Strategii

de predare – învăţare de grup

 Obiective specifice

Formele activităţii didactice

Strategia învăţării în grupuri mici

Exemple de metode de lucru în perechi şi în grupuri mici

Formele activităţii didactice

Frontală

Individuală Grupală
 Se pretează pentru metode expozitive și
conversație cu profesorul DEZAVAN
TAJE

e de
JE ar
NTA ai m activitatea e
AVA timp m
m ste centrată
ș ti gă vol u e ste pe profesor predominan
â n i și t
se c ă u e le v
i
p red d e trebăr învățarea se
se a ț ii tiv ( în face prin memor
e c are
n fo rm col cuții elevii sunt
i g ul dis tratați pred
e ominant ca
într at în fe ră cum ar avea
toți aceleși c și
p lic uri) e ș io aracteristici
im uns e șt favorizează
pri m competiția
răsp o r u l
fe s ac k
pro d- b ia
at f
e e
pe tiț
FRON
ime
d i
ize a z ăc o m
TALĂ
o r
fav

profesorul lucrează simultan cu întreaga clasă

toți elevii rezolvă aceeași sarcină de lucru
 i fe rite
p ăd
a ud
u
i v e lu l DEZAVAN
i u s e , n TAJE
J E t o r r e s
A N TA ț i alea , inte
AV a a l e
g rup rson
i s u n t
t e rp e
v ă ț are
i ii in în necesită res
elev r e l a ț
o r d e urse mai ma
ri de timp
r i i : i n i l
t e r c u p ro
cri l o r re a sa r o pri ș i de fesorul nu e
valuează în
t ă ț i ț i e m p re întregime re
b i l i r e n r i t n i c a cr e e a zultatele
a d i fe e î n m u ză un zgomot o
e c o arecare
e r mit p r odu d e c fa cilitează ero
p
r e a se i l i tă țile rile în învăța
ă ț a a b evaluar re
înv ol t ă de ea lipsește s
d ezv i i față au se face c
se a l ț u l u i u dificultate
a r e e l a l e v
o per n ii d a
e
c o
v a ță u
i l i tat e
e g rup s e ază
ii î n sab e
l e v o n i f a ță d p rogr
e p
e
res , d ar ș s că zut
creș
t
v ățare n i v el
p r ia în ț i cu
p ro
cei
c u ab il
it ă
GRUPALĂ
i u șor
ma

împărțirea elevilor în grupuri mici, în cadrul carora membrii pot colabora pentru
realizarea aceleiași teme sau pot avea sarcini diferite de lucru
 d e fac
o r ilite
i n il p ază DEZ
JE s a rc ro e AVA
N T A a fe s ror NTA
AVA ț i ere rezu
oru ile
în î JE
re n ln n
d ife iște ltat
e
ue
v
văț
it e n li n r ez l e a l are
m î riu o lv , de u
pe r șo a ră
ro p a rea fi e
e az
ăî
r e sf ă p m c a nî
vă ța e d e r itm ul ui ar i s a re ntr
în a s e în lev de rcin dat eg i
ta te d u c e fav tim i lo ă me
ti v i p ro e a o r p r n
ac a s e
bil i tat c
ize
ază ece
ț a r e n s a o mu c sită
înv ă o o mp
resp v ă ț a re nic
area e tiți
res
urs
te în a e
creș p ro p r ia
ti ți a e s te a
d e p e pro
ț ă c o m ap e
fa z ă
z ea abs
favo
r i
INDIVIDUALĂ ent
ă

fiecare elev rezolvă singur o sarcină de lucru care poate fi comună tuturor elevilor sau
diferită la fiecare elev în parte
Puncte forte şi puncte slabe ale învăţării în grupuri mici

Puncte forte
Puncte slabe
Dezvoltarea abilităților de
Slab control asupra calităţii şi
comunicare
cantităţii învăţării
Creșterea gradului de implicare în
Cantitatea mică şi calitatea
activitate
incertă a cunoştinţelor
Creșterea autoresponsabilității
Absența încrederii
elevului
interpersonale/ teama de
Creșterea eficienței învățării
exprimare / teama de conflict
Dezvoltarea abilităților de
Slab feed-back individual
cooperare
Ambiguitate în stabilirea
Dezvoltarea identităţii personale
sarcinilor individuale
Schimbarea atitudinii faţă de
Standarde individuale coborâte /
mediul educaţional
evitarea asumării răspunderii
Schimbarea atitudinii faţă de sine
Rezultate inegale/inechitabile
şi faţă de altii
 GRUPUL
Ansamblul de persoane care interacţionează sub conducerea
unui lider, pentru atingerea unui obiectiv comun şi care
împărtăşesc sentimentul unei identităţi comune

Din punct de vedere al componenţei:

• Omogene – persoane cu pregătire şi experienţă similare, caracterizate
prin nivel conflictual redus, satisfacţie mai mare a membrilor, calitate mai
slabă a deciziilor
• Eterogene – persoane cu pregătire şi experienţă diferite, caracterizate
prin nivel conflictual ridicat, satisfacţie variabilă a membrilor, calitate mai
mare a deciziilor
Metode de grupare a elevilor
dimensiunii
Stabilirea
numărului grupurilor
în funcţie de:
numărul elevilor din clasă,
numărul meselor sau băncilor,
resursele materiale disponibile,
sarcinile de lucru proiectate.
Stabilirea
grupurilor
în funcţie de: obiectivele lecţiei,
vârsta elevilor, natura şi
complexitatea sarcinii, experienţa
pe care o au pentru lucrul în grup,
materialele disponibile,
instrumentele şi aparatura
disponibilă, resursele de timp etc.
Strategii de grupare a elevilor
Gruparea
aleatorie
 este eficientă şi uşor de
realizat
 se poate folosi extragerea de
bileţele pe care sunt scrise
cuvinte cheie din lecție
Distribuirea
stratificată
 presupune gruparea elevilor
care au cel puţin o caracteristică
(acelaşi hobby, un stil de
învăţare, interes pentru o
disciplină, etc.)
 se formează un grup alegând un
elev din categoria celor mai
"buni", unul din categoria celor
mai "slabi" şi doi de nivel mediu
 în structurarea grupului elevii nu
sunt toţi de acelaşi gen sau etnie
 Formarea grupurilor de către
profesor permite profesorului să decidă cine
cu cine lucrează.

Se anticipează astfel:
- distribuirea unui singur elev cu probleme
de învăţare într-un grup;
-plasarea elevilor timizi, izolaţi;
-distribuirea în fiecare grup a colegilor
care oferă sprijin şi suport emoţional.
 Pentru stimularea cooperării şi creativităţii
elevilor se sugerează ca fiecare grup să poarte o
denumire şi se oferă materiale şi instrumente (hârtie
colorată, foarfece, lipici) pentru a elabora un produs prin
care să se reprezinte simbolic identitatea grupului.
După ce fiecare grup a ales un nume (Şoimii, Dragonii,
Magicienii, Informaticienii, Creativii, Umoriştii etc.) şi a
elaborat produsul, un reprezentant prezintă grupul,
produsul realizat şi motivează alegerea numelui în faţa
celorlalte grupuri.
 Structurarea timpului este o necesitate.
Activitatea în grupuri este eficientă dacă se limitează
timpul şi se respectă strict această limită.
Ei învaţă să lucreze 2-10 minute, iar concluziile sau
produsul să le prezinte intr-un minut sau două.
Aceste prescripţii îi obligă să sintetizeze (grafic, cuvinte
puţine, argumente forte) ce au de spus şi să nu devieze de
la subiect.
Resursele de timp sunt dozate pentru fiecare activitate,
se comunică din când în când cât timp mai au la dispoziţie şi
activitatea este oprită când timpul alocat sarcinii de lucru s-a
epuizat.
 Instructor

Coordonator Consultant

Responsabilităţile
profesorului în
Motivator
cadrul grupului Participant

Facilitator Text Observator

 1
Gândiţi - Lucraţi în perechi – Comunicaţi
2 Gândiţi - Lucraţi în perechi - Lucraţi în patru
Exemple de 3 Mozaicul
metode de
lucru în 4
Cercul Interior – Exterior
perechi şi în 5 Cele 6 pălării gânditoare
grupuri mici
6
Graffiti
7 Analiza SWOT 2
 Gândiţi - Lucraţi în perechi – Comunicaţi

• Comunicarea sarcinii de lucru: timp de două minute scrieţi pe foaie toate

ideile pe care le aveţi despre profit. (... răspundeţi în scris la întrebarea: Ce
ştiţi despre profit? ) Formulaţi cât mai multe răspunsuri posibile.
• Activitate individuală: individual elevii răspund sarcinii care le-a fost dată;
• Activitate în perechi: timp de două minute citiţi colegului de bancă ce aţi
scris, comparaţi răspunsurile şi formulaţi un răspuns comun cu care sunteţi
de acord amândoi.
• Activitate frontală: Luaţi de la fiecare pereche câte o idee, un răspuns ori
cereţi ca fiecare pereche să rezume în 30 de secunde concluziile la care a
ajuns. Notaţi răspunsurile pe tablă sau pe flip-chart.
• https://www.youtube.com/watch?v=fqrOxeL-fwk – 3 min
• https://www.youtube.com/watch?v=8Hjc-oQb-FE – 8 min
 Gândiţi - Lucraţi în perechi – Comunicaţi

Avantaje

• obligă pe toţi elevii să îşi actualizeze cunoştinţele despre subiectul abordat

• cunoştinţele sunt prezentate de către fiecare elev în formă scrisă sau
verbală unui coleg, unui grup sau clasei
• necesită resurse mici de timp
• cunoştinţele anterioare ale tuturor elevilor sunt reorganizate într-o
schemă nouă
 Mozaicul
• = o metodă de învăţare prin colaborare, ce are la bază
împărţirea grupului mare de cursanti în mai multe grupe de
lucru, coordonate de formator.

• Fiecare elev participă în două grupe: inițială și expert

• https://www.youtube.com/watch?v=euhtXUgBEts – 6 min
• https://www.youtube.com/watch?v=Dvi0ZvOhZs0 – 2 min
 Mozaicul - etape
1. Formarea grupelor inițiale - se împarte clasa în grupe eterogene de
patru elevi; fiecărui membru al grupei i se dă o fişă de învăţare care
cuprinde o unitate de cunoaştere

2. Învățarea în grupele de experți - toţi cei care au numărul 1 se adună

într-un grup, toţi cei care au numărul 2 în alt grup ș.a.m.d., unde vor
aprofunda materialul, vor deveni experți

3. Reîntoarcerea în grupele inițiale, formarea mozaicului – elevii revin în

grupul inițial și îi învață pe ceilalți membri conținutul în care au devenit
experți

4. Evaluarea
 Cele 6 pălării gânditoare
• = o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se
bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă.

• 6 pălării gânditoare, culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:

Pălăria albă informează

Pălăria roşie spune ce simte despre
Pălăria neagră identifică greşelile
Pălăria galbenă aduce beneficii
Pălăria verde generează ideile noi
Pălăria albastră clarifică

• https://www.youtube.com/watch?v=oHiwpz7r4wY – 5 min
 Cele 6 pălării gânditoare
Pălăria albă: gândeşte ca o foaie albă care
este neutră şi poartă informaţii
Pălăria roşie: exprimă-ţi emoţiile, temerile,
intuiţiile, sentimentele; nu te justifica
Pălăria neagră: judecă critic; gândeşte negativ
dar logic; atenţionează asupra a ceea ce nu
poate fi făcut, e nonprofitabil, riscant sau
periculos
Pălăria galbenă: gândeşte optimist, logic şi
pozitiv; explorează beneficiile şi posibilităţile
Pălăria verde: crează noi optiuni, variante,
resurse, structuri, metode, idei; dă frâu liber
imaginaţiei
Pălăria albastră: controlează procesul gândirii
pentru ca aceasta să devină mai productivă şi
organizează acţiunea; supervizează,
sistematizează, comentează, dirijează
Ce informaţii avem? Ce informaţii lipsesc?
Ce informaţii am vrea să avem?
Cum putem obţine informaţiile?
Uite cum privesc eu lucrurile…
Nu-mi place felul cum s-a procedat. Intuiţia îmi
spune că… Sentimentul meu e că…
Care sunt erorile?
Ce ne împiedică?
La ce riscuri ne expunem?
Ne permite regulamentul?
Care sunt obiectivele?
Pe ce se bazeză aceste idei?
Care sunt beneficiile?
Şansa succesului este dacă… Cum poate fi altfel
atacată problema?
Putem face asta şi în alt mod? Găsim şi o altă
explicaţie?
Putem să rezumăm punctele de vedere expuse?
Care e următorul pas? Care sunt ideile principale?
Să nu pierdem timpul şi să ne concentrăm asupra…,
nu credeţi?
 Cercul Interior – Exterior (lnside-Outside
Circle) (Kagan, 1992)
 poate fi utilizată în evocarea cunoştinţelor elevilor, în aflarea părerilor despre un
anumit subiect, în lecţiile de recapitulare, în evaluarea elevilor etc.

 elevii sunt situaţi în două cercuri concentrice, cei din cercul interior cu faţa spre cei din
cercul exterior, iar cei din cercul exterior cu faţa spre cel interior

 Etape:
1. Comunicarea sarcinii de lucru. Exemplu: Fiecare elev va răspunde timp de un minut
la întrebarea: Care sunt consecinţele inflației?
2. Activitate individuală. Răspunsul este scris individual.
3. Activitate în perechi: Elevii situaţi în cercul exterior împărtăşesc răspunsul
partenerilor lor situaţi pe cercul interior, timp de un minut. Timp de un minut elevii
din cercul interior pun partenerilor din cercul exterior întrebări pentru clarificarea
unor aspecte, dar nu împărtăşesc propriile lor răspunsuri.
4. Schimbarea rolurilor: Elevii din interior împărtăşesc răspunsul lor, iar cei din exterior
asculta şi cer lămuriri.
Tehnica are mai multe avantaje pentru elevi: mişcarea organizat în sală; discuţia între
colegi; ascultarea atentă a expunerii partenerului; formularea întrebărilor; evaluarea
răspunsurilor etc.
 Analiza SWOT

• S- strengths (forţe, atuuri)

• W - weaknesses (slăbiciuni)
• O - opportunities (oportunităţi)
• T - threats (ameninţări)

• presupune analiza strategică efectuată la două niveluri:

– analiza mediului intern, pentru a identifica punctele forte şi pe cele slabe ale
firmei/economiei analizate etc.

– analiza mediului extern, care furnizează informaţii cu privire la influenţele

favorabile şi potrivnice din exteriorul firmei/economiei analizate etc.
 Un exemplu de analiză SWOT pentru o mică afacere
Mediul Elemente din mediu
Mediul intern Puncte tari Puncte slabe
produse/servicii de bună calitate calitatea slabă a produselor și
produse/servicii inovatoare serviciilor
deținerea unor resurse rare echipamente neperformante
costuri bune/ economie de scară angajați neperformanți
licențe și brevete costuri ridicate
portofoliu de clienți fideli locație neadecvată
acorduri exclusive de colaborare și vânzare cu furnizorii sau achizitorii
tehnologie și echipamente performante
forță de muncă bine pregătită
angajați loiali
locație bună
extindere geografică
extindere în sistem franciză
avantajul primului venit pe piață
bună reputație câștigată

Mediul extern Oportunități Amenințări

cerere mare starea defavorabilă a evoluției
schimbări demografice favorabile (nașteri, decese (pentru firmele care economiei
prestează servicii de pompe funebre), migrație) nivelul de trai scăzut
apariția unei noi tehnologii care poate fi valorificată în fabricarea concurența puternică
produselor clima nefavorabilă
noi categorii de materii prime pe piață lipsa forței de muncă pe piață
potențiali investitori, linii de finanțare disponibile, oportunități de lipsa furnizorilor pe piață
atragere de fonduri, investiții inflația
schimbări legislative nefavorabile
schimbări demografice
nefavorabile
apariția de noi tehnologii care
contribuie la uzarea morală a produselor și
serviciilor.

Sursa: Anton S. (coord.). Antreprenoriat. Înființarea, finanțarea și managementul noilor afaceri. Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, 2018, p. 135-136
 Graffiti (Bennet, Rolheiser & Stevahn, 1991)
 un grup primeşte un subiect / o întrebare, iar alt grup alt subiect / altă întrebare (dacă
sunt patru grupuri se dau patru subiecte diferite sau două grupuri au aceleaşi
subiecte)

 Etape:
1. Comunicarea sarcinii de lucru. Exemplu: Fiecare grup primeşte o foaie care are scris în
centrul ei un cuvânt cheie. Toţi membrii grupului scriu simultan ideile despre subiect pe
această foaie, fără să discute între ei, trasând linii de la cercul central.
2. Schimbarea foilor între grupuri. Foaia este luată şi oferită celuilalt grup pentru
completarea altor idei, fără ca membrii grupului să fi citit ce au scris colegii lor.
Completarea foii cu idei în celălalt grup.
3. Returnarea foilor către grupurile iniţiale. După un alt interval de timp, foaia cu ideile
celor două grupuri este returnată primului grup.
4. Analizarea şi sintetizarea ideilor în grupuri. După ce membrii grupului analizează ce a
scris fiecare, se ajunge la o singură concluzie care este scrisă pe foaie.
5. Afişarea posterelor şi prezentarea lor. Posterul este afişat şi prezentat de către un
membru al grupului.

 Avantaje: fiecare membru al celor două grupuri contribuie cu idei la cele două subiecte,
fără ca în momentul producţiei de idei să se facă evaluarea acestora.