DINAMICA DEZVOLTARII COMUNICARII VERBALE LA COPIII DE VARSTA SCOLARA MICA CU TULBURARI DE LIMBAJ ,

NORMALI SI CU HANDICAP DE INTELECT

Lucrarea este rezultatul a peste 30 de ani de experienta profesionala in educatia speciala a persoanelor cu deficiente. Capitolul I. Profilul p i!op"#a$o$i% al %opilului #" &ar ta %olara 'i%a
I( pri'ul %apitol (")a' a*at p" %o(turar"a profilului p i!op"#a$o$i% al %opilului #" &ar ta %olara 'i%a,(or'al i %u !a(#i%ap #" i(t"l"%t %u a%%"(t p" raportar"a la pri(%ipiul #i(a'i% i( or$a(i+ar"a p"r o(alitatii . Subcapitolele sunt urmatoarele :

I.1 Principiul dinamic in organizarea personalitatii . I.2 Maturizare si caracterizare dinamica . I.3 abloul !arstelor si educatia. I." #specte ale profilului psi$opedagogic al copilului normal de !arsta scolara mica I.% &lemente caracteristice ale personalitatii copilului cu $andicap de intelect . I.%.1 ulburari de dez!oltare .
#!and in !edere faptul ca printre copiii din scolile de masa si scolile speciale este posibil sa intalnim si copii cu deficiente de intelect' unele c$iar se!ere' am inclus aici si tulburarile per!azi!e de dez!oltare : tulburarea autista ( tulburarea #sperger ( tulburarea dezitegrati!a a copilariei ( tulburarea )ett ( tulburarea globala *per!azi!a+ de dez!oltare ,inclusi! autismul atipic.

I.%.2 -ificultati de in!atare . domenii' indicatori.

/ psi$omotricitatea perceptia !izuala perceptia auditi!a limba0ul dez!oltarea intelectuala factori sociali si factori personali. Pentru ca tulburarile de limba0 se intalnesc atat la scolarii normali 'e!ident ' intr.o proportie mai mica ' cat si la cei cu $andicap de intelect am consacrat un capitol prezentarii acestora ' o serie de consideratii teoretice pri!ind 1 tulburarile de limba02.

Capitolul II. Co( i#"ratii t"or"ti%" pri&i(# tul,uraril" #" li',aII.1 &tiologie si clasificare in tulburarile de limba0. II.2 -escrierea principalelor tulburari de limba0. II.2.1 -islalia. II.2.2 )inolalia. II.2.3 -izartria. II.2." -islexo.disgrafia. II.2.% ulburarile de ritm si fluenta. II.2.3 4albaiala. II.2.5 ulburari ale !ocii. II.2.6 #lalia . II.2.7 Sindromul de nedez!oltare a !orbirii. II.2.10 #utismul infantil. II.2.11 Mutismul infantil.
8rmatoarele capitole sunt axate pe principalele aspecte ale comunicarii si limba0ului pe e!aluarea procesului de comunicare la copii' pe aspectele dinamicii dez!oltarii limba0ului la scolarii mici .

Capitolul.III. A p"%t" $"("ral" al" %o'u(i%arii i li',a-ului. III. 1.Structura procesului de comunicare . III.2. eorii ' tipuri si functii ale comunicarii. III.3. &tapele dez!oltarii comunicarii si limba0ului la copii . III." . 9ompetenta de comunicare. Capitolul.IV. E&aluar"a pro%" ului #" %o'u(i%ar" la %opiii #" &ar ta %olara 'i%a I:.1. 9riterii si standarde aplicate in e!aluare . I:.2. ;biecti!e si caracteristici ale e!aluarii. I:.3. ipuri de e!aluare. I:.". Metode 'probe 'teste ' te$nici de e!aluare a comunicarii.

Capitolul.V. Di(a'i%a #"+&oltarii %o'u(i%arii &"r,al" la %opiii #" &ar ta %olara 'i%a %u tul,urari #" li',a-. :.1. )elatia dintre comunicare si limba0 . :.2. #specte comparati!e ale comunicarii !erbale la copiii de !arsta scolara mica cu tulburari de limba0 ' normali si cu $andicap de intelect. :.3. 9onduita !erbala a copiilor cu $andicap de intelect. :.". Sisteme de comunicare utilizate de copii(etape , strategii. modalitati. :.%. 9omunicare alternati!a si augmentati!a.
&xistenta in scolile speciale' a unor ele!i cu mari dificultati de comunicare !erbala' ne.a determinat sa insistam pe comunicarea alternati!a si augmentati!a. Intentia a fost de a le trata separat pe fiecare din cele doua modalitati de comunicare' dar interferentele foarte mari si clare intre cele doua domenii 'cat si posibilitatea redusa de a gasi diferenta specifica dintre cele doua ' ne.au determinat sa le includem in acelasi subcapitol. 9opiii normali sunt nascuti ec$ipati psi$ic cu capacitatea de a in!ata limba0ul au doar ne!oie sa fie expusi la mediul cultural si sa auda in 0urul lor !orbindu.se limba. Problema e diferita la copiii cu dizabilitati. <u toti copiii cu dizabilitati au parte de aceasta expunere si experienta din cauza deficitelor interne combinate uneori cu cele externe. Pentru ei trebuie dez!oltate strategii alternati!e prin care sa comunice. 9and recuperarea !erbala se lo!este de limitele deficientei se recurge la comunicarea augmentati!a si alternati!a. 9and !orbirea lipseste complet se apeleaza la simboluri gestuale sau pictografice in aceasta situatie a!em de.a face cu comunicare alternati!a ' ca sigura modalitate de interactiune. 9omunicarea alternati!a se refera la metodele de comunicare utilizate de catre o persoana lipsita de abilitate !ocala. 9omunicarea augmentati!a se refera la utilizarea mi0loacelor si te$nicilor prin care se suplimenteaza deprinderile de comunicare !erbale sau !ocale existente 'ea se refera la orice forma de comunicare care inlocuieste sau largeste !orbirea. e$nicile de comunicare augmentati!a se adreseaza subiectilor cu : autism ' intarziere se!era ' infirmitate motorie cerebrala . &xista doua categorii de comunicare augmentati!a : comunicare augmentati!a nemi0locita si comunicare augmentati!a mi0locita Prima categorie nu necesita un material !erbal sau aditional ea se bazeaza in principal pe utilizarea gesturilor ' a pozitiei corpului 'a pri!irii ' expresiei faciale. #ceasta categorie este ilustrata de sistemul Ma=aton . &a sustine si mentine abordarea multisenzoriala auditi!a ' !izuala ' =inestezica oferind cadrul pe care se pot construi alte sisteme. 9ea de.a doua categorie utilizeaza simboluri grafice asamblate in carti ' pliante ' sintetizatoare !ocale.

#ceasta categorie este exemplificata de sistemul pictografic Ma>er ?o$nson . 9u cat tulburarea este mai se!era ' cu atat copilul !a a!ea ne!oie de mai multe mi0loace si te$nici augmentati!e pentru a potenta comunicarea reziduala. . &xista o relatie e!identa intre tulburarile de limba0 si comunicare ' pe de o parte ' si dificultatile de in!atare 'pe de alta parte . @rec!enta ele!ilor cu dificultati de in!atare ' mai ales in domeniul limba0ului ' fie el oral sau aferent lexiei sau grafismului este destul de mare si in scoala de masa . #ceasta situatie exista din cauza numarului mare de tipuri si grade de $andicap' mergand de la deficiente se!ere ' profunde ' asociate pana la deficiente de intelect usoare. #cest fenomen ne.a determinat sa consacram un capitol si acestei problematici.

Capitolul VI. A p"%t" al" r"lati"i #i(tr" tul,uraril" #" li',a-, %o'u(i%ar" i #ifi%ultatil" #" i(&atar" la %olarii 'i%i ,(or'ali i %u !a(#i%ap #" i(&atar". :I.-ificultati de in!atare determinate de tulburarile limba0ului oral. :I.-ificultatile de in!atare aferente lexiei. :I.-ificultatile de in!atare ale grafismului.
-esi se accepta faptul ca dificultatile de in!atare pot fi intalnite la orice !arsta ' in studiile de specialitate se obser!a ca prea multi autori au constatat ca in in!atamantul primar se manifesta cu precadere dificultati de in!atare ' care departe de a fi simple accidente ' de!in emblematice in toate tarile cu sisteme de in!atamant bine conturate si cu procese de in!atare bine gestionate.9u toate acestea studiile intreprinse difera de la un autor la altul ' de la o tara la alta . Singura concluzie unanim acceptata este pregnanta si recrudescenta acestor dificultati. -ata fiind natura cu totul specifica a dificultatilor de in!atare ' nu exista inca o unitate de !ederi a specialistilor in ceea ce pri!este : simptomele ' masurarea ' e!aluarea ' diagnosticarea ' terapia si nici c$iar conceptul de dificultati de in!atare nu este definiti! conturat. In situatiile in care ritmul de ac$izitie a limba0ului pus in raport cu !arsta cronologica este semnificati! mai lent decat la ceilalti semeni ' se apreciaza ca exista dificultati de in!atare a !orbirii. )andamentul scolar al acestor copii este mai slab in raport cu !arsta ' capacitatile intelectuale si instructia scolara. Partea a doua a lucrarii am dedicat.o unei cercetari pri!ind ni!elul de dez!oltare a comunicarii !erbale a scolarilor mici cu tulburari de limba0 normali si cu $andicap de intelect.

"

Capitolul VII. C"r%"tar" pri&i(# (i&"lul #" #"+&oltar" a %o'u(i%arii &"r,al" la %opiii #" &ar ta %olara 'i%a %u tul,urari #" li',a- , (or'ali i %u !a(#i%ap #" i(t"l"%t. :II.1. ;biecti!ele si ipotezele cercetarii . :II.2. -escrierea esantionului de subiecti . :II.3. Prezentarea probelor utilizate si a te$nicilor de aplicare . 9ercetarea are ca scop elaborarea unei metodologii pertinente de e!aluare a ni!elului comunicarii la scolarii mici cu tulburari de limba0 ' ca baza pentru elaborarea si implementarea unor programe personalizate de ameliorare a comunicarii in !ederea formarii si dez!oltarii deprinderilor de comunicare functionala ' utilizarii lor in diferite contexte pentru a asigura independenta comunicationala a copilului. :II.1. ;biecti!ele si ipotezele cercetarii . ;biecti!ul general al cercetarii este : elaborarea unei metodologii de e!aluare a ni!elului comunicarii la scolarul mic cu tulburari de limba0 ' metodologie care poate fi ca baza de lucru pentru proiectarea programelor personalizate de inter!entie in domeniul limba0ului. ;biecti!ele specifice ' operationale ale cercetarii sunt : alegerea unor probe semnificati!e care e!alueaza limba0ul si comunicarea ( alcatuirea unei metodologii unitare ' destinata e!aluarii complexe a ni!elului dez!oltarii comunicarii la scolarul mic cu tulburari de limba0 ' normal si cu $andicap de intelect ( e!aluarea limba0ului si comunicarii pe domenii fundamentale . lexical ' sintactic ' semantic si pragmatic ( identificarea diferentelor dintre caracteristicile comunicarii !erbale la copiii cu tulburari de limba0 ' normali si cu $andicap de intelect ( depistarea dificultatilor de in!atare in domeniul limba0ului la copiii din loturile in!estigate ( elaborarea unui sistem de inter!entii recuperati! , terapeutice bazat pe planuri educati!e personalizate ' pentru ameliorarea comunicarii la scolarul mic . Ipotezele cercetarii sunt urmatoarele : 1. se prezuma faptul ca intre comunicarea !erbala a scolarului mic normal si cea a scolarului mic cu $andicap de intelect exista diferente semnificati!e ' comunicarea !erbala fiind in corelatie nemi0locita cu dez!oltarea intelectuala a copilului (

daca tulburarile limba0ului copilului normal * determinate de insuficienta maturizare a aparatului !erbo.motor si de caracterul progresi! al dez!oltarii+ sunt partiale si tranzitorii ' tulburarile limba0ului copilului cu $andicap de intelect * determinate de destructurarile din planul intelectului + sunt profunde si afecteaza toate palierele limba0ului. 2. se prezuma faptul ca scolarul mic cu $andicap de intelect ' utilizeaza mai frec!ent ' spre deosebire de cel normal ' comunicarea non , !erbala in detrimentul celei !erbale. 3. se prezuma ca e!aluarea continua si indi!idualizata a dinamicii comunicarii asigura inregistrarea eficienta a progreselor inregistrate de copil si identificarea rapida a dificultatilor intampinate de acesta ' determinand optimizarea proiectarii programelor de inter!entie personalizata .

:II.2. -escrierea esantioanelor de subiecti 9ercetarea s.a efectuat pe mai multe esantioane ' in anii 200% ,2005 ' in orasul 9onstanta si s.a realizat in doua faze . #legerea esantioanelor s.a efectuat prin randomizare. &le!ii au fost selectati din cadrul in!atamantului special ,ele!i cu deficienta mintala moderata din efecfi!ele Scolii speciale nr.1 si Scolii speciale nr. 2 din orasul 9onstanta si ele!i cu intelect normal din in!atamantul de masa din acelasi oras. 1. 9ercetarea preliminara : S.a desfasurat la sfarsitul anului scolar 200%.2003

Prima proba,raportarea la tabloul normalitatii !arstei de 10 ani. * #nexa 1+ lotul #1' cu 1% subiecti ' ele!i cu intelect normal din scoala de masa. lotul 4 1' cu 15 subiecti ' ele!i cu $andicap de intelect din scolile speciale. Proba a doua. raportarea la descriptorii de performanta de la limba si literatura romana ' utilizati pentru clasa I ' in!atamant de masa ' la ni!elul calificati!ului suficient. * #nexa 2+ lotul #2 ' cu 2% subiecti ' ele!i cu intelect normal din scoala de masa. Lotul 42 ' cu 2% subiecti ' ele!i cu $andicap de intelect din scolile speciale . )ezultatele obtinute in cadrul cercetarii preliminare au orientat proiectarea cercetarii propriu ,zise ' efectuata ulterior . 2. 9ercetarea propriu , zisa : S.a efectuat in al doilea semestru al anului scolar 2003.2005 *lunile martie , iunie+ ' pe un numar de 100 subiecti ' cuprinsi in doua loturi .

Lotul # *esantionul de control+ cuprinde : %0 de subiecti 'ele!i cu intelect normal din scoala de masa lotul cuprinde : 25 fete si 23 baieti sunt in clasele a.II.a si a.III.a din scoala de masa 3

 au !arsta cronologica cuprinsa intre 6 , 10 ani . #cesti copii au urmatoarele caracteristici : dez!oltare neuropsi$ica normala fara probleme psi$opedagogice e!idente * doar cate!a cazuri cu tulburari emotionale usoare ' datorate unor probleme familiale +. Pro!in ma0oritatea din familii organizate ( sunt doar " copii care traiesc in familii destramate * prin deces 'di!ort ' parasirea domiciliului de catre tata+ sau familii in curs de destramare. #ceste situatii nu au influente deosebite asupra subiectilor. Ma0oritatea subiectilor pro!in din familii cu stuatie materiala de ni!el mediu ' 6 subiecti pro!in din familii cu situatie materiala peste medie. Lotul 4 * esantionul experimental + este constituit din : %0 de subiecti 'ele!i cu $andicap de intelect din scolile speciale lotul cuprinde :23 fete si 2" baieti sunt in clasele a .II.a si a ,III.a din scolile speciale au !arsta cronologica cuprinsa intre 7 , 12 ani #cesti copii au urmatoarele caracteristici : au $andicap de intelect de diferite grade unii au deficiente asociate * % subiecti + : auditi!a * $ipoacuzie usoara+ !izuala *miopie a!ansata + neuromotorie * parapareza si tetrapareza spastica forme usoare + instabilitate motorie tulburari de atentie sindrom autist sau de note autiste cazuri de carente afecti!e sau tulburari emotionale tulburari de comportament de natura auto sau $eteroagresi!a cazuri de $idrocefalie comitialitate sec$ele encefalopatice sindrom -oAn unele probleme gra!e de sanatate ' care au necesitat repetate inter!entii c$irurgicale.

La ni!elul acestui esantion predomina : tulburari de atentie tulburari emotionale sau de comportament tulburari de limba0 si comunicare . 8rmatoarele antecedente familiale au fa!orizat aparitia deficientei mintale in unele din aceste cazuri :

alcoolism la unul sau ambii parinti probleme gra!e de sanatate ale mamei *sifilis + deficienta mintala la parinti diferite probleme psi$iatrice ale parintilor . Ma0oritatea subiectilor din lotul 4 pro!in din : familii preponderent dezorganizate ni!elul rural * "1 de copii + situatie materiala precara locuiesc in internat pe tot parcursul anului scolar -istributia subiectilor din cele doua loturi dupa : raportarea la tabloul normalitatii !arstei de 10 ani raportarea la descriptorii de performanta !arsta cronologica sex mediul de pro!enienta este redata in urmatoarele reprezentari grafice.

rebuie sa mentionez faptul ca subiectii cu $andicap de intelect din toate cele trei loturi respecti! 4 1' 4 2 din cercetarea preliminara si 4 din cercetarea propriu , zisa ' conform diagnosticului sunt incadrati preponderent la ni!elul deficientei mintale moderata. :II.3. Prezentarea probelor utilizate si a te$nicilor de aplicare Subiectii au fost examinati cu un set de probe !izand diferite domenii ale dez!oltarii comunicarii si limba0ului ' dar si a ni!elului de dez!oltare mintala . Pentru cercetarea preliminara am apelat la : tabloul normalitatii !arstei de 10 ani * #nexa 1 + descriptorii de performanta din in!atamantul de masa . la Limba si literatura romana clasa I calificati!ul suficient * #nexa 2 + Probele pentru cercetarea propriu , zisa le enumeram mai 0os : probe pentru stabilirea coeficientului de inteligenta ' respecti! a gradului de deficit in dez!oltarea intelectuala * Matricele Progresi!e )a!en . color + ( probe pentru cunoasterea !arstei psi$ologice a limba0ului ' dupa #lice -escoeudress * #nexa 3 +( probe pentru depistarea tulburarilor de limba0 *tulburari dislalice si dislexo. disgrafice +' dupa 9.Stanica si &c.:rasmas *#nexa " ' #nexa % + ( test pentru intelegerea auditi!a a limba0ului * #9L , ) din #nexa 3 + ( scala de comportament adaptati! ,##M- * sectiunea limba0 din #nexa 5 + protocol pentru studierea limba0ului non , !erbal * dupa -.:. Popo!ici , #nexa 6 + probe pentru examinarea ni!elului comunicarii orale * !izand competenta ling!istica . probele I' II' III si performanta psi$oling!istica . probele I:' :' 6

proba de !ocabular acti! B pasi! + si a ni!elului comunicarii scrise *:I pentru citire si probele :II' :III pentru scriere . #nexa 7 + probe pentru depistarea dificultatilor de in!atare * procesarea informatiilor , #nexa 10 . adaptare dupa -orel 8ngureanu+ 1. Prima proba estul 1Matricele Progresi!e Standard2 color ' !izand stabilirea coeficientului de inteligenta ' respecti! a gradului de deficit in dez!oltare intelectuala ' a fost administrata doar copiilor din lotul 4. Subiectii din lotul 4 sunt incadrati preponderent la ni!elul deficientei mintale moderate .

2. Setul de probe pentru cunoasterea !arstei psi$ologice a limba0ului ' permite calcularea !arstei limba0ului si este structurat pe urmatoarele 5 aspecte de in!estigat in sfera limba0ului : contrarii cu obiecte si imagini cotrarii fara obiecte si imagini completarea lacunelor dintr.un text !orbit repetarea de numere cunoasterea a 3 materii denumirea a 10 culori cunoasterea sensului unor !erbe Modul concret de aplicare si itemii fiecarei probe sunt prezentati in #nexa 3. 3 Probe pentru depistarea tulburarilor dilalice si dislexo. digrafice preluate dupa 9.Stanica si &c.:rasmas. Modul concret de aplicare si itemii fiecarei probe sunt prezentati in #nexa " si %. Prin administrarea acestor probe s.a urmarit : delimitarea fonemelor deficitare ni!elul lexiei literelor ' silabelor ' cu!intelor si propozitiilor ni!elul scrierii prin copiere si dictare tulburarile de la aceste ni!ele. ". estul pentru intelegerea auditi!a a limba0ului. * #9L.)+ .pentru copii cu !arste intre 3 , 7'11 ani 'urmareste compre$ensiunea auditi!a a limba0ului copiilor pe trei categorii : 9ategoria 1 ,clase de cu!inte si relatii , urmareste semnificatiile literale si cele mai uzuale ale claselor de cu!inte. 9ategoria 2 , morfeme gramaticale , urmareste semnificatia morfemelor gramaticale 9ategoria 3 , semnificatia constructiilor propozitionale dez!oltate. estul urmareste sa surprinda in ce pri!inte difera subiectul in!estigat de celelalte persoane de acelasi ni!el de !arsta ' educatie ' mediu social si daca difera performanta relati!a la di!erse abilitati legate de aria limba0ului * cum ar fi inteligenta + de performanta relati!a pri!ind elementele specifice ale limba0ului . &l furnizeaza un g$id general al ariilor limba0ului in care este posibil sa existe un deficit. * #nexa 3 +.

%.

Scala de comportament adaptati! . ##M- * #nexa 5 + In!estig$eaza dez!oltarea psi$ica pe mai multe compartimente ale personalitatii copilului. Se adeseaza in primul rand ' copiilor cu $andicap mintal aflati in institutii. #nalizeaza comportamentele adaptati!e pe care le au persoanele in!estigate( #daptarea si integrarea in comunitate a deficientilor mintal. -intre toate domeniile am ales sectiunea care se refera la dez!oltarea limba0ului ce are in componenta 3 subsectiuni : &xprimarea ' cu referire la scris ' articulare ' folosirea cu!intelor ' propozitii 9ompre$ensiunea' pri!ind cititul si intelegerea unor instructiuni complexe. -ez!oltarea limba0ului social ' !izand con!ersatia si diferite aspecte ale limba0ului social.

3.

Protocolul pentru studierea limba0ului non. !erbal *#nexa 6 + dupa -.:.Popo!ici Proba !izeaza cercetarea capacitatii de comunicare non , !erbala a mesa0elor ' expresi!itatea si semantica non , !erbala a mesa0elor. Modul concret de aplicare si itemii probei sunt prezentati in #nexa 6 .

5.

4ateria de probe pentru examinarea comunicarii orale si scrise* #nexa 7+ #ceasta baterie cuprinde : &xaminarea ni!elului comunicarii orale pentru : 9ompetenta ling!istica , probele , I' II' III. Performanta psi$oling!istica . probele , I:' :' :I. Proba de !ocabular &xaminarea ni!elului comunicarii scrise 9opiere . proba , :II -ictare . proba . :III 4ateria de probe sondeaza : 9apacitatea de intelegere a !orbirii la ni!el de : cu!ant propozitie fraza 9apacitatea de !orbire dialogata si independenta #bilitatea de citire a unor materiale !erbale !ariate 9apacitatea de a copia si scrie dupa dictare.

10

Suplimentar ' la propunerea autorului acestei cercetari ' s.a aplicat o proba de examinare a !ocabularului pasi ! * stocare + si a !ocabularului acti! * utilizare + care a !izat insusirea unor categorii de cu!inte referitoare la mediul de !iata apropiat copilului * partile corpului ' familie ' obiecte din 0urul sau 'alimente ' plante ' animaleC+ in #nexa 7 b .

6.

4ateria de probe pentru examinarea dificultailor de in!atare ' adaptare dupa -orel 8ngureanu

Pentru depistarea dificultatilor de in!atare au fost utilizate o serie de probe ce !izeaza : procesarea percepti!a procesarea lexica procesarea semanrica procesareaa mnezic , operati!a cu implicatii in actul de in!atare a abilitatilor de comunicare orala si scrisa. Modul concret de aplicare si itemii fiecarei probe sunt prezentati in #nexa 10. -esi pri!ite global probele par numeroase ' aplicarea lor a fost foarte utila pentru depistarea dificultatilor de in!atare ' in !ederea surprinderii specificului si frec!entei formelor de manifestare a acestora ' in randul ele!ilor in!estigati.

CAPITOLUL VIII. A(ali+a i i(t"rpr"tar"a r"+ultat"lor :III.1. #naliza si integrarea rezultatelor :om prezenta in continuare cele doua faze ale cercercetarii. 9ercetarea preliminara . aplicata la sfarsitul anului scolar 200% , 2003. # debutat cu proba . tabloul normalitatii !arstei de 10 ani * #nexa 1+. #s dori sa amintesc mai intai ' cate!a aspecte pri!ind conceptul de dominanta a dez!oltarii copilului pe diferite directii. )aportarea fiecarui copil la tabloul !arstelor e!identiaza : @acilitatile , conduitele realizate cu usurinta in cadrul tabloului !arstei sale -ificultatile , conduitele realizate cu greutate in cadrul tabloului !arstei sale 11

 #!ansul , conduitele care depasesc tabloul !arstei sale si apartin tabloului !arstei urmatoare. )etardul , conduitele care ies din tabloul !arstei sale si apartin tabloului !arstei anterioare. La anumite etape de !arsta ' sensul ascendent al dez!oltarii poate fi definit de anumite categorii de dominante ' dupa cum urmeaza : -ominanta a!ans . facilitati : sanatos ' inteligent ' stimulat ' mobil. -ominanta a!ans , dificultati : neastamparat ' rasfatat ' lenes ' indispus. -ominanta facilitati , retard : dispus ' silitor ' incura0at ' stabil. -ominanta retard , dificultati : rigid ' nestimulat ' decompensat ' bolna!. inand cont de aspectele prezentate !om incerca sa conturam tablourile !arstei de 10 ani la cele doua categorii de esantioane ' de ele!i normali * lotul #1 + si ele!i cu $andicap de intelect * lotul 41+. 8rmarind cele patru campuri ale maturizarii : biologic ' psi$ocomportamental ' sociofamilial si scolar s.au constatat urmatoarele aspecte :

9ampul biologic nu pune probleme deosebite pentru subiectii in!estigati. 9ampul psi$ocomportamental : 1. Sistemul actiunii totale : / ec$ilibrul ortostatic : dominanta pentru lotul #1 este facilitate , dificultate dominanta pentru lotul 41 este facilifate , retard coordonarea oculo , motorie : dominanta pentru lotul #1 este facilitate . a!ans dominanta pentru lotul 41 este dificultate , facilitate / orientare in sc$ema corporala proprie : dominanta pentru lotul #1 este facilitate , a!ans dominanta pentru lotul 41 este dificultate , facilitate orientare spatio , temporala : dominanta pentru ambele loturi este dificultate , retard ' cu rezultate mai bune la lotul #1. autonomie * deprinderi + : dominanta pentru ambele loturi este dificultate , faclitate initiati!a * scopul + :

/ /

12

dominanta pentru ambele loturi este dificultate , retard ' cu rezultate mai bune la lotul #1. / calitati in actiune : dominanta pentru ambele loturi este dificultate , retard.

2. Sistemul cogniti! . aptitudinal : / / / / / / / 3. perceptia : dominanta pentru ambele loturi este dificultate . facilitate atentia : dominanta pentru ambele loturi este dificultate , facilitate memoria , reprezentarea : dominanta pentru ambele loturi este dificultate . facilitate gandirea . in!atarea : dominanta pentru ambele loturi este retard . dificultate ' rezultate mai bune la cei din #1 limba0ul : dominanta este facilitate , dificultate pentru #1( dominanta este retard . dificultate pentru 41. imaginatia : dominanta pentru ambele loturi este retard , dificultate ' cu rezultate mai bune pentu #1. aptitudinile : dominanta pentru ambele loturi este retard , dificultate ' cu rezultate mai bune pentru #1.

Sistemul moti!ational , afecti! : / / trebuintele : dominanta pentru ambele loturi este retard . dificultate tendinte , dorinte : D dominanta facilitate ,a!ans lotul #1 D dominanta dificultate , facilitate lotul 41 scop , mi0loace : D dominanta retard , dificultate ' cu rezultate mai bune #1 afecte , sentimente : D dominanta dificultate , facilitate lotul #1 D dominanta dificultate , retard lotul 41.

/ /

".

&ul si munca : constiinta de sine si de altii ' atitudinea fata de norme si !alori pentru acestea dominanta este retard . dificultate pentru ambele loturi.

13

9ampul sociofamilial 1. 9onditii materiale : / ma0oritatea subiectilor nu au camera proprie si mobilier adec!at ( / meniul alimentar nu este di!ersificat / nu li se acorda bani de buzunar ' nu au 0ocuri logice si biblioteca . 2. #tmosfera , climatul educati! : / in general ' parintii acorda atentie si spri0in copiilor / totusi parintii nu cunosc si nu sunt atenti la noile prietenii ale copiilor / relatiile familiei cu scoala sunt normale : mutuale la #1 si sporadice 41 9ampul scolar

1. 9ontinutul didactic
/ !ocabular ' !orbire : dominanta este facilitate , dificultate pentru #1 dominanta este retard . dificultate pentru 41 / capacitati operatorii cogniti!e : dominanta este facilitate , dificultate pentru #1 dominanta este retard . dificultate pentru 41 motricitate . deprinderi dominanta este facilitate . dificultate pentru #1 dominanta este retard . dificultate pentru 41 trasaturi de personalitate : dominanta este facilitate . dificultate pentru #1 dominanta este retard . dificultate pentru 41

2. #tmosfera . climatul educati!

/ / / profesor . copil : climat educati! propice dez!oltarii copiilor la ambele loturi( copil . profesor : de obicei copiii cer sfatul profesorului pe care.l considera instanta ' reper . copil . grup ' copil . scoala : copiii tin ' in general ' la prestigiul 1"

clasei ' mai ales cei din #1 ' !in la scoala pentru ca asa trebuie si nu pentru a se perfectiona ( dominanta a!ans , facililitate

9orelatii intre campuri / corelatia biologic , psi$ologic : din aceasta rezulta ca performantele psi$ocomportamentale ale ele!ilor din lotul 41 sunt 0ustificate de deficienta mintala a acestora. corelatia biologic , sociofamilial : din dosarul medical al copiilor s.a costatat ca antecedentele ereditare 0ustifica unele caracteristici indi!iduale ale subiectilor si starea de sanatate. corelatia psi$ologic , sociofamilial : pune in e!identa faptul ca atmosfera ' climatul educati!' conditiile materiale ale familiei influenteaza dez!oltarea si performantele copiilor.

/ corelatia psi$ologic , scolar : ne dez!aluie ca posibilitatile copiilor din lotul 41 determina un ni!el scazut al performantelor. 9orelatii in interiorul campurilor In cadrul campului psi$ocomportamental se remarca faptul ca moti!atia subiectilor este exterioara actului in!atarii ( ei nu in!ata pentru a dobandi cunostinte' ci pentru a fi apreciati de catre profesor ( lauda si recompensa sunt moti!e ale in!atarii. Eandirea predominant concreta * lotul 41 + este in stransa legatura cu ni!eluL dez!oltarii limba0ului si in corelatie cu memoria slab dez!oltata determinand in lotul 41 performante scolare slabe. -ominanta in cadrul acestui camp este pentru lotul : #1 facilitate ,dificultate 4 1 dificultate , retard In interiorul campului scolar constatam faptul ca desi continutul didactic este bun si metodele de predare , in!atare sunt participati!e ' indi!idualizate pentru 41 ' rezultatele scolare nu sunt satisfacatare ' mai ales in 41 din cauza $andicapului de intelect al subiectilor . -ominanta este pentru lotul : #1 facilitate. dificultate

1%

41 dificultate , retard

In interiorul campului sociofamilial se obser!a ca nu intotdeauna este un raport direct proportional intre !eniturile familiei ' ni!elul cultural al acesteia si rezultatele scolare ale subiectilor. Multi parinti * din lotul #1 + au con!ingerea ca au asigurat copilului toate conditiile necesare ' ignorand educatia sistematica ' continua a acestuia. Parintii copiilor din lotul 41 sunt prezenti in prea0ma copilului mai ales in !acante. :alidarea caracterizarii dinamice pe baza tendintelor dez!oltarii si maturizari se realizeaza prin cofirmarea B infirmarea diagnosticului si prognosticului. 9ercetarea preliminara proba . descriptorii de performanta din in!atamantul de masa , Limba si literatura romana . clasa I ' calificati!ul suficient * #nexa 2 + 9omponenta loturilor : lotul #2 cuprinde 2% de subiecti din scolile de masa in clasa I ' lotul 42 cuprinde 2% de subiecti din scolile speciale in cl II si cl III. ;biectul de studiu Limba si literatura romana are patru obiecti!e cadru fiecare cu o serie de itemi ' ce reprezinta de fapt obiecti!ele de referinta. :oi prezenta ni!elul de ac$izitii scolare ale ele!ilor in!estigati la itemii obiecti!elor cadru ' axati fiind pe rezultatele obtinute de ele!ii cu deficienta mintala ' dar si pe compararea rezultatelor subiectilor din ambele loturi. 1. ;biecti! cadru : dez!oltarea capacitatii de receptare a mesa0ului oral . #re 3 itemi . )ezultatele obtinute pe fiecare item ' respecti! obiecti! de referinta ' se pot consulta mai 0os in diagramele frec!entelor pentru dez!oltarea capacitatii de receptare a mesa0ului oral. ; analiza sumara a rezultatelor obtinute arata clar ca ele!ii din scoala speciala au dificultati in a atinge ni!elul performantelor cerute de descriptorii de performanta ' comparati! cu cei din in!atamantul de masa ( dar si acestia din urma nu ating performantele scontate ' decat intr.o anumita masura . 2. ;biecti! cadru : dez!oltarea capacitatii de exprimare orala. #re 3 itemi si prezinta gradul de insusire al unor ac$izitii pe linia dez!oltarii competentei de exprimare orala . #naliza indica un ni!el ridicat de performanta al subiectilor din scoala de masa ' comparati! cu cei din in!atamantul special . 3. ;biecti! cadru : dez!oltarea capacitatii de receptare a mesa0ului scris * citit B lectura + ;biecti!ul are 3 itemi. -iagramele prezinta situatia in acest obiecti! . Se obser!a ca un numar mare de subiecti din lotul 4 2 au dificultati serioase pe domeniul comunicarii scrise .

13

". ;biecti! cadru : dez!oltarea capacitatii de exprimare scrisa ;biecti!ul are 3 itemi . -iagrama prezinta urmatorele: Se constata o mai mare dificultate de atingere a unor performante in exprimarea scrisa ' fata de capacitatile de receptie a mesa0elor scrise . #ceasta capacitate este cea mai complexa dintre toate . &a necesita ' pe de o parte mult exercitiu grafic ' iar pe de alta parte ' instrumente de procesare a informatiei la ni!el percepti! ' lexical ' sintactic ' semantic. &ste capacitatea la care ele!ii cu $andicap mintal sunt cei mai deficitari. Pe ansamblul celor " obiecti!e cadru ' analizand ele!ii care ating integral toate obiecti!ele de referinta putem spune ca diferentele dintre cele doua loturi sunt mari . )emarcam faptul ca modalitatile de atingere a unui obiecti! de referinta la esantionul de ele!i cu $andicap de intelect se polarizeaza pe zonele care corespund spri0inului permanent sau in zone in care sarcinile nu sunt realizate . Pentru ele!ii normali rezultatele sunt polarizate spre zonele care corespund a0utorului ocazional sau a realizarii integrale a itemilor . Situatia apare rasturnata la un lot fata de celalalt. #ceasta situatie se datoreaza probabil limitarii performantei pe palierul comunicarii orale si scrise in prezenta $andicapului de intelect. C"r%"tar"a propriu . +i a # fost aplicata in al doilea semestru din anul scolar 2003.2005 * martie ,iunie +. Metodologia de e!aluare propusa a fost aplicata intr , o faza initiala de testare cat si retestare la inter!al de doua luni ' cu exceptia testului )a!en si a setului de probe pentru determinarea !arstei psi$ologice a limba0ului ' utilizate doar in faza initiala . Setul de probe aplicat in faza initiala a urmarit identificarea tipurilor de dificultati intampinate de copii pentru a stabili ' acolo unde este cazul ' programul de inter!entie personalizat. )etestarea s.a realizat cu aceeasi metodologie de e!aluare pentru a delimita progresele inregistrate si a !erifica eficienta acestei metodologii. Sunt necesare o serie de precizari pri!ind tipurile de metode statistice utilizate in cercetare si momentul aplicarii lor. Pentru delimitarea caracteristicilor diferite ale abilitatilor de comunicare prezente la subiectii normali si cu $andicap mintal s.au utilizat urmatoarele metode statistice : D calculul frec!entelor pentru probele care nu se preteaza la delimitarea unor scoruri indi!iduale : dislalia ' dislexo disgrafia ' dificultatile de in!atare D calculul medianelor ca indici ai tendintei centrale a datelor la probele care permit e!identierea unor scoruri indi!iduale : #9L , ) ' ##M- ' protocol non , !erbal ' D delimitarea gradului de semnificatie a diferentelor intre rezultatele obtinute de cele doua loturi de copii la probele administrate s.a realizat prin aplicarea probei 8 *Mann F$itne> +. D delimitarea gradului de semnificatie a diferentelor intre progresele obtinute

15

la probele aplicate s.a realizat prin testul Filcoxon ' pentru esantioane perec$i * test , retest + 8ltimile doua probe statistice s.au administrat doar in cazul probelor pentru care am calculat si medianele : #9L.) '##M- ' protocol non ,!erbal ' setul pentru examinarea comunicarii orale si scrise. D !erificarea gradului de corelatie dintre abilitatile din sfera comunicarii !erbale si non.!erbale s.a realizat prin calculul indicilor de corelatie 4ra!ais Pearson * corelatie intre protocolul non.!erbal si probele !erbale la care se pot delimita scoruri indi!iduale +. :oi prezenta in continuare numai situatia esantionului de ele!i cu deficienta mintala ' intrucat toti acesti ele!i au prezentat dificultati mai mari sau mai mici ' in utilizarea structurilor comunicationale spre deosebire de ele!ii normali ' care au prezentat intr.un procent mai mic astfel de dificultati . 1 Pentru inceput ' am urmarit sa stabilim gradul de deficit pe palierul intelectual in cazul subiectilor din lotul 4 utilizand testul )a!en color . )ezultatele obtinute au rele!at !alori ale GI care s.au incadrat in inter!alele de deficienta mintala. Eraficul prezinta distributia subiectilor cu deficienta mintala. 2. Probele pentru e!aluarea !arstei psi$ologice a limba0ului , #lice -escoeudress au !izat aflarea gradului de deficit pe linia dez!oltarii limba0ului ' e!identiat de diferenta intre !arsta cronologica si !arsta psi$ologica . La lotul # * subiecti normali + intre cele doua !arste nu exista diferenta semnificati!a situatie pe care nu o mai prezentam ' din acest moti!. La lotul 4 * subiecti cu diferite grade de deficienta mintala + !arsta cronologica este cuprinsa intre 7 si 12 ani ' iar !arsta limba0ului se intinde de la aproximati! 2 ani la 5ani cu o preponderenta la ni!elulul de "' % si 3 ani asa cum se obser!a din diagrama de mai 0os . Se !ede clar la acesti copii o ramanere in urma pe aria limba0ului comparati! cu !arsta cronologica de referinta . -eficitul in dezoltarea limba0ului este' la fiecare caz in parte ' cu atat mai mare cu cat deficitul intelectual este mai pronuntat ' ceea ce reprezinta o trasatura specifica acestei categorii de copii. In urma aplicarii acestei probe s.au putut desprinde cate!a caracteristici in ceea ce pri!este ariile limba0ului la copiii in!estigati . 9opiii normali nu au intampinat probleme deosebite la : numirea termenilor contrari cu sau fara suport !izual completarea lacunelor dintr.un text repetarea unor serii de numere recunoasterea gamei de culori . 9opiii cu $andicap de intelect : nu cunosc sensul cu!intelor ' nu reusesc sa denumeasca culorile utilizeaza cu!intele in mod eronat au !ocabular limitat au capacitatea de memorare foarte scazuta 16

 fenomenele naturii le sunt partial necunoscute , le explica prin sunete ' zgomote ' prin imitatie. relatarile !erbale au un caracter rigid uneori absurd. .

3.

Probele pentru depistarea tulburarilor dislalice * #nexa " + si a tulburarilor dislexo ,disgrafice * #nexa % + In depistarea tulburarilor dislalice am in!estigat !orbirea reflectata .. #m utilizat ca proba Lista de cu!inte in diagnosticarea dislaliei realizata de 9.Stanica si &. :rasmas * #nexa " +. #u fost in!estigati 100 de ele!i : %0 lotul # ele!i cu intelect normal %0 lotul 4 ele!i cu $andicap de intelect -intre acestia %1ele!i prezinta tulburari dislalice : 3 din lotul # "% din lotul 4 -upa modul de afectare a aparatului !erbo , motor : * pag 167 digramma+ 6 prezinta dislalie organica * 5 din lotul 4' 1 din lotul #+ "3 prezinta dislalie functionala * 36 din lotul 4' % din lotul #+ -upa numarul fonemelor afectate : * pag 170 diagrama+ 13 prezinta dislalie monomorfa * 7 din lotul 4' " din lotul #+ 36 prezinta dislalie polimorfa * 33 din lotul4 ' 2 din lotul# +

-upa sunetele afectate in cadrul dislaliei predomina sigmatismul B parasigmatismul si rotacismul B pararotacismul ( dislalia !ocalelor s.a remarcat la 3 cazuri de subiecti cu deficienta mintala se!era B asociata * !ocalele e ' a +. Subiectii din lotul 4 pronunta deficitar fie prin alterare ' inlocuire ' omisiune ' iar cei din lotul # ponunta deficitar mai ales prin alterare si omisiune. La retestare se obser!a unele imbunatatiri pe linia articularii sunetelor la ambele loturi. La ele!ii cu deficienta mintala sunt : / usoare imbunatatiri ale articularii consoanelor in sensul corectarii unor forme de !itacism 1 caz fitacism 2 cazuri betacism 2 cazuri mutacism 1 caz sigmatism % cazuri / imbunatatirea pronuntiei la ni!elul cu!intelor bisilabice si trisilabice a sunetelor proaspat corectate. La ele!ii normali se constata progrese in terapia sigmatismului in mod special.

17

Probele pentru depistarea tulburarilor dislexo , disgrafice * #nexa % + Pentru depistarea tulburarilor limba0ului scris , citit am utilizat probe de lexie la ni!elul literelor ' slabelor ' cu!intelor ' propozitiilor ' textelor ( copiere B dictare la ni!elul literelor ' cu!intelor ' propozitilor ' textelor. #naliza rezultatelor obtinute de ele!i e!identiaza urmatoarele aspecte : ele!ii cu dificultati de pronuntie a anumitor sunete au dificultati si in actul citirii literelor corespunzatoare ( cel mai dificil de citit au fost structurile silabice consonantice ' din cauza campului !izual fixat la una ' doua litere ( acelasi lucru s.a constatat si la citirea silabelor cu in!ersiuni =inetice ' ca si la grupurile de litere ce B ci ' c$e Bc$i Cetc concluzia este ca dificultatile lexiei literelor se transpun si in lexia silabelor si respecti! a cu!intelor ( lexia propozitilor ' ca si a textelor intareste rezultatele ele!ilor prezentate la probele de citire a cu!intelor. Se obser!a ca exista o situatie in!ersata de la un lot la altul. -aca nici un ele! normal nu se afla in imposibilitatea de a citi ' in cadrul lotului de ele!i deficienti doar unul poate citi propozitii simple . -e remarcat faptul ca 15 ele!i din lotul 4 se afla in imposibilitate de a citi. #naliza lucrarilor la probele de copiere e!identiaza cate!a aspecte importante referitor la subiectii din lotul 4 : copierea este realizata c$iar si de catre cei care nu cunosc literele( ei de fapt deseneaza aceste elemente ( marea ma0oritate a subiectilor este interesata doar de redarea grafica cat mai exacta si nu au in !edere sesizarea semnificatiei celor scrise* de altfel multi c$iar nu pot intelege + ( la ele!ii care citesc relati! bine ' se intalnesc greseli de tipul omisiunilor ' in!ersinilor. La dictare rezultatele sunt mult mai slabe : omisiuni de litere ' mai ales in cu!intele cu grupuri consonantice ' diftongi sau triftongi ( confuzii tipice de litere * sunete perec$i + ( adaugiri de litere ( lipsa ma0usculei si a semnelor de punctuatie ( defomari ale literelor ( proasta organizare a paginii . -upa retestare ' care s.a realizat tot cu aceeasi metodologie ' s.a obser!at ' in general ' atat la scolarii normali ' cat si la cei cu $andicap mintal usoare progrese la ni!elul tuturor capacitatilor in!estigate.

20

".

estul de intelegere auditi!a a limba0ului

#9L.) * #nexa 3+

# fost aplicat atat ele!ilor cu $andicap de intelect ' cat si celor cu intelect normal. estul urmareste compre$ensiunea auditi!a a limba0ului copiilor pe 3 categorii: clase de cu!inte si relatii morfeme gramaticale propozitii dez!oltate. Pentru fiecare esantion in!estigat ' scorurile obtinute la fiecare din cele trei sectiuni au fost incadrate in inter!ale de performanta a caror scoruri sunt cuprinse intre 0 ,"0 : inferior 0 .1" mediu 1% ,25 superior 26 ."0 :alorile medianelor la testarea initiala si la retestare sunt prezentate in urmatoarele *pag 205 abelul medianelor ' 206 diagrama test initial 'final + <i!elul rezultatelor obtinute de catre subiectii in!estigati rele!a urmatoarele : ni!el superior pentru lotul # ni!el mediu pentru lotul 4 lotul 4 la retestare a facut progrese in urmatoarea ordine : clase de cu!inte si relatii morfeme gramaticale propozitii dez!oltate. 9ele trei sectiuni ale testului sunt ordonate de la simplu la complex ' iar performantele copiilor s.au inscris pe aceasta linie . %. Scala de comportament adaptati! ##M- * #nexa 5+

-in cadrul acesteia a fost aplicata doar sectiunea pri!ind dez!oltarea limba0ului ' care contine trei subsectiuni : exprimarea 'copre$ensiunea si dez!oltarea limba0ului social. #ceasta proba contine itemi de : D e!aluare a modalitatilor de exprimare !erbala si non , !erbala D sondare a gradului de intelegere a unor instructiuni complexe D e!aluare a ni!elului de dez!oltare a limba0ului social. Pentru fiecare sectiune de examinare * #'4' 9 + la care s.a acordat puncta0 s.au delimitat o serie de inter!ale de performanta de ni!el inferior * 0.5+ ' mediu * 6.1"+' superior * 1%. 22 + dupa cum se !a !edea in tabelele medianelor. )ezultate : ele!ii din lotul # au demonstrat abilitati mai bune in elaborarea unor mesa0e orale si scrise 'intelegerea unor mesa0e mai complexe ( performantele acestora sunt la ni!el superior ( ele!ii din lotul 4 au performante mai bune pe linia dez!oltarii limba0ului social pe inter!alul !aloric mediu ( performantele lotului 4 sunt legate de capacitatea de a con!ersa ' la ni!elul 21

de a folosi expresii ca 1 !a rog2 ' 1 multumesc2 ce denota latura pragmatica a limba0ului ' a carei utilizare este sustinuta de cerintele acti!itatii zilnice.

3.

Protocolul pentru studierea limba0ului non , !erbal * #nexa 6+ * dupa -. :. Popo!ici +

&ste o proba care urmareste e!aluarea capacitatii de mimare inteligibila B neinteligibila a unor concepte ' propozitii 'fraze . In urma aplicarii acestei probe s.a putut obser!a care sunt caracteristicile comunicarii non , !erbale la scolarii mici cu intelect normal si cu $andicap de intelect * pe categorii de defienta +. Subiectii au a!ut de mimat ' la ni!el concret B abstract urmatoarele: " parti de !orbire * substanti! ' !erb ' ad0ecti! ' prepozitie + o propozitie o fraza Pentru fiecare sectiune s.a acordat un puncta0 delimitandu.se si inter!ale de perfomanta: inferior 0." mediu %.6 superior 7.12 oti copiii au cooperat la realizarea sarcinii . 9opiii cu intelect normal nu au a!ut ne!oie de lamuriri sulimentare pri!ind sarcinile ' ceilalti au a!ut ne!oie de explicatii suplimentare . Sa analizam tabelele medianelor si diagramele rezultatelor . )ezultate : notiunile concrete: au fost mimate de catre ma0oritatea copiilor din lotuL 4 ( au fost mimate in totalitate de catre copiii din lotul #.( notiunile abstracte : au fost mimate de catre putini copii din lotul 4 ( au fost mimate in totalitate de catre lotul #( mimarea propozitiei : a fost realizata de catre toti din lotul #( frazei : a fost realizata de ma0oritatea copiilor din lotul # ( atat la ni!el concret cat si abstract . mimarea propozitiei : concrete rezultate bune pentru lotul 4 abstracte rezultate inferioare pentru lotul 4 mimarea frazei : rezultate inferioare pentru lotul 4 Pentru mimarea notiunilor ele!ii din lotul 4 au utilizat miscarile :

22

membrelor superioare si inferioare fetei trunc$iului sc$imbarile de pozitie sau a0utat de un obiect sau mai multe din mediu.

Pentru mimarea notiunilor ele!ii din lotul # au utilizat mai multe obiecte din mediu' si au rezol!at aproape in totalitate sarcinile propuse. Pentru ele!ii din lotul 4 rezultatele se grupeaza in 0urul !alorilor medii de performanta ' ceea ce denota o utilizare mai buna a formelor de comunicare non. !erbala in acti!itatea obisnuita ' alaturi de comportamentele !erbale.

5.

4aterie de probe pentru examinarea comunicarii orale si scrise * #nexa 7+

# fost utilizata o baterie de probe pri!ind examinarea comunicarii orale * competenta ling!istica . probele I ' II ' III si performanta ling!istica , probele I:' : + proba de !ocabular ' probe pentru examinarea ni!elului comunicarii scrise ' pri!ind lexia * proba :I ' proba 4o!et + si pri!ind grafia * copiere B transcriere ' dictare probele :I' :III +. In cadrul acestor arii ale comunicarii au fost sondate urmatoarele capacitatii : a articula corect sunetele ' cu!intele uzuale ' cele susceptibile de a fi pronuntate gresit * cele cu diftongi 'triftongi ' grupuri consonantice + ( a intelege sensul unor notiuni abstracte ( a intelege comenzi !erbale simple si a le executa ( a formula raspunsuri la intrebari ( orientare spatiala ( exprimarea independenta ( a descifra un mesa0 scris ( a reda grafic un mesa0 oral sau scris * copiere B transciere ' dictare + . Pentru fiecare proba din aceasta baterie ' pornind de la puncta0ul total s.au delimitat o serie de inter!ale de performanta de ni!el inferior ' mediu si superior ' asa cum se poate !edea din tabelele medianelor . Suplimentar ' l.a propunerea autorului acestei cercetari s.a propus o proba de !ocabular care cuprinde termeni din diferite domenii * #nexa 7 b+. Materialul !erbal a fost utilizat pentru in!estigarea !ocabularului acti! si pasi! al subiectilor si pentru a delimita care categorii sunt mai greu sau mai usor de ac$izitionat de catre scolarii mici. In baza rezultatelor obtinute s.au calculat !alorile medianelor si s.au intocmit diagramele corespunzatoare.

23

S.a constatat !olumul mare de obiecte si imagini recunoscute si denumite de ele!ii normali ' performante la ni!el superior atat la testare cat si la retestare . &le!ii cu $andicap de intelect au obtinut performante la ni!el mediu atat la testare cat si la retestare. Probele utilizate pentru determinarea grafismului * :II si :III+ axate pe copiere , transcriere , dictare au pus in e!identa un decala0 semnificati! intre modul cum subiectii realizeaza scrisul prin copiere , transcriere si cel dupa dictare. #plicarea acestei baterii pentru examinarea comunicarii orale si scrise e!identiaza competentele in insusirea structurilor !erbale . #stfel pentru ma0oritatea subiectilor lotului # ' deficitele in functionarea structurilor limba0ului oral si scris se instaleaza la ni!elul competentelor urmatoare : relateaza in cu!inte nou dobandite ( are format campul de citire de un cu!ant ( scrie dupa dictare texte scurte ( transpune corect formularea orala in plan grafic ( cunoaste organizarea corecta in pagina a unui text tiparit ( asculta B dialog$eaza cu partenerul ' manifestand interes pentru mesa0ele transmise (

Pentru ma0oritatea subiectilor lotului 4 deficitele sunt la ni!elul competentelor urmatoare : intelege sensul unei comunicari prin intermediul unei propozitii complexe sau fraze ( pronunta clar prin articularea corecta a fonemelor ( se poate !orbi rational cu el B ea ( respecta accentul si intonatia in !orbire ( asculta Bdialog$eaza cu partenerul ' manifestand interes pentru mesa0ele transmise ( formuleaza intrebari ( relateaxa in cu!inte nou dobandite ( are format campul de citire de o slaba ( are format campul de citire de un cu!ant ( citeste in ritm propriu silabe ' cu!inte 'propozitii ( memoreaza poezii sau fraze scurte ( descifreaza ' in ritm propriu texte de 20 B 30 cu!inte ( cunoaste organizarea corecta in pagina a unui text tiparit ( realizeaza o citire expresi!a ( intelege mesa0ul celor citite ( respecta spatiul grafic ( cunoaste semnele de punctuatie ( utilizeaza corect ma0uscula (

2"

transpune corect formularea orala in plan grafic ( copiaza propozitii ' texte scurte ( scrie dupa dictare litere ( scrie dupa dictare silabe ( scrie dupa dictare cu!inte ( scrie dupa dictare propozitii .

; pri!ire de ansamblu asupra acestor structuri !erbale deficitare la ni!elul celor doua loturi indica foarte clar faptul ca dificultatile subiectilor din lotul # se regasesc si in lotul celor din lotul 4 . In plus exista ' la ni!elul lotului 4 sunt foarte multe structuri !erbale deficitare comparati! cu subiectii lotului # . -esigur existenta acestora se datoreaza specificului dez!oltarii psi$ice a subiectilor din lotul 4 . #ceasta situatie ni se pare cea mai rele!anta pentru surprinderea dinamicii dez!oltarii comunicarii la cele doua loturi de ele!i.

6.

4aterie de probe pentru examinarea dificultatilor de in!atare *#nexa 10+ * dupa -orel 8ngureanu +

#ceasta proba intereseaza ambele loturi de subiecti datorita eterogenitatii ele!ilor din scolile de masa si mai ales din scolile speciale . &!aluarea dificultatilor de in!atare aferente citirii se poate face fie pe cele patru module mari . percepti! ' lexic ' sintactic ' semantic . fie pe fazele de procesare a informatiei in citire . Prima directie in!estig$eaza structural dificultatile de in!atare ' cea de.a doua directie incearca sa surprinda localizarea ' dinamica si manifestarea acestor dificultati . In acord cu obiecti!ele pe care ni le.am propus la inceputul cercetarii ' am optat pentru cea din urma directie . -e asemenea mentionam ca in prezentarea noastra !om a!ea in !edere doar pe ele!ii cu dificultati de in!atare a citirii ' interesandu.ne ponderea acestora la ni!elul fiecarui esantion in!estigat ' atat la testarea initiala ' cat si la testarea finala . Se remarca prezenta unor dificultati la ambele loturi ' ponderea mai mare fiind la lotul 4 .Se obser!a probleme mai mari la ultimile probe . In ansamblu ' compararea celor doua loturi de ele!i din perspecti!a procesarii percepti!e este in fa!oarea lotului de ele!i normali ' atat pentru testarea initiala ' cat si pentru cea finala. Se remarca prezenta unor dificultati la ambele loturi ' dar aici ponderea fiind cu mult mai mare la lotul 4 . S.a obser!at la ele!ii din lotul # ca exista un procent important care au campul de citire format la ni!el de litera ' literizarea este concurenta deprinderii de slabisire ' in general ' la ele!ii normali campul de citire este format la ni!el de silaba ' dar citirea se realizeaza cu unele poticneli ' cu anumite deformari de cu!inte ' datorita caracterului precipitat al citirii la acesti ele!i( ei incearca sa g$iceasca ce urmeaza ' utilizand parca o citire bazata pe incercare si eroare. &le!ii din lotul # au o mai buna sustinere in procesarea informationala datorita 2%

fondului intelectual normal . &le!ii din lotul 4 citesc pe litere si c$iar pe silabe . #cestia intampina probleme la cu!intele mai lungi ' intrucat capacitatea lor de prelucrare mnezica si lexica nu este suficient dez!oltata. Sintetizand ' se poate spune ca la probele de procesare lexica ma0oritatea ele!ilor din lotul 4 intampina dificultati mari ' atat la testarea initala cat si la cea finala ' intrucat la ni!elul acestora capacitatea de prelucrare mnezica si lexica nu este suficient dez!oltata. Se remarca o pondere foarte mare a dificultatilor in lotul 4 ' in timp ce doar unii ele!i din lotul # au astfel de dificultati . Specific pentru lotul # este graba in rezol!area sarcinii ' perturbarea concentrarii atentiei ' in ciuda instructiunilor primite ' pe care multi nici nu le asculta ' dar daca re!in cu atentie pe realizarea sarcinii sunt capabili sa o indeplineasca . #lte greseli intalnite in lotul # : lipsa semnelor de punctuatie ' adaugarea de cu!inte in afara logicii frazei ' folosirea frec!enta a con0unctiei 1si2. La ele!ii din lotul 4 se constata la toti o foarte mare intarziere in rezol!area sarcinii ' e!itarea indeplinirii acesteia ' iar unii nici nu o rezol!a . #ceasta proba este cea mai semnificati!a pentru ele!ii ambelor loturi ' din punctul de !edere al implicatiilor in aparitia dificultatilor de in!atare aferente citirii. Pentru cei din lotul # cele mai mari dificultati se constata in proba de extragere a ideilor principale ' iar cei din lotul 4 nici macar unul dintre ei nu rezol!a macar o sarcina din aceste probe ( ei nu stiu care sunt cerintele probei. 9a o concluzie in acest sens 'trebuie spus faptul ca ele!ii din scoala speciala trebuie permanent spri0initi !erbal pentru a intelege semnificatia celor citite si pe aceasta baza sa raspunda la probe . Mecanismul procesarii semantice nu este bine format rezulta ca raspunsurile care se bazeaza pe acestea sunt foarte slab reprezentate. &laborarea acestui mecanism necesita timp ' munca asidua si ca atare ' sc$imbarile se petrec in timp indelungat. #ceasta situatie este do!edita si de situatia de retestare in care s.au constatat aceleasi dificultati foarte mari. Se remarca un aspect care din pacate este negli0at de ma0oritatea cadrelor didactice' de parinti deopotri!a . Prea putini acorda importanta cu!enita rolului memoriei ' de scurta durata si de lunga durata ' in realizarea actelor esentiale ale procesului de in!atare citit. scris . Succesul in realizarea acestei probe este legat de ac$izitionarea unei metode eficiente de citire' cum ar fi silabisirea' cat si de capacitatea de procesare semantica a cu!intelor citite ' aspecte foarte deficitare la ele!ii din in!atamantul special. Stu#iul %ara%t"ri ti%ilor %o'u(i%arii la %olarul 'i% (or'al i %u !a(#i%ap #" i(t"l"%t T" tul U / Ma(( 0!it("1 2 <e propunem sa !erificam si printr.un calcul statistic ' cu a0utorul testului 8 care este semnificatia diferentelor intre rezultatele obtinute de scolarul mic normal

23

sau cu $andicap de intelect . <e !om raporta la rezultatele obtinute prin aplicarea probelor la care se pot determina scoruri indi!iduale . Se obser!a 'atat la testarea initiala cat si la cea finala ca exista diferente inalt semnificati!e * pragul de semnificatie este 0 + intre scolarii celor doua loturi in ceea ce pri!este instrumentele de comunicare de care dispun . #ceste diferente nete ' sunt prezente : / pe fondul unei dez!oltari intelectuale normale' caracterizata de structuri flexibile' eficiente' la copiii normali din lotul # / pe fondul $andicapului de intelect caracterizat prin structuri intelectuale imature ' rigide la copiii din scolile speciale din lotul 4 La ele!ii din : scoala de masa * lotul # + dificultatile in comunicare sunt mai usoare si se instaleaza pe unele laturi ale comunicarii ' scoala speciala * lotul 4 + dificultatile sunt mai profunde si afecteaza toate palierele comunicarii. )ezulta de aici dependenta dez!oltarii comunicarii de : calitatea structurilor intelectului ' ni!elul dez!oltarii structurilor intelectului. La ele!ii cu $andicap mintal tulburarile din planul comunicarii sunt cu atat mai gra!e cu cat retardul mintal este mai mare. #!and in !edere aceste constatari ' putem spune ca prima ipoteza a cercetarii se confirma.

Stu#iul %o'parati& al "'(ifi%ati"i r"+ultat"lor o,ti(ut" la pro,"l" &"r,al" i (o( . &"r,al" #" %atr" %olarii 'i%i , (or'ali i %u #"fi%i"(ta 'i(tala :om studia modul in care e!aluarea continua si indi!idualizata a dinamicii comunicarii ' in cadrul programelor de inter!entie personalizata aplicate subiectilor cu $andicap de intelect ' a asigurat inregistrarea eficienta a progreselor fiecarui copil si identificarea rapida a dificultatilor pe care acesta le are . &ste !orba de !erificarea eficacitatii metodologiei de e!aluare initiala ' aplicata si la finalul cercetarii ' ale carei repere generale si de detaliu a permis proiectarea si aplicarea optima a programelor de inter!entie personalizate. )eamintim faptul ca ne !om referi doar la esantionul de copii din scoala speciala ' intrucat doar acestia au prezentat in totalitate dificultati in functionarea structurilor comunicationale .:om prezenta mai 0os indicii rezultati din calculul testului

25

Filcoxon ' la fiecare proba care a permis depistarea unor scoruri indi!iduale . #ceasta metoda statistica surprinde semnificatia diferentei dintre !alorile obtinute la aceste probe ' intre testarea initiala si finala ' pe fiecare proba in parte. )ationamentul statistic este !alabil pentru pragul de semnificatie Se obser!a ' pe ansamblu ' ca exista diferente semnificati!e ' pe ma0oritatea aspectelor in!estigate in aria comunicarii' cu exceptia ariei deprinderilor de scris ce sunt mai greu de insusit datorita complexitatii lor' nici nu sunt consemnate *proba :IIIni!el 0+ In urma acestor obser!atii ' se poate concluziona ca metodologia de e!aluare aplicata a permis delimitarea aspectelor esentiale ale profilului de comunicare pentru fiecare copil abordat ' astfel incat acestea au contribuit la fundamentarea si monitorizarea programelor de inter!entie personalizate ' a caror aplicare s. a soldat cu progrese semnificati!e pe linia structurilor comunicationale. #!and in !edere cele constatate putem spune ca cea de. a treia ipoteza a cercetarii se confirma si 'ca atare 'metodologia de e!aluare propusa este eficienta in demersul de ameliorare a comunicarii la scolarii cu $andicap de intelect .

Stu#iul r"lati"i #i(tr" %o'porta'"(tul &"r,al i (o( . &"r,al la %olarii 'i%i, (or'ali i %u !a(#i%ap #" i(t"l"%t

Pe langa metodele statistice descripti!e si comparati!e aplicate mai sus ' am utilizat si o metoda corelationala pentru a delimita anumite legaturi ce se pot institui intre diferitele coordonate ale comportamentului !erbal si cel non . !erbal. -intre probele !erbale propuse am selectat doar pe cele care se preteaza la calcularea unui scor indi!idual . Pentru e!aluarea capacitatii de compre$ensiune a limba0ului am folosit probele : / testul #9L ,) . compre$ensiune auditi!a a limba0ului ' / scala ##M- . subsectiunea 9ompre$ensiune /. probe de in!estigare a competentei ling!istice * I.III + / proba de !ocabular . sectiunea pentru limba0ul recepti! / proba de examinare a citirii *:I + / / / / Pentru scala probe proba proba examinarea capacitatii de utilizare a limba0ului am folosit probele : ##M- . subsectiunea &xprimare si -ez!oltarea limba0ului social de in!estigare a performantei ling!istice * I: , :+ de !ocabular , sectiunea pentru limba0ul expresi! de examinare a scrisului * :II ,:III+

Protocolul pentru studierea limba0ului non , !erbal sondeaza capacitatea de utilizare a unor elemente de limba0 non , !erbal in comunicare . :om prezenta doar datele pri!ind calculul corelatiei ' pe !ariabilele delimitate ' numai din perspecti!a testarii

26

initale ' intrucat intre cele doua testari nu s,au constatat sc$imbari semnificati!e in cadrul tariei legaturilor corelationale descrise . Se obser!a pentru lotul # : o corelatie ridicata , !alori ale coeficientului de corelatie de 0.67 ' 0.65 si foarte ridicata de peste 0.70 intre capacitatea de exprimare non,!erbala si cea !erbala la scolarii normali ' atat la probele de compre$ensiune cat si utilizare a limba0ului !erbal. #ceste date confirma o buna dez!oltare si functionare a structurilor de comunicare la la ele!ul normal si faptul ca acesta utilizeaza eficient limba0ul oral ' scris si non. !erbal . La ele!ii din lotul 4 se obser!a o corelatie ridicata ' !alorile coeficientului de corelatie 0.65' 0.6"' 0.53 si c$iar inalt semnificati!e ' indicile de corelatie este 0.72 la proba de !ocabular recepti! pentru scolarii cu $andicap de intelect . &ste !orba despre competentele de intelegere a : cu!intelor ' propozitiilor sau frazelor ' despre capacitatea de a recepta un mesa0 simplu sau complex . Se desprinde ideea ca ele!ul deficient mintal are mai bine dez!oltate structurile comunicationale simple ' pe care le foloseste in relationarea cu ceilalti ' spre deosebire de abilitatile comunicationale mai complexe ' care nu sunt inca dobandite si ' ca atare ' nu sunt prezente in procesul de interactiune cu cei din 0ur. #ceste date confirma inca o data ' ca posibilitatile de comunicare sunt in relatie nemi0locita cu natura intelectului si cu gradul de dez!oltare a acestuia. Pentru lotul 4 in cadrul probelor de utilizare a limba0ului se obser!a !alori ale coeficientului de corelatie mai diminuate 0.31' 0.%3 la probele de !orbire dialogata ' !orbire independenta sau capacitatea de a se exprima prin mesa0e scrise la ni!el de cu!ant si propozitie .; singura corelatie este mai inalta de 0.5" in cazul probei de !ocabular expresi! . #ceste date intaresc obser!atia ca ac$izitiile in sfera comunicarii la ele!ul cu deficienta de intelect sunt simple ' iar ni!elul functional este rudimentar. otodata ' se mai pot obser!a !alorile mai scazute la corelatiile cu probele ce au in !edere capacitatile de utilizare a limba0ului !erbal ' comparati! cu probele ce !izeaza compre$ensiunea limba0ului. Se desprinde ideea ca scolarul mic cu deficienta mintala utilizeaza mai frec!ent structurile comunicationale mai simple ' mai ales cele apartinand domeniului non , !erbal ' in detrimentul structurilor comunicationale !erbale ' in speta cele care tin de sfera expresi!a .9orelatiile ridicate dintre abilitatile in planul limba0ului non , !erbal si cele din planul copre$ensiunii limba0ului !erbal do!edesc acest lucru . Prin intermediul acestui fapt constatat ' putem spune ca ce.a de.a doua ipoteza a cercetarii se confirma.

27

VIII. 3 CONCLUZII C"r%"tar"a pr"li'i(ara )ezultatele la cele doua probe din cadrul cercetarii preliminare rele!a cate!a aspecte : In ceea ce pri!este tabloul normalitatii !arstei de 10 ani .#nexa 1 / nu exista diferente semnificati!e in campurile biologic si sociofamilial ( / diferente ' nu foarte mari 'dar semnificati!e ' se gasesc in campul scolar * !ocabular ' !orbire 'capacitati operatorii cogniti!e + / diferente mari exista in campul psi$ocomportamental cele mai semnificati!e apartin sistemului actiunii totale *orientare in sc$ema corporala proprie ' orientare spatio.temporala autonomie+ si sistemul cogniti! atitudinal * perceptia ' atentia ' memoria ' reprezentarea ' gandirea ' limba0ul ' imaginatia + . In ceea ce pri!este descriptorii de performanta . #nexa 2 / exista diferente destul de mari intre rezultatele obtinute de cele doua loturi ( / cele mai mari diferente se inregistreaza la obiecti!ele pri!ind : ;biecti! 1 : sesizarea intuiti!a a corectitudinii gramaticale a unei propozitii ascultate distingerea sunetelor si a silabelor distingerea cu!intelor si a se sensului lor ;biecti! 2 : formularea de intrebari construirea de propozitii corecte din punct de !edere gramatical despartirea cu!intelor in silabe pronuntia clara a sunetelor 'a cu!intelor ;biecti! 3 : identificarea literelor 'grupelor de litere ' silabelor 'cu!intelor in text tiparit sau scris de mana desprindera semnificatiei globale a textului ' citirea unui text cunoscut ;biecti! " : scrierea corecta a literelor 'silabelor ' cu!intelor ' 30

construirea de propozitii corecte din punct de !edere gramatical . C"r%"tar"a propriu ) +i a

La probele pri!ind tulburarile dislalice si tulburarile limba0ului scris , citit * #neza % + constatam : dislalia se constata la ambele loturi ' cu un procent mult mai mare la subiectii din lotul 4 ( tipurile de dislalii : la ambele loturi , dislalie functionala ' organica ' a sunetelor si mai putin a cu!intelor ( lotul 4 , predomina : sigmatismul ' rotacismul ' capacismul C la lotul # , predomina : sigmatismul si rotacismul (. pronuntia reflectata este deficitara mai ales la lotul 4 (. dificultati mari in pronuntia grupelor consonantice mai ales la lotul 4 ( lexia este deficitara mai ales la lotul 4 atat la ni!elul literelor 'silabelor ' cu!intelor ' propozitiilor 'textelor ( dificultati la proba de lexie : omisiuni 'reluari ' lipsa semnelor de punctuatie grafia , dificultati mari se intalnesc la transcriere ' mai putin la copiere cu predominanta la lotul 4 ( ele!ii cu deficienta de intelect nu scriu dupa dictare ( subiectii din lotul 4 au mari probleme in formularea de proprozitii pornind de la imagini date ' alcatuirea de propozitii pornind de la cu!inte date. Se mai impun cate!a precizari in pri!inta ele!ilor cu tulburari de limba0 ' !alabile mai ales pentru lotul 4 : tulburarile dislalice se prelungesc si in limba0ul scris , citit campul !izual in citire este cel mai adesea fixat pe o litera 'de aici citirea dificila a cu!intelor polisilabice ' mai ales a celor ce contin aglomerari de consoane si de aici aproape imposibilitatea citirii propozitiilor ( te$nicile de citire predilecte sunt literizarea si in mica masura silabisirea frec!ent mai ales la ele!ii cu rezultate relati! bune ' se practica g$icirea cu!antului ca te$nica de citire ( cititul este un scop in sine si nu o modalitate de a obtine informatii ( scrierea , rezultate bune la copiere ( adesea la unii subiecti din lotul 4 scrierea seamana cu o 1desenare2 de litere si silabe.. la multi ele!i lotul 4 se constata ' atat la citire cat si la scriere greseli de tipul : omisiuni ' substituiri ' in!ersiuni' deformari 'alterari( !ocabularul subiectilor din lotul 4 este sarac 'exprimarea cel mai adesea incorecta ' cotinutul ideilor este sarac( problemele cele mai mari sunt cele de procesare ' prelucrare a informatiilor primite sau stocate anterior ' cu mari dificultati in ordine descrescatoare la procesarea semantica ' sintactica ' lexica' percepti!a ' ultimul tip de prelucrare informationala fiind cel mai bine reprezentat de lotul 4

31

la subiectii din lotul 4 memoria este mecanica ' de scurta durata ' atentia este instabila ' o lipsa a efortului de concentrare ' care determina perturbari ale procesarii mnezic , operati!e ' atat de necesare in actul lexic si grafic .

La proba de intelegere a limba0ului * #9L , ).#nexa 3 + la ambele testari constatam : cele mai bune rezultate ' la ni!elul tuturor subiectilor ' au fost obtinute la sectiunile 9lase de cu!inte si relatii si la Morfeme gramaticale 'cu diferentele calitati!e dintre cele doua categorii de subiecti * lotul # a do!edit performante superioare +. pentru lotul # pe ansamblu rezultatele sunt la ni!el superior ' spre deosebire de lotul 4 care are peformante mai bune in legatura cu intelegerea semnificatiilor unor cu!inte sau relatii semantice simple * limita dintre mediu ,superior +' in timp ce cunoasterea morfemelor gramaticale si mai ales intelegerea unor propozitii dez!oltate ' c$iar cu suport imagistic ' au inregistrat preformante medii ' respecti! inferioare la ultimele doua sectiuni ale testului ( lotul # a demonstrat 'in general' o buna cunoastere ' a stucturilor !erbale la ni!elul claselor de cu!inte si relatii semantice * !erbe ' substanti!e ' ad!erbe numerale etc.+ ' au inteles semnificatia 'dar au intampinat dificultati ' la utilizarea modului conditional si al unor structuri afirmati!e in!ersate. Scala comportamentului adaptati! * ##M- ,#nexa 5+ rele!a o serie de probleme in dez!oltarea limba0ului la ele!ii cu $andicap de intelect si mai putin la ele!ii normali ' atat la prima testare ' cat si la a doua testare : cele mai bune performante pentru lotul 4 s.au inregistrat pe linia dez!oltarii limba0ului social * pe inter!alul !aloric mediu + ' apoi in exprimarea mesa0elor orale ' non. !erbale si scrise * la limita inter!alului !aloric superior + si' in ultimul rand ' la ni!elul compre$ensinii *performante la ni!el inferior + , aceasta subsectiune cuprinde multi itemi legati de deprinderile de citire unde lotul 4 este deficitar ( ele!ii cu $andicap de intelect s.au e!identiat in zona pragmatica a limba0ului ' a carui utilizare este mai bine sustinuta de cerintele acti!itatii zilnice . in ansamblu 'performantele acestei categorii de copii se inscriu in inter!alul !aloric mediu si inferior si mai putin superior( ele!ii normali au abilitati mai bune in elaborarea unor mesa0e orale si mai ales scrise sau in intelegerea unor mesa0e mai complexe ( performantele acestor copii se integreaza preponderent la ni!el superior . Proto%olul p"(tru tu#i"r"a li',a-ului (o( . &"r,al / A("*a 4 2 / #upa D.V. Popo&i%i 2 # fost aplicat in ambele situatii de testare si a rele!at urmatoarele aspecte :

32

pentru sarcinile de mimare scolarii din ambele loturi au utilizat in special miscarile membrelor superioare si inferioare 'fetei 'miscarea trunc$iului si s.au a0utat de un obiect sau mai multe obiecte din mediu . s.au obser!at diferente intre calitatea indeplinirii sarcinii * mimarea inteligibila a elementelor propuse + si dificultatile intampinate sau nerezol!area sarcinii ( ele!ii din scoala speciala au a!ut mai multe greseli decat cei din scoala de masa si au raspuns in ma0oritate la sarcinile solicitate( cei din in!atamantul de masa nu au intampinat dificultati in mimarea elementelor propuse si au raspuns in totalitate la sarcinile propuse ' c$iar daca au realizat sarcinile din mai multe incercari. in general ' rezultatele ele!ilor din scoala speciala se grupeaza in 0urul !alorilor medii de perfomanta ' ceea ce denota o utilizare mai buna a formelor de comunicare non , !erbala in acti!itatea obisnuita 'alaturi de comportamentele !erbale. Probele penru examinarea ni!elului comunicarii orale si scrise * #nexa 7 + #tat la testarea initiala ' cat si la retestare se constata urmatoarele aspecte : ni!elul competentei ling!istice este superior celui atins de performanta ling!istica ' la ambele loturi de ele!i ' dar la lotul # este mult mai ridicat( nici un ele! din lotul 4 nu atinge un ni!el superior de utilizare a !orbirii'performanta ling!istica este situata la ni!el mediu ( rezultatele ele!ilor din lotul # sunt situate la ni!el mediu spre superior ' existand mai bune deprinderi de utilizare a !orbirii' un !ocabular mai bogat ' alaturi de o mai buna structurare a conduitei de orientare in spatiu( relatarile subiectilor din lotul 4 * po!estire dupa imagini , proba : + sunt sarace in sensuri ' continand deseori erori de continut( o alta caracteristica este incapacitatea subiectilor de a reda logico , !erbal actiunile prezentate in imagini ' nesurprinderea esentialului( unii subiecti din lotul 4 sunt incapabili de a realiza o po!estire ' relatarea acestora rezumandu.se adeseori la repetarea aceluiasi cu!ant( la ni!elul celor doua loturi sunt diferente clare ' datorate deficitului de intelect al ele!ilor din lotul 4 Pe scurt deficitele in functionarea structurilor limba0ului oral si scris se instaleaza la ni!elul urmatoarelor competente ( Pentru ma0oritatea subiectilor din lotul # : relateaza in cu!inte nou dobandite are format campul de citire de un cu!ant scrie dupa dictare texte scurte transpune corect formularea orala in plan grafic cunoaste organizarea corecta in pagina a unui text

33

asculta B dialog$eaza cu partenerul ' manifestand interes pentru mesa0ele transmise Pentru ma0oritatea subiectilor din lotul 4 : intelege sensul unei comunicari prin intermediul unei propozitii complexe sau fraze ( pronunta clar prin articularea corecta a fonemelor ( se poate !orbi rational cu subiectul ( respecta accentul si intonatia in !orbire ( asculta B dialog$eaza cu partenerul ' manifestand interes pentru mesa0ele transmise ( formuleaza intrebari ( relateaza in cu!inte nou dobandite ( are format campul de citire de un cu!ant ( citeste in ritm propriu silabe 'cu!inte' propozitii( memoreaza poezii sau texte scurte ( descifreaza ' in ritm propriu ' texte de 20 B 30 cu!inte ( are format campul de citire de o silaba( cunoaste organizarea corecta in pagina a uni text ( realizeaza o citire expresi!a ( intelege mesa0ul celor citite ( respecta spatiul grafic ( cunoaste semnele de punctuatie utilizeaza corect ma0uscula ( transpune corect formularea orala in plan grafic ( copiaza propozitii ' texte scurte ( scrie dupa dictare litere ' silabe ' cu!inte 'propozitii. ; pri!ire de ansamblu asupra acestor structuri !erbale deficitare la ni!elul celor doua loturi indica foarte clar faptul ca dificultatile subiectilor din lotul # se regasesc si in tabloul celor din lotul 4 . In plus' exista' la ni!elul lotului 4' foarte multe structuri !erbale deficitare comparati! cu subiectii lotului #. -esigur ' existenta acestora se datoreaza specificului dez!oltarii psi$ice a subiectilor din lotul 4 . Bat"ri" #" pro," p"(tru "*a'i(ar"a #ifi%ultatilor #" i(&atar" / A("*a 56 2 / a#aptar" #upa Dor"l U($ur"a(u 2 La aceste probe constatam ( Pro%" ar"a p"r%"pti&a 7 / / dificultati coplesitoare la lotul 4 si unele semnificati!e totusi pentru lotul #( la proba de asociere grafo , sonora dificultati in realizarea sarcinilor : lotul 4 ele!ii fac cofuzii in identificarea unor litere ' in denumirea literelor(

3"

lotul # ele!ii au mai putine greseli de acest tip ' datorate probabil unor factori cum ar fi ritmul alert al dobandirii de ac$izitii curriculare' lipsa de rabdare a in!atatorului. in ansamblu ' compararea celor doua loturi este in fa!oarea lotului #( Pro%" ar"a l"*i%a 7 / / la unii din lotul # se manifesta citirea eronata a cu!intelor concrete acestia alegand !arianta g$icirii cu!antului ( de asemenea se constata o superficialitate si o graba ne0ustificata ( cei din lotul 4 citesc cu mare dificultate cu!intele abstracte ' re!in la acestea ' fara a le surprinde semnificatia (

Paro%" ar"a i(tati%a 7 / doar unii dintre ele!ii lotului # au dificultati de in!atare( specific pentru acestia este graba de a rezol!a sarcina ' perturbarea atentiei ( deprinderea de a literiza este concurenta deprinderii de silabisire ( in general la ele!ii normali campul de citire este format la ni!el de silaba ' dar citirea se realizeaza cu poticneli ' cu deformari de cu!inte ( datorita caracterului precipitat ' acesti ele!i incearca sa g$iceasca ce urmeaza ' utilizand parca o citire bazata pe 1 incercare si eroare2. unii dintre ele!ii din lotul 4 au anumite deprinderi de citire ' dar acesti ele!i sunt mai mult preocupati de actul de citire in sine nu si de a intelege ceea ce citesc . <eantelegand ceea ce citesc ele!ii din in!atamantul special au o performanta mult redusa la probele de procesare sintactica.

Pro%" ar"a "'a(ti%a #ceasta este cea mai semnificati!a ' din punctul de !edere al prezentei si frec!entei dificultatilor de in!atare aferente citirii la ambele loturi de ele!i . La ele!ii din lotul 4 se constata : dificultati in realizarea probei de extragere a ideilor principale ( continuarea unui text intrerupt ( executia unui ordin scris ( raspunsuri la intrebari scrise ( detectare de fraze straine . &le!ii din scoala speciala nu au reusit sa realizeze probele de procesare semantica intrucat nu au insusite deprinderi minime de citit' astfel incat sa sustina operati!itatea la ni!el de propozitie . &le!ii din scoala speciala trebuie permanent spri0initi !erbal pentru a intelege semnificatia celor citite si pe aceasta baza sa raspunda la aceste probe. Pro%" ar"a '("+i% ) op"rati&a La ni!elul acesteia s . a constatat pentru toti ele!ii din ambele loturi ca 3%

ce este auzit este mai bine inteles ' decat ceea ce este scris ( cu!intele auzite sunt mai bine intelese decat cele scrise. La ele!ii din scoala generala ' probabil din cauza ritmului alert de predare ' se remarca graba in indeplinirea sarcinilor scrise 'c$iar daca nu le.au inteles prea bine ( de cele mai multe ori ei nu citesc sarcinile in totalitate 'se multumesc sa execute fragmentar cate ce!a din fiecare ( daca li se cere sa re!ina asupra celor citite ' executia este mai buna . &le!ii din scoala speciala au realizat aceasta proba ' cu dificultate in conditiile in care surprinderea semnificatiei cu!intelor citite se realizeaza partial sau deloc . -e asemenea s.a constatat ca operati!itatea memoriei depinde de ac$izitionarea unei metode eficiente de citire ' cum ar fi silabisirea cat si de procesarea semantica a cu!intelor citite ' aspecte deficitare insa la ele!ii din lotul 4. #naliza datelor cercetarii coroborata cu rezultatele scolare atesta faptul ca randamentul scolar al ele!ilor este in foarte mare masura conditionat de existenta unor tulburari de limba0 . &le!ii care prezinta cele mai multe * si intr . o forma mai gra!a + tulburari de limba0 sunt cei cu deficit mintal pregnant ( si rezultatele scolare cele mai slabe se intalnesc tot la acesti ele!i. #cesta nu inseamna insa ca acti!itatile de terapie a tulburarilor de limba0 sunt ineficiente . Studiind parcursul unor ele!i de , a lungul unei perioade mai mari de timp descoperim existenta unor progrese in comparatie cu ei insisi' cu ni!elul de la care a inceput acti!itatea logopedica ' acti!itate ' care pentru acesti copii este de durata si este bine sa fie realizata in ec$ipa formata din logoped ' profesorii care lucreaza la clasa si familia copilului. Prognosticul este de natura sa determine continuarea acestei acti!itati cat si gasirea metodelor si procedeelor adec!ate fiecarui copil. C"r%"tar"a "f"%tuata %o(fir'a toat" %"l" tr"i ipot"+" #" la %ar" a' por(it i a(u'"8 1. Intre comunicarea !erbala a scolarului mic normal si cea a scolarului cu $andicap de intelect exista diferente semnificati!e ' comunicarea !erbala fiind in corelatie nemi0locita cu dez!oltarea intelectuala a copilului ( daca tulburarile limba0ului copilului normal * determinate de insuficienta maturizare a aparatului !erbo.motor si de caracterul progresi! al dez!oltarii + sunt partiale si tranzitorii ' tulburarile limba0ului copilului cu $andicap de intelect * determinate de destructurarile din planul intelectului+ sunt profunde si afecteaza toate palierele limba0ului. 2. Scolarul mic cu $andicap de intelect utilizeaza frec!ent ' spre deosebire de cel normal ' comunicarea non. !erbala in detrimentul celei !erbale . -aca este realizata monitorizarea continua si indi!idualizata a dinamicii

3.

33

comunicarii ' atunci se stie in orice moment progresul inregistrat de copil ' se identifica la timp dificultatile intampinate de acesta si programele de inter!entie personalizate pot fi continuate sau reproiectate ( 9a o concluzie finala a cercetarii noastre ' putem spune ca exista o dinamica a dez!oltarii comunicarii !erbale' atat la ele!ii cu intelect normal ' cat si la cei cu $andicap de intelect ' in conditiile existentei la toti a tulburarilor de limba0. #meliorarea ni!elului comunicarii ' formarea competentei de comunicare necesita o abordare complexa a dez!oltarii copilului ' impune aplicarea unui program educati! care sa tina cont de ni!elul de dez!oltare intelectuala a copilului pentru a putea fi pre!enite si inlaturate tulburarile limba0ului la copilul normal si atenuate la copilul cu $andicap de intelect . -e acest aspect ne !om ocupa in capitolul urmator ' dedicat unor propuneri metodologice menite sa amelioreze comunicarea scolarilor mici cu tulburari de limba0 . CAPITOLUL I9 Propu("ri '"to#olo$i%" p"(tru a'"liorar"a %o'u(i%arii la %opiii #" &ar ta %olara 'i%a %u tul,urari #" li',a(or'ali i %u !a(#i%ap #" i(t"l"%t ;biecti!ul general al cercetarii !iza elaborarea unei metodologii de e!aluare a ni!elului comunicarii la scolarul mic cu tulburari de limba0 ' metodologie care poate fi ca baza de lucru pentru proiectarea programelor personalizate de inter!entie in domeniul limba0ului. ;biecti!ele specifice ' operationale urmarite se refereau la : alegerea unor probe semnificati!e care e!alueaza limba0ul si comunicarea. asamblarea probelor utilizate intr . o metodologie unitara ' destinata e!aluarii complexe a ni!elului dez!oltarii comunicarii la scolarul mic cu tulburari de limba0 ' normal si cu $andicap de intelect ( e!aluarea limba0ului si comunicarii pe domenii fundamentale : lexical' sintactic' semantic si pragmatic ( identificarea diferentelor dintre caracteristicile comunicarii !erbale la copiii cu tulburari de limba0 ' normali si cu $andicap de intelect ( depistarea dificultatilor de in!atare in domeniul limba0ului la copiii din loturile in!estigate( elaborarea unor programe de inter!entie personalizata pentru ameliorarea comunicarii la scolarul mic . 35

#ceste obiecti!e sunt de fapt pasi obligatorii de indeplinit pentru fundamentarea elaborarii unor programe de inter!entie personalizata in !ederea ameliorarii sau recuperarii structurilor de comunicare la ele!i ' cu sau fara $andicap de intelect. #plicarea probelor propuse in cercetarea propriu . zisa ' impreuna cu alte metode de cunoastere cum ar fi : anamneza ' studiul documentelor personale' obser!atia indi!iduala con!orbirea libera sau diri0ata * cu fiecare copil ' parinte cu cadrele didactice permite : conturarea competentelor de care dispun subiectii pe plan : lexical' sintactic 'semantic ' pragmatic( delimitarea tulburarilor de limba0 pe domeniile fundamentale in!estigate * lexical ' sintactic ' semantic ' pragmatic +( decelarea unor dificultati de in!atare a limba0ului ' localizate la ni!el percepti! 'lexic ' sintactic' semantic' mnezic , operational. In urma culegerii acestor date' printr.o analiza riguroasa ' se pot stabili punctele tari si punctele forte 'competentele si deficitele in aria comunicarii si limba0ului ' pentru fiecare subiect in!estigat ' informatii ce stau la baza intocmirii si directionarii inter!en. tiei personalizate prin programe terapeutic , educati!e pe domeniul !izat. Structura generala a unui program de inter!entie ' in domeniul dez!oltarii comunicarii si limba0ului se compune din urmatoarele elemente principale * -.:. Popo!ici 2000 + : mediul de desfasurare ( subiectii carora se adreseaza ( categorii de specialisti ce contribuie la realizarea acestui program ( tipurile de obiecti!e selectionate ( te$nicile si metodele folosite. In cele ce urmeaza ' !om propune ' un model de program general de inter!entie personalizata in terapia tulburarilor de limba0. Primul pas in intocmirea unui program de inter!entie este realizarea e!aluarii predicti!e ' pentru a determina starea initiala de dez!oltare a subiectului !izat ' carentele si ne!oile sale ' punctele slabe si punctele forte in profilul sau psi$o . pedagogic ' ca si punctele de spri0in in ceea ce pri!este !ariabilele de mediu . In acest sens am propus spre experimentare o serie de probe ' din cadrul metodo. logiei propuse in cadrul cercetarii noastre. Probele care e!alueaza limba0ul si comuni. carea scolarului au fost de0a enuntate la inceputul cercetarii. rebuie specificat faptul ca nu toate probele trebuie aplicate ' ci doar cele care au rele!anta pentru aspectele urmarite ' care corespund !arstei si ni!elului dez!oltarii copilului . #ceste probe aplicate au fost insotite de alte metode conexe de cunoastere a copilului: anamneza ( studiul documentelor personale ( obser!atia indi!iduala ( con!orbirea libera sau diri0ata cu copilul si parintii . -atele cele mai importante din e!aluarea intiala au !izat mai multe aspecte implicate in ni!elul de dez!oltare a comunicarii si limba0ului la copilul cu $andicap de intelect . acuitatea auditi!a si !izuala ( elemente de limba0 mimico . gestual ( 36

 motricitate generala si manuala ( sc$ema corporala ( lateralitatea ( orientarea spatio , temporala ( integritatea aparatului fono ,articulator ( tulburari de articulare ( tulburari de !orbire ( !olumul !ocabularului ( deprinderi de citit scris . -atele examinarii initiale pot fi inregistrate intr ,o fisa de e!aluare initiala sau predicti!a care poate fi sintetica sau poate fi mai analitica in #nexa 12. In !ederea inter!entiei in domeniul limba0ului si comunicarii se pot elabora mai multe tipuri de documente programatice * planificare anuala' proiectare semestriala sau programe de inter!entie personalizata + care trebuie sa tina seama de gra!itatea diagnosticului prezentat de fiecare subiect . -at fiind faptul ca la ele!ii cu $andicap de intelect este greu de pre!azut momentul sau durata atingerii unui obiecti!' planificarea anuala are in !edere : obiecti!ele cadru ( obiecti!ele de referinta ( succesiunea sec!entelor terapeutice ( strategiile de atingere a obiecti!elor Se pot alcatui si astfel de programe' dar mai corect ar fi sa intocmim programe de inter!entie personalizate ' mulate strict pe ne!oile de dez!oltare ale copilului' deoarece se poate urmari si consemna mai usor progresul ele!ului ' cu posibilitatea de a fi e!aluate si reproiectate la un inte!al de 2.3 luni. Prezentam in continuare un program general de inter!entie personalizata pe toate palierele comunicarii . Pro$ra'ul $"("ral #" i(t"r&"(ti" p"r o(ali+ata i( t"rapia tul,urarilor #" li',aD #cest program cuprinde cate!a elemente principale : domeniul de inter!entie ( obiecti!ele operationale ( continuturile ( strategiile terapeutice ( elemente de e!aluare , probe specifice ( acti!itati complementare . D -omeniile de inter!entie , puncteaza ariile in care inter!entia are un anumit specific terapia generala B terapia specifica conduitele percepti! ,motrice 37

 domeniul percepti! pregatirea grafo.motrica pentru actul grafic terapia dislexiei , disgrafiei abilitatile de comunicare orala scrisa . D ;biecti!e operationale .descriu comportamentelor obser!abile care pot fi e!aluate in urma inte!entiei terapeutice' dupa fiecare sedinta de lucru . D 9ontinuturile . sunt corelate cu obiecti!ele operationale urmarite . Pentru toate domeniile proiectate pot fi utilizate exercitii din : P L , program de terapie logopedica pentru corectarea dislaliei P)M; , program de formare si dez!oltare a capacitatiide receptare a mesa0ului oral P9L ,program de corectare a dislexiei . PIS , program pentru in!atarea scrisului si dez!olarii capacitatii de comunicare Scrisa P9E , program pentru corectarea disgrafiei # ' 4 ' 9 ' - ' & ( L , in!entar de exercitii pentru terapia tulburarilor de limba0 ( . programele de terapie sunt preluate din lucrarea 1 erapia tulburarilor de limba0 1 de 9.Stanica' &.:rasmas

D Strategii terapeutice : explicatia con!ersatia demonstratia obser!area imitatia exercitiul * in plan motric ' fonetic' grafic + comparatia

&lemente de e!aluare . Probe specifice .

Structura : criteriul * 7 din 10 incercari + frec!enta * lunar + procedura * consemnare in Scala de planificare si e!aluare a obiecti!elor operationale : obiecti! in lucru 'obiecti! dobandit' obiecti! realizat partial + Probe specifice , urmaresc fiecare obiecti! operational proiectat

"0

#cti!itati complementare ipul acti!itatilor complementare depinde de domeniul de inter!entie' etapa terapeutica ' ni!elul de dez!oltare a copilului' interesul acestuia' relatia cu obiecti!ul operational urmarit. Pot fi utilizate : fise de lucru din caietele elaborate 0ocuri didactice manuale 'carti 'planse 0ocuri didactice cu suport magnetic ' 9- C

Planificarea si e!aluarea atingerii obiecti!elor !a fi consemnata in Scala longitudinala de planificare si e!aluare a obiecti!elor . Lucrarea cuprinde in final un Studiu de caz si programul de inter!entie terapeutica aferent. -e asemenea cuprinde in #nexe probele utilizate si bibliografia studiata.

"1