Sarcina nr.

1
Culturi în contact
Cu toții suntem născuţi într-o anumită cultură. Cultura reprezintă combinația dintre cunoștințele
omului, convingerile și normele sociale pe care le adoptăm și transmitem ulterior viitoarelor
generații. Cultura este factorul principal de socializare care reglementează diverse sfere ale
interacțiunii între oameni, începând cu comunicarea de zi de zi și până la funcționarea economiei
mondiale. Conceptul însă are un înţeles mult mai larg. Cultura ar putea fi definită prin: percepţia
a ceea ce este bine și ceea ce este rău; percepţia timpului; raporturile dintre femei și bărbaţi; felul
în care se relaţionează în cadrul familiei, cum sunt repartizate rolurile familiale; modul de
distribuire a puterii sociale, deţinerea acesteia; atitudinea faţă de tradiţii; atitudinea faţă de alte
culturi; rolul religiei în viaţa oamenilor; regulile respectate la pregătirea hranei; atitudinea faţă de
consumul de alcool; limbajul folosit, limbile vorbite; modul în care oamenii comunică și are loc
schimbul de informaţii etc. Cultura este, pe scurt, ansamblul de abilităţi, noţiuni şi forme de
comportament pe care indivizii îl dobândesc ca membri ai unei societăţi anume. Precum afirmă
Geertz, cultura este „un tipar de sensuri transmise istoric, întrupate în simboluri, un sistem de
concepţii moştenite, exprimate în forme simbolice prin intermediul cărora oamenii îşi comunică,
transmit şi dezvoltă cunoştinţele şi atitudinile despre viaţă”. Conceptul de cultură, astfel definit,
implică în fapt coexistenţa unei pluralităţi de culturi, şi trebuie aşadar înţeles din prisma
relativismului, ca şi curent cultural. Relativismul cultural întăreşte ideea de egalitate a diferitelor
culturi în termeni de valoare intrinsecă, şi descurajează orice tentativă de a proclama o cultură
anume ca fiind superioară sau inferioară altora. Fiecare cultură este suma ipotezelor și practicilor
împărtășite de membrii unui grup care le diferențiază de celelalte grupuri, astfel încât o cultură
intră în centrul atenției, în comparație cu o altă cultură care menține diferite practici. Cu toate
acestea, culturile sunt ele însele multiple, astfel încât, pentru persoanele fizice, fiecare grup se
revelează nu la fel de omogen, ci mai degrabă o serie de grupuri din ce în ce mai mici, ai căror
membri sunt prea conștienți de distincțiile dintre ei.
Dialogul intercultural
Dialogul intercultural se referă în mod specific la dialogul care are loc între membrii diferitelor
grupuri culturale. Dialogul intercultural presupune că participanții sunt de acord să asculte și să
înțeleagă perspectivele multiple, inclusiv chiar și cele deținute de grupuri sau persoane cu care
nu sunt de acord. Este un proces care cuprinde un schimb de opinii deschis și respectuos între
indivizi și grupuri cu diferite origini etnice, culturale, religioase și lingvistice, pe baza înțelegerii
și respectului reciproc. Potrivit consorțiului publicului pentru dialog, dialogul este „mai degrabă
incluziv decât exclusiv ... libertatea de exprimare este legată de dreptul de a fi ascultat și de
responsabilitatea de a asculta ... diferențele, mai degrabă, sunt văzute ca resurse, decât ca
bariere ... conflictul este gestionat mai degrabă în mod colaborativ, decât adversativ ... iar
deciziile sunt luate creativ și nu defensiv. ” Dialogul intercultural este primul pas pentru a profita
de tradițiile culturale și istorice diferite, pentru a extinde lista de soluții posibile la problemele
comune. Dialogul intercultural este, așadar, un instrument esențial în efortul de a rezolva în mod
pașnic conflictele interculturale și o precondiție pentru cultivarea culturii păcii.
Sarcina nr. 2