i inteti(a, facand cu !reu fata unor operatiuni elementare de claificare i
comparare, reuind a orte(e obiecte doar dupa unul au doua criterii"

Adaptarea la mediul !radinitei i la !rupul de copii -a facut cu !reutate din cau(a dificultatilor in comunicare"

EAMEUL .OMATIC:

La nivelul organelor de simt nu erau probleme deoebite" /in punct de vedere al motricitatii avea un ec0ilibru ortotatic de ba(a,
mer!ea ec0ilibrat, tatea intr-un picior cateva ecunde, area pete obtacol mic, arcunca, apuca"

Motricitatea fina era lab de(voltat

de(voltata"
a" Avea deprinderi umare de autoervire"

EAMEUL #.I1O#E/A2OCIC:

Avea capacitate
capacitate laba la efort in pecial la concentrare" Oboea repede i refu(a participare la 3ocuri i activitati, necooperand cu
educatoarea"

u rapundea lo!ic la intrebari imple din cau(a emotivitatii e4a!erate i a neancrederii in fortele proprii" Afia o mimica cripata,
dar manifeta multumire cand era laudat i apreciat"

Copilul pre(enta o intar(iere

intar(iere de apro4imativ
apro4imativ doi ani fata de varta cronolo!ica,
cronolo!ica, neceitand incadrarea lui intr-un pro!ram
pro!ram pecial
de formare i recuperare"

#LA /E ITE56ETIE #E5.OALI7AT:

Acet pro!ram pornete

pornete de la premia
premia ca nevoile copiilor cu di(abilitati
di(abilitati unt identice
identice cu ale celorlalti copii: de e4emplu,
e4emplu, de a avea
prieteni, de a fi inclui in !rup, de a fi iubiti"

#ro!ramul are
are la ba(a metode
metode i trate!ii
trate!ii centrate pe
pe copil, in functie de
de particularitatile
particularitatile ale individuale,
individuale, pentru a crea un mediu
favorabil invatarii i inte!rarii in ocietate"

Am avut ca cop valorificarea potentialului

potentialului fizic si psihic al copilului in vederea inte!rarii lui in activitatea de tip precolar cat i in
!rupul de copii"Ca urmare, am foloit metode de cunoatere, individuale i de !rup: obervatia, anali(a activitatilor la care a
participat, convorbirea
convorbirea i tetele"
 Obiective
Obiectivele
le pe term
termen
en lung au fot
fot:: de(v
de(volta
oltarea
rea e4pri
e4primari
mariii oral
orale8
e8 intel
intele!er
e!erea
ea corec
corecta
ta a emn
emnifica
ificatiei
tiei tru
tructuri
cturilor
lor verba
verbale8
le8
de(voltarea e4preivitatii i creativitatii8 educarea traaturilor de vointa i caracter8 formarea atitudinii po(itive fata de ine i
ceilalti"

Obiective
Obiectivele
le pe term
termen
en scurt a au
u fo
fot:
t: a paparti
rticip
cipe
e act
activ
iv la di
dicut
cutii
ii i act
activi
ivita
tati
ti in !ru
!rupur
purii mic
mici8
i8 a co
comun
munice
ice cu col
cole!i
e!iii i
educatoarea8 a intrebe i a rpunda la intrebari8 a-i de(volte abilitati practice prin re(olvarea arcinilor propue"
educatoarea8

Atfel, in activitatile
activitatile concrete de invatare am
am inceput prin utili(area
utili(area unor procedee de lucru
lucru mai imple 9de e4emplu,
e4emplu, a deene(e
un fruct prin unirea punctelor, am acordat atentie proiectarii pailor de efectuat atat ub apectul tranmiterii de cunotinte, cat i
ub apectul formarii operatiilor mintale ; urmarind accelerarea treptata a pro!reului invatarii, a!urand trecerea !radata de la
ecvente cu arcini uoare la ecvente cu arcini mai dificile:

a mai intai i-am propu deenarea fructului unind punctele pe fia apoi dupa model i, in final, deenarea fructului din
ima!inatie8

b la activitatile de 3oc didactic l-am antrenat la inceput in manipularea 3ucariilor i mai putin in repectarea re!ulilor de 3oc,
a3un!and cu timpul a cunoaca i re!ulile i a le repecte i pe acetea"

6enind in pri3inul nevoii de comunicare am inceput un pro!ram de corectare a vorbirii, utili(and in toate momentele (ilei, la
inceputul 3ocurilor alee, la intalnirea de dimineata, in activitatile de educare a limba3ului, in converatia libera i c0iar la plimbare"

#lanul
#lan ul de inte
intervent
rventie
ie a cupr
cuprin
in un comp
comple4le4 de proc
procedee
edee de valorificare
valorificare ma4ima
ma4ima a 3ocu
3ocurilor,
rilor, a ariilor de tim
timular
ulare,
e, a tut
tuturor
uror
patiilor din !radinita ; prin care a fot influentata in mod po(itiv de(voltarea fi(ica, intelectuala, afectiva, en(oriala i ociala a
copilului"

#ro!ramul de interventie
interventie pentru corectarea
corectarea i de(voltarea
de(voltarea vorbirii
vorbirii i comunicarii a cuprin:
cuprin:

c de(voltarea aparatului
aparatului fono-articulator i de corectare a pronuntiei prin:

 3ocuri de rotire de onomatopee: arpele 9conoanele

9conoanele -, linite 9-t, albinuta 9(-( inotite
inotite de micari de brate,
vantul<furtuna 93-3-3 inotite de micari de brate i de trunc0i, e fri! 9brr, cateluul maraie 9mrrr, una ceaul
9trr8

 3ocuri de rotire ritmica a unor recitative curte:

curte: 5ica nu tia a (ica<5au, ratuca,
ratuca, ramurica8
ramurica8

 3ocuri cu rotire de cuvinte

cuvinte paronime: co-co8 bara-para8
bara-para8 loc-oc8
loc-oc8 are-(are8

 framantari de limba: .ae ai in ae aci8 Mo, mo cocolo<6ino iute toarna-n co

d e4ercitii pentru corectarea i de(voltarea

de(voltarea au(ului fonematic:

 ,,Telefonul fara fir=, >/ec0ide urec0ea bine=, ,,Ce ai au(it?= 9rotite in oapta8

 3ocuri didactice pentru recunoaterea cuvintelor: ,,Traea(a tot atatea liniute ori(ontale cate cuvinte are propo(itia
u!erata de deen="

e e4ercitii pentru formarea capacitatii de comunicare:

 3ocuri didactice pentru

pentru formare de propo(itii
propo(itii dupa 3etoane, ima!ini:
ima!ini:
 ,,.pune ceva= 9pentru propo(itia impla8, Mai pune ceva= 9pentru propo(itia de(voltata8

 3ocuri de citire de ima!ini:,,

ima!ini:,, .pune ce ve(i=8
ve(i=8

 activitati de lectura dupa ima!ini i tablouri:,,C

tablouri:,,Ce
e ne aduce Mo Craciun?=8 ,,Familia mea=8 ,,La munte=8 ,,La mare=
"a"8

 activitati de convorbire libera:,,Ce tii depre?=8

 povetiri create de copii, repovetiri dupa povetile audiate"

f e4ercitii pentru formarea capacitatii de anali(a8

! 3ocuri pentru departirea

departirea in ilabe:,,@ocul
ilabe:,,@ocul ilabelor=, >/eenea(a
>/eenea(a atatea
atatea liniute cate
cate ilabe are cuvantul
cuvantul rotit=8

0 de(voltarea memoriei8

i activitati de memori(are pe divere teme 9anotimpuri, evenimente etc""

Am avut
avut in vedere
vedere i faptul
faptul ca
ca modelul
modelul oferit
oferit copilul
copilului
ui are mai
mai mare impo
importan
rtanta
ta ; de aceea
aceea l-am
l-am pu
pu in ituati
ituatia
a a ma
urmareaca cand ii vorbec, ae(andu-ma in apropierea a, privindu-l, adreandu-ma
adreandu-ma !rupului in care el e !aete"

5OLUL #A5ITILO5 I CO.ILIE5E:

Am antrenat parintii, in crearea

crearea de oportunita
oportunitati
ti pentru
pentru valorificarea e4perientelor dobandit
dobandite
e de
de acetia
acetia in educarea
educarea copiilor"

I-am coo
cooptat
ptat in pro!r
pro!ramul
amul de de educatie
educatie a parin
parintilor
tilor,, Educa
Educati
ti aa=
aa= defaur
defaurata
ata la nivel
nivelul
ul comunei
comunei noatre,
noatre, unde,
unde, prin
prin
participare la cele apte intalniri in care au fot vi(ate teme ma3ore de educatie, i-am determinat a acorde copilului o atentie
porita, a-i intelea!a nevoile i trebuintele, a-i influente(e cu tact i rabdare comportamentul" Apreciindu-l, laudandu-l pentru
faptele bune, parintii au invatat ca, timuland copilul pentru a obtine o ima!ine po(itiva fata de ine, ii pot modela caracterul, i
prin efortul comun familie-!radinita il vor putea a3uta a cape de in0ibitii, ii vor uura inte!rarea cu ucce in viata ociala"

.tudiind indeaproa
indeaproape
pe acet ca( am alcatuit un tabel
tabel comparativ al de(voltarii limba3ului copilului in decurul celor trei ani
ani de
de
cand frecventea(a !radinita"

CO#IL CU /EFICIETE

- La &ani+%% cuvinte

- La  aniD%% cuvinte

- La + aniD'+% cuvinte

- La * ani$$+% cuvinte

CO#IL O5MAL /E76OLTAT

- La & aniD%%% cuvinte

 - La  aniD'+% cuvinte

- La + ani$'+% cuvinte

- La * ani&+%% cuvinte

 Un copil normal de(voltat foloete, potrivit mauratorilor tandard, la varta de & ani %%<D%%% de cuvinte8
la  ani foloete D%%<$%%% cuvinte8 la + ani $&%%<&%%% cuvinte8 iar la * ani &+%% cuvinte"

 Copilul
Copilul tudiat provenit
provenit din fami
familia
lia araca i cu di(
di(abili
abilitati
tati,, folo
foloea
ea la  ani %%<D%%% cuvinte8
cuvinte8 la + ani
D%%<$%%% cuvinte, la ae ani intre $%%%<$+%% cuvinte-unele fara a le cunoate enul e4act" Acetea arata
de(voltatea
de(volta tea acendenta
acendenta a cap
capacita
acitatii
tii de utili
utili(are
(are a limb
limbii
ii pe maura ce copi
copilul
lul a fot upu it
itemat
ematic
ic
influentelor pro!ramului de recuperare promovat pe niveluri de varta, incepand de la !rupa mica i pana in
pre(ent"

 .e remarca o cretere maiva a vocabularului activ intre  i + ni cand fecventa la !rupa a fot foarte buna a
aimilat un volum mare de cuvinte ; %%<D%%% intr-un an colar, ceea ce il apropie de nivelul tandard"

 Intre +i * ani ritmul de aimilare a fot mai lent deoarece copilul a traverat o perioada cu probleme de
anatate, lipind o perioda mai mare de la !radinita

COCLU7II:

Acordand o atentie aparte acetui copil cu nevoi peciale am reuit a facilite( inte!rarea lui in !rupa de copii,
adaptarea
adaptarea la mediul !radinitei i, implicit, participarea lui activa la activitatile intructiv-educative
intructiv-educative i la 3ocurile
defaurate in !rupa de precolari"

STUDIU DE CAZ

Plan de interventie personalizat

N!ele si pren!ele "opilli# ""

Data nasterii:
nasterii:

Do!i"ilil# Com" 2lina

Nivell $rpei# Invatamant precolar

Data apli"arii# octombrie $%%

Psi%odia$nosti":: - uor retard pi0ic

Psi%odia$nosti"

- e4primare orala !reoaie i defectuoaa

- tulburari de comportam
comportament
ent

- dificultati in perceperea componentelor patiale i temporale"

Starea de sanatate# relativ buna,

 intrventie: educational
Do!enil de intrventie:

In&or!atii ed"ationale

Co!porta!ent "o$nitiv#

- Copilul are minime repre(entari depre mediul incon3urator

incon3urator corepun(ator vartei i nu are capacitatea de a oberva itematic8

- 6olumul limba3ului ete arac, e e4prima !reoi, are tulburari de pronuntie8

- 2andirea e manifeta doar in ca(uri concrete, intuitive8

- Atentia ete lab de(voltata"

Co!porta!ent psi%o!otri":
psi%o!otri":

- /e(voltare fi(ica corepun(at

corepun(atoare
oare vartei8

- Cunoate c0ema corporala8

- Intampina dificultati in orientarea patiala8

- Are deprinderi de i!iena peronala i colectiva bine formate"

Relatii so"iale#

- Ete politico cu peronalul !radinitei8

- Ete un copil ociabil, dornic a e 3oce cu cei din 3ur dar are nevoie de multa afectivitate8

- Are uneori cri(e de nei!uranta8

- Ete ociabil, colaborea(a cu cole!ii de !rupa"

O'ie"tive pe ter!en ln$#

- Ameliorarea pronuntiei i de(volta

de(voltarea
rea e4primarii orale8

- /e(voltarea operatiilor !andirii i a calitatii aceteia8

- 5ecuperarea lacunelor datorate 0andicapului

0andicapului uor de care ufera8

- E4erarea capacitatii de orientare patiala i temporala8

- Educarea comporta
comportamentului
mentului civili(at"

Do!enii de interventie re"o!andate#

Li!'a( si "o!ni"are

Co$ntiv

Psi%o!otor
Str"tra pro$ra!li de interventie personalizat

Li!'a si "o!ni"are

Obiective Metode si mijloace de realizare Perioada deCriterii de evalu

Sa recunoasca toti copii din grupa; Jocul “Deschide urechea bine; timp
$%$& oct 'denti#ica si nu
copiii
Sa cunoasca numele tuturor copiilor, a !"e !"erci
rcitii
tii de propronunt
nuntie ie si dez
dezvol
voltar
taree a Periodic
doamnei educatoare auzului #onematic
Sa re
recun
cunoa
oasc
scaa ve
veci
cina
nata
tati
tile
le sa
sali
liii de+izita in gradinita si la grup vecina* %- zile 'denti#ica si
clasa locurile cerute
Dialogul Oct
Sa num
numeas
easca
ca gru
grupel
pelee veci
vecine
ne (ma
(mare,
re,
pregatitoare)*
Sa recunoasca anotimpul,!"!"er
erci
citi
tiii de e" e"prpriimar
aree cocorrec
ecta ta a. oct%$ nov !"prima
caracteristicile speci#ice* obiect
obiectelo
elorr si luc lucrur
rurilo
ilorr din imaimagingineaea denumirea
denumi rea obie
data
data si id iden
entti#
i#iica
care
re a cu oriilor si(/ sapt)
cullor lucrurilor
lucrur ilor cerut
cerutee
Sa denumeasca culorile caracteristice* obiectelor sau cu ajutor
Sa rec
recuno
unoasc
ascaa par
parti
ti com
compone
ponente
nte ale!"!"er
erci
citi
tiil
ilee de id idenenti
ti#i
#ica
care
re a pa partrtil
ilor
or0 sept%- nov !"prima
!"pri ma singu
singurr
corpului omenesc; corp
corpul
ului
ui om omen
enesescc si de e" e"pr
primimar
aree ajutor
corecta* (/ sapt)
Sa denumeasca partile componente ale 1rata
corpului omenesc, simturile
Singur sau cu aj
Sa numeasca membrii #amiliei sale* Joc de rol “De%a mama si de%a tata, 0 sept% 'denti#ica
“De%a #ratii, “De%a bunicii etc #amiliei, ii
Sa cunoasca putine in#ormatii despre 2 nov singur din #otogr
#iecare membru !"ercitii de dezvotare a vocabularului
Periodic
Sa recunoasca ocupatiile oamenilor Joc
ocu
ul “Sa
Sa%%mi poves
esttes
estti desspreMai
de 3umeste si imit
meserii, “Sa #aci si tu ca el* sau cu ajutor* M
Sa denumeasca meseriile oamenilor
!"ercitii de e"primare corecta
Sa rec
recunoa
unoasca
sca ani
animal
malee pasari
pasari,, sa leJoc
Jocul
ul “Og
“Ograd
radaa cu pas
pasari
ari,
, “4er
“4erma
ma de'anuarie, 5ecunoaste si de
denumeasca* animale, “1nimalele padurii* #ebruarie singur sau cu aju

!"ercitii de e"primare corecta* Periodic

Do!enil "o$nitiv
Sa nu
nume
merre cor
corec
ectt cr
cres
esca
cato
torr $%-
$%-** Joc
ocul
ul “C
“Cos
osul
ul cu juc
ucar
ariii 3ov, 3umara cu ajutor1
jucariile din cos a
!"ercitii de numarare Dec st

Sa observe plantele din imagini* “Jocul “6radina cu #lori, “6radina cu3ov Observa, recunoaste si'
zarzavaturi* numeste cu ajutorp
Sa recunoasca plantele cerute !"ercitii de identi#icare si1prilie cateva din plante pi
recunoastere

Sa aranjeze #igurile geometrice* Jocul “4oc si apa Dec 6asest

6ase stee si nu nume
mest
stee1
#igu
#igura
ra cer
cerut
utaa si
sing
ngur
ur
Sa rerecu
cuno
noas
asca
ca #o#orm
rmaa geom
geomet
etri
rica
ca6aseste triunghiul colorat 'an sau cu ajutor
ceruta sau culoarea*
!"ercitii de corectie a pronuntiei* Periodic

Sa invet
invetee o poezie
poezie de Mos Cra
Craciu
ciun*
n* “'l ast
astept
eptam
am pe Mos
Mos Crac
Craciun
iun $%$& dec 5epeta dupaP
educatoare, dupas
!"ercitii de memorare parinte, spune singur
sau cu ajutor

Sa asculte, sa cante colinde romanesti 1c

1cti
tivi
vita
tate
te pract
practic
ica7
a7 “1sc
“1scul
ulta
tam
m siDec 'nvata sac ante'
traditionale cantam colinde impreu
impr euna
na cu ce
ceil
ilal
alti
ti
copii

Sa observe si sa cunoasca mijloacele “Cu ce calatorim Mai Observa, atinge si'

de transport denum
den umes
este
te juca
jucari
riil
ilee
Dialogul singur sau cu ajutor

!"plicatia
Sa participe la o activitate in clasa, in “Si eu vreau sa #iu laudat %joc 1
mod direct

Do!enil psi%o!otri"
% Sa rerecu
cunoa
noasc
scaa co
comp
mpon
onen
ente
tele
le!"
!"er
erci
citi
tiii si lo
locu
curi
ri de mimisc
scar
aree ce/ sapt Corectitudinea si
spatiale sis a se orientezevizeaza7 rapiditatea reactiilor lac
adecvat* comenzi;
a) directia7 inainte8inapoi
% 'denti#icarea sic
Sus8jos; stanga8dreapta precizarea corecta as
pozitiilor spatiale ale
b) distanta7 aproape8departe obie
obiect
ctel
elor
or #o#olo
losi
site
te in
joc;
c) pozitiile #ata de obiecte7 langa, pe '
sub* % 5ecuno noaasterea si
denumirea unor pozitii
Jocuri
Jocuri de ca caut
utar
aree a ununor
or ob
obie
iect
ctee spati
spatiale
ale ale obiobiect
ectelo
elorr(
asezate in di#erite pozitii spatiale; din imagini*

5ezolva
5ezol vare
reaa un
unor
or #i
#ise
se cu sa sarc
rcin
inii de
orientare spatiala*
Sa perrceapa
pe component nteele% !"
!"er
erci
citi
tiii e#
e##e
#ect
ctua
uate
te pe lo locc si in/ sapt 5aspunde corect motric
temp
tempor
oral
alee car
caree vi
vize
zeaz
azaa ri
ritm
tmululdep
depla
lasa
sare
re cu re resp
spec
ecta
tare
reaa dur
durat
atei
ei,, la urmatoareler

miscarilor* tempoului, intensitatii* co

come
dumenz
reanzi7
zai7 “M
“Mer
ergi
m egi
lodica
cat
at,ie
% !"
!"er
erci
citi
tiii si jo
jocu
curi
ri de mi
misc
scar
aree cu “1learga
“1lear ga mai repede
repede,,
utilizarea onom
omaatop
opeeelor si a “Paseste mai rar,%
versurilor ritmate7 Cioc%boc, treci la “Mergi usor pe
loc, “9nu%doi, unu%doi84aceti toti la var#uri, “ate pasul %
#el ca noi:
% !"
!"ec
ecut
utaa mi
misc
scar
arii la%
ritmul indicat*
Date se!ni&i"ative despre "o!ponenta &a!iliei#

u are urori au frati"

frati" Conditiile de locuit
locuit unt bune, dei locuiete
locuiete la at are o camera
camera eparata,
eparata, acce la televi(or"
televi(or" #rovine
dintr-o familie or!ani(ata, copilul locuind impreuna cu parintii i bunicii" Mama i tata petrec foarte putin timp cu copilul avand un
pro!ram foarte incarcat la erviciu"

#re(entarea problemei: Copilul nu poate pronunta corect unele unete: r, , l, (, 3, b, c8 nu poate a poveteaca, a-i e4prime
ideile pentru a fi intele" /e multe ori vrea a-mi puna ceva i nu-l intele! dar inita, e c0inuie pentru a e e4prima i pronunta
corect" /in cau(a !reelilor de pronuntie o parte din copii rad de el, moment in care e retra!e, refu(and a mai comunice"

Date !edi"ale# Copilul ete bine de(voltat din punct de vedere fi(ic, fara probleme !rave de anatate"

Date psi%olo$i
psi%olo$i"e#
"e# #erceptia ete comple4a8 memoria ete buna8 ima!inatia reproductiv ;creativa8 limba3ul-vocabular
limba3ul-vocabular redu,
e4primare foarte !reoaie"

Copilul ete puternic e4teriori(at, ener!ic, vioi, vorbaret, impuliv, netatornic"

Date peda$o$i"e# La activitati ete atent, participa activ, cu intere mai ale daca ete apreciat, laudat" .e inte!rea(a uor in
!rupurile de copii, ete ociabil, tabilete uor relatii, pana in momentul in care cineva 9un cole! de !rupa il tac0inea(a, ii coate
in evidenta defectele de pronuntie, de e4primare"

)odl de !ani&estare a s'ie"tli in a"tivitatea dida"ti"a#

#re(inta intere pentru ma3oritatea activitatilor dar e plictiete repede i cere a faca altceva au pleaca pur i implu a e
3oace" Ii plac foarte
foarte mult 3ocurile de micare
micare i cele ditractive
ditractive cat i a picte(e" Ete
Ete foarte atent
atent atunci cand primete
primete informatii
informatii noi
inotite de plane i ima!ini mai ale depre animale"

Apecte particulare ale ca(ului:

Ii place foarte mult la !radinita, nu a avut probleme de adaptare 9e upara atunci cand e termina pro!ramul"

In cadrul 3ocurilor ete un foarte bun e4ecutant, bineintele prefera rolul de lider" Are o atitudine foarte dec0ia fata de mine ca
educatoare i multa incredere" Ete !elo atunci cand iau in brate alti copii" /aca-l aborde( atunci, imi pune a-l la in pace" In
relatiile cu copii ete dec0i dar, copiii uneori il neca3ec ra(and de el din cau(a pronuntiei 9il in!ana i atunci e retra!e din !rup"
u are atitudini a!reive de repin!ere fata de cole!i"

Nevoi ale s'ie"tli

s'ie"tli##

evoia de pronuntare corecta a unetelor"

evoia de e4primare corecta pentru a putea a-i e4prime ideile, i nevoia pentru a e intele!e i comunica uor cu cei din 3urul
au"

evoia de afectiune- copilul are nevoie a fie iubit i a creada ca doamna educatoare
educatoare pe el il iubete cel mai mult"

evoia de o ima!ine mai buna, pentru a-i invin!e retinerea de la orice activitate, pentru a-i invin!e timididatea
timididatea i pentru a capata
incredere in fortele proprii"

)odalitati de a raspnde a"estor nevoi#

#entru nevoia
nevoia de a pronunta
pronunta corect unetele e fac e4ercitii pentru !imnatica
!imnatica bu(elor, obra3ilor,
obra3ilor, limbii,
limbii, ma4ilarelor"
ma4ilarelor" .e fac i
3ocuri e4ercitiu: copilul tremura, catelul latra, crean!a e rupe, canta ca mine, oprim calul, paarea (boara, fa ca mine, foraitul
calului" E4ercitii de pronuntare a unetelor, framantari de limba, e4ercitii pentru corectarea au(ului fonematic 9c0emam piica, ce ai
au(it, 3ocuri, e4ercitii de emitere 9uiera ca mine, imitarea onomatopeelor"
onomatopeelor"
 #entru nevoia
nevoia de comunicare
comunicare i e4primare
e4primare corecta e
e fac 3ocuri didactice
didactice de pronuntare a cuvintelor, formulare
formulare de propo(itii,
departire in ilabe, citire de ima!ini, activitati de lectura dupa ima!ini, de memori(are" Corectarea pronuntiei e face intr-un mod
obinuit, in orice moment al (ilei dar avand !ri3a a nu-l tree( in le!atura cu tulburarea a" .e fac activitati in care il incura3e(e a
poveteaca,
poveteac a, a comunice cu cei din 3ur"

#entru nevoia de afectiune trebuie

trebuie a-i arat
arat ca ete iubit i apreciat
apreciat in fiecare moment
moment petrecut
petrecut in !radinita"
!radinita" #e aceata
aceata port
dicutii cu bunicii i cu parintii"

#entru nevoia de o ima!ine

ima!ine mai buna,
buna, pentru a-i
a-i invin!e timiditatea
timiditatea i pentru
pentru a capata
capata incredere in fortele proprii dicut
dicut cu
copilul pentru a-l convin!e a e e4prime liber, a e manifete firec i a perevere(e in a pronunta unetele i cuvintele" Trebuie
convin a nu-i fie frica a vorbeaca i a comunice ce dorete, a intrebe atunci cand cauta un rapun" /eaemenea am dicutat
i cu ceilalti copii pentru a avea un comportament adecvat
adecvat fata de el, a-l corecte(e fara a-i crea dicomfort afectiv" #ort dicutii cu
bunicii i cu parintii pentru a repeta cu el orice cuvant, vorbind clar tot timpul, cerandu-i a e priveaca fata in fata i la acelai
nivel cu el" /eaemenea le-am cerut a nu-l mai lae la televi(or copilul fiind dependent de mic de acet lucru" In cadrul !radinitei
copilul primete o atentie deoebita din partea mea atribuindu-i rolul principal, a conduca un 3oc, a coordone(e activitatea de la
centru, dar am avut !ri3a a nu cada in e4trema de(mierdului"

Strate$ii tilizate in dezvoltarea !otivatiei pentr invatare#

Una din trate!iile utili(ate ete promova

promovarea
rea in !radinita a piritului de ec0ipa" Copilul trebuie incura3at in tot ceea ce face,
face,
trebuie recompenat
recompenat pentru fiecare ucce i in ca(ul unui eec, copilul trebuie a-i imta pe cole!i i educatoa
educatoare
re alaturi de el"

Trebuie a i e arat
Trebuie aratee pro!
pro!reel
reele
e facu
facute,
te, a i e tre(
tre(eac
eacaa curio
curio(ita
(itatea
tea pentru ceea ce treb
trebuie
uie a inve
invete"
te" E4i!enta ridicata,
ridicata,
recompenele i activitatiile e4tracolare porec motivatia"
motivatia" #edepele trebuie a e evite"

.e inita ca e4ercitiile de lo!opedie a fie facute de un lo!oped"

Copilul trebuie corectat in permanenta 9pronuntia, e4primarea8

e4primarea8 cand cineva i e adreea(a trebuie a vorbeaca rar i clar"

u trebuie a e piarda nici un moment in care putem a-i punem ca-l iubim i-l apreciem in tot ceea ce face"

Evoltia s'ie"tli#

In urma
urma trate!iilor aplicate a reuit
reuit a pronunte corect unele unete,
unete, mai putin pe Gr="
Gr=" /ar
/ar a intervenit pe parcur
parcur obinuinta
de a nu pronunta corect, au comoditatea i cand e !rabea a-mi puna ceva punea incorect" Imi vine acum in minte8 era de
Craciun i repetam poe(iile pentru erbare" El imi pune poe(ia GMulti topii= la care eu m-am uitat la el i l-am intrebat daca imi da
voie a recit i eu odata poe(ia lui" Bineintele ca m-a laat" /e aceata data, fiind bine dipua am inceput a repet poe(ia, dar a
o pronunt ca el"= Multi topii=, la care -a uitat la mine i mi-a (ambit" Am continuat poe(ia fara a pronunta corect unetele" La un
moment dat -a oprit i mi-a pu Gu pui bine=

- /e ce? .i tu tot aa reciti, ineamna ca o fii bine, cum pui tu" Atunci a mai recitat poe(ia inca o data, dar de aceata data a fot
corect" Intr-adevar inainte a pronunte cuvantul copilul a facut o pau(a, -a !andit, dar a pronuntat corect" Cred ca de aici avem
multe de intele: a invatat a-i utina punctul de vedere, a e faca intele i mi-a demontrat ca poate pronunta corect unele
unetele daca vrea i are rabdare"

In ceea ce privete lipa parintilor din viata lui, un e4emplu elocvent imi vine in minte din timpul pre!atirilor pentru (iua de 
Martie" La !andul ca mama ete fiinta cea mai dra!a ne-am 3ucat un 3oc in care am cerut fiecarui copil a-mi puna de ce o iubete
pe, am numit eu peroanele care am cre(ut ca unt importante in viata copilului" #e el l-am intrebat de bunica, bunicu, mama" El
mi-a rapun:

G-O iubec pe bunica

bunica pentru ca ma imbraca ca a vin la !radinita,
!radinita, imi face cacaoa,
cacaoa, imi face baie i ma i cearta
cearta cand fac rele"=
rele"=

-GEu il iubec pe bunicu pentru ca ma plimba cu bicicletaH

-GMama ma duce in parc i la mec=

In le!atura cu nevoia de afectiune poate, mai mult ca i!ur am reuit a-l fac a creada ca-l iubec mai mult decat pe ceilalti copii,
dar eu cred ca lipa parintilor nu poate fi uplinita in totalitate de !ri3a au intereul educatoarei"

Conclu(ii:

#ro!ramul de interventie
interventie peronali(at
peronali(at preupune colaborarea in ec0ipa
ec0ipa,, formata
formata din educatoa
educatoare,
re, pi0olo!,
pi0olo!, lo!oped,
lo!oped, familie,
familie, toti
toti
cei implicati in activitatile defaurate de copil pe parcurul unei (ile, pentru a utine i inte!ra colpilu in comunitate"

In urma interventiilor educative, am reuit

reuit a reali(e( un pro!re
pro!re favorabil
favorabil prin ameliorarea tulburarilor de limba3"
limba3" Aceata
Aceata a
fot un factor de favori(are a dobandirii ac0i(itiilor pecifice vartei copilului"

CONCLUZII

Am dorit ca prin aceata

aceata lucrare
lucrare a cot
cot in evidenta idea de c0imbare a educatiei pe
pe directia unei
unei educatii pentru toti, a unei
educatii de calitate, pentru toti copiii" Acete idei e pot cel mai bine reali(a pornind de la !radinita, materiali(area lor obervandu-
e tot mai mult in practicile (ilnice ale multor educatoare care ii e4ercita profeia cu dariure" Imi ete din ce in ce mai clar ca
intele!er
intele!erea
ea educ
educatiei
atiei pentru toti nu poapoate
te fi real
reali(at
i(ata
a fara o c0im
c0imbare
bare a perc
percepti
eptiilor,
ilor, ima!inilor
ima!inilor i idei
ideilor
lor trad
traditio
itionale
nale depre
educatie
educ atie i ca valo
valoarea
area unui om ete data de unici unicitate
tatea
a a, de ceea ce repre
repre(int
(inta
a el prin particularit
particularitatile
atile,, cara
caracteri
cteritici
ticile
le i
competentele
competentele pe care le are, dar i de modul in care ete inte!rat ocial, apreciat de comunitatea i ocietatea din care face parte"

Ete de la ine intele ca, fiecare om are

are dreptul de
de a beneficia de pri3in pentru
pentru formarea i inte!rarea lui ociala i individuala,
individuala,
cu atat mai mult cand ete vorba de copii care au dreptul de a e de(volta i forma cat mai adecvat pentru a-i contrui unicitatea
i a participa la identitatea ociala i culturala din care face parte"A putea pune ca educatia pentru toti e definete ca:

 educatie de calitate

 eficienta

 reponabilitate

 pluridiciplinaritate

 proce comple4

 trate!ie de repectare a drepturilor

 evidentierea a valorii individuale umane

Atunci cand vorbim de educatia

educatia pentru toti
toti copiii ne referim la pro!rame de educatie
educatie cat mai inclu(ive, adica
adica pro!rame care
care a
ai!ure acceul i participarea tuturor, valori(and diveritatea i acordand importanta fiecarui copil in parte" O idee de ba(a in
ai!urarea educatiei inclu(ive ete prevederea conform careia toti "opiii tre'ie sa inve invete
te i!p
i!pren
renaa iar educatia inclu(iva
ineamna pri3in i educatie pentru toti, !ri3a i atentie pentru fiecare" Imi place a cred ca orice !radinita i orice educatoare e
poate adapta uor
uor nevoilor i particularita
particularitatilor
tilor copiilor iar centrul preocuparilor a fie acela de a oferi oca(ii de invatare i de(voltare
fiecaruia in parte, pentru ca fiecare copil ete important" Atunci cand vorbim depre educatie inclu(iva in !radinita ne !andim in
primul rand la copiii cuCE. dar nu ete uficient a ne referim la aceata cate!orie de copii cu atat mai mult cu cat educatia
inclu(iva evita orice forma de ierar0i(are i de etic0etare a copiilor"

Unii copii au nevoie a fie pri3initi pentru ca au caracteritici, particularitati,

.tiluri de invatare i ritmuri de de(voltare diferite de ale celorlalti"

#entru a putea
putea defaura o educatie
educatie pentru toti trebuie a tinem
tinem eama
eama de urmatoarele principii:
  6iitorul ocietatii depinde de modul in care cretem i educam a(i toti copiii"

 #entru de(voltarea viitoare

viitoare a ocietatii ete nevoie a valori(am i a pri3inim fiecare copil"

 Fiecare copil ete unic"

 /iveritatea copiilor, determinata de particularitatile fiecaruia de de(voltare i de apartenenta la medii ocioculturale

variate, nu ete o piedica in educatie, ci o reura de invatare i de(voltare pentru toti"
toti"

 Fiecare copil ete important pentru familia lui, dar i pentru intrea!a ocietate"

 Fiecare copil poate invata"

 Fiecare copil are dreptul la educatie i la pri3in adecvat pentru a participa la proceul educativ"

 #entru proceul educational ete eentiala foloirea adecvata a reurelor" In educatie indentificam reure materiale,
umane, metodolo!ice
metodolo!ice i pirituale"

Educatia pentru toti ete o nevoie a epocii noatre" /epinde de fiecare educatoare in parte, de reponabilatatea i implicarea

tuturor ca ea a devina o realitate din care fiecare a invete i a e de(volte"

u intamplator
intamplator printre valorile morale ale poporului notru e numara
numara omenia, nu intamplator
intamplator inteli!enta populara a nacocit
nacocit
formule ca= om de omenie=,= un om i 3umatate=, ci pentru ca e4ita in preocuparea familiei i a colii romaneti ideea ca omul ete
om prin ine, alaturi i pentru ceilalti"

.copul notru
.copul notru - al !radinite
!radinitei,
i, al familiei
familiei i al ocieta
ocietatii
tii ; ete acela
acelai:
i: a educam
educam copiii
copiii in enul
enul omeniei,
omeniei, !enero(i
!enero(itat
tatii,
ii,
receptivitatii pentru durerile i bucuriile celor din 3ur" Am incercat a cultiv parintilor copiilor ideea ca prin repectul infu(at copilului
fata de fiinta omeneaca, de lumea incon3uratoare, de natura, din contiinta apartenentei lor la colectivul i ocietatea careia ii
apartinem,, e formea(a o ocietate care poate fi mai buna, daca noi, fiecare in parte vom fi mai buni, aa cum atra!e atentia prof"
apartinem
7oe /umitrecu Buulen!a: G.a-i invatam meeria de om="

/eaemenea am incercat a le pun ca in!ura invetitie de valoare,

valoare, niciodata falimentara, pe care
care o familie o poate
poate face
pentru copil, ete invetitia pentru mintea i ufletul copilului"

#ete ani, ii vom

vom intalni pe actualii precolari, adulti an!renati in tructuri ociale, economice, politice, culturale i abia atunci
vom vedea roadele muncii noatre" /aca ei vor fi la inaltimea apiratiilor noatre ata va fi raplata noatra" /aca nu va fi aa,
uferinta va fi tot a noatra, care vom fi datori fata de contiinta profeionala i cea de parinte a tabilim unde, ce, cat am !reit"

Imi doresc ca educatoare sa formez generatii cu suflet frumos incat peste ani sa pot spune:

Am albit.
albit. Copiii mei
mei au crescut.
crescut.

Dau timpul inapoi, la pasii de-nceput.

Au fost doar
doar muguri, le-am dat soare,

Si si-au deschis in suflet floare!

Le-am dat lumina de la stele

Au inatat sa lumineze ca si ele!

ele!
Le-am aratat izorul clar, curat,

Si-au inatat sa aiba suflet ne-ntinat

I-am dus in munti sa ada inaltimea,

inaltimea,

Si cerul de aproape, sa-i simta limpezimea

De gand curat, de suflet bun si cald,

Sa isi doreasca zborul lin si inalt!

Le-am aratat si macii din campie

Ca sa iubeasca-aprins sa inete si sa stie,

Le-am aratat si spinii, ce durerosi pot fi!

In iata n-aem
n-aem parte
parte numai de bucurii

Le-am aratat si lanul de aur ce da paine

Sa-nete sa o imparta cu cel sarac de bine

Le-am aratat bogatul cu multe autii

Dar fara de prieteni e trist singur sa fii!

I-am inatat
inatat sa fie cu
cu roade darnic
darnic pom,

I-am inatat
inatat sa-nete
sa-nete sa fie mereu
mereu "!

'<'O6514'!

A*)ateias+ ,,Peda$o$ie pentr invata!antl prepri!ar, E"/"#", Bucureti,$%%&

Cer$%it Ioan+ ,,Dida"ti"a , Editura #"5"A" , Bucureti , D

C* C"os ."oord*/+ ,, Psi%opeda$o$ie pentr e0a!enele de de&initivare si $rade dida"ti"e, Editura #olirom, Iai,D

Co(o"ar Ioana+ ,,In&lentele (o"li dida"ti" in pro"esl instr"tiv-e

instr"tiv-ed"ativ
d"ativ

Ciolan L"ian+ ,,Pasi "atre s"oala inter"ltrala,

inter"ltrala, Colectia .ane E!ale,

Editura Corint,$%%%

E"aterina Vras!as+ ,,Ed"atia "opiilor " "erinte ed"ative spe"iale,

spe"iale , Editura C5E/I. $%%$

E!il Pan, Ro!ita I"+ ,,Ed"atia pres"olara in Ro!ania, Editura #olirom, $%%$

El1anin, Dant 2arisovi"i+ ,,Psi%olo$ia (o"li, Editura /idactica i #eda!o!ica , Bucureti , D%
3lorina E*A*+ ,,Jo"l si ("aria, Editura /idactica i #eda!o!ica, Bucureti D'*

4ol )* + ,,Indr!ator
,,In dr!ator !etodi" pentr dezvoltarea vor'irii ,

"noasterii !edili in
in"on(rator
"on(rator , (o"ri si a"tivit
a"tivitati
ati li'ere , Editura /idactica i #eda!o!ica , Bucureti , D'%

I" Ro!ita, )anoles" )arin + ,,Peda$o$ie , Bucureti , $%%%

5ieran E$an, Ste&an Popoeni"i+ ,,Ed"atia elevilor

elevilor %ipera"tivi si " de&i"it de atentie, Editura /idactica #re, $%%'

Popes" E*+ ,,Peda$o$ie pres"olara, Editura /idactica i #eda!o!ica , Bucureti , D+

Popovi"i C* + ,,Cle$ere de (o"ri dida"ti"e , Editura /idactica i #eda!o!ica , Bucureti , D'D

Popovi"i, Dor Vlad+ ,,Ele!ente de psi%olo$ia inte$rarii,

inte$rarii , Editura #ro 1umanitate, Bucureti, D"

S"%iop V* , ,,Psi%olo$ia "opilli,

"opilli, Editura /idactica i #eda!o!ica
#eda!o!ica , Bucureti , D*+

Tin"a Cret+ ,,Psi%olo$ia varstelor, Editura C5E/I. $%%D

Verzea E!il+ ,,O!l, (o"l si distra"tia , Editura .tiintifica i Enciclop

Enciclopedica
edica , Bucureti , D'

Voi"les" E* + ,,Peda$o$ie pres"olara ,,Editura

Editura Arami ,Bucureti,
,Bucureti, $%%D

Verza 3* + ,,Introd"erea in psi%opeda$o$ia spe"iala si asistenta so"iala, Ed Fundatiei 1umanita, $%%$

666)*E*C*+ ,,Pro$ra!a a"tivitatilor instr"tiv-ed"ative

instr"tiv-ed"ative in $radinita de "opii , Editura 6I Inte!ral,Bucu
Inte!ral,Bucureti,$%%$
reti,$%%$

666)*E*C*T* Crri"l! pentr invata!antl pres"olar - 9&-*<' ani, $%%8

JJJ5evita invatama
invatamantului
ntului precolar, nr"D-$<$%%

JJJ5evita invatamantului precolar, nr" &-<$%%+

JJJ5evita invatamantului precolar, nr" D-$<$%%*

JJJ5evita Invatamantului precolar, nr" &-<$%%*

JJJ5evita Invatamantului precolar, nr" &-<$%%'